Page 48 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 48
4 □RUMUL SOCIALISMULUI % 4750 © MARŢI 14 APRILIE 1970
ştmrn mm
PREŞEDINTELE REPUBLICII TURCIA, CEVDET SUNAY
Declaraţia Minis
terului Afacerilor
ŞI-A ÎNCEPUT VIZITA IN TARA NOASTRĂ Externe al R. D.
Vietnam privind
Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui Vizită represiunile împo
triva rezidenţilor
t
NICOLAE CEAUŞESCU protocolară vietnamezi din
CEVDET SUNAY
(Urtnore din pog. 1) Cambodgia
cooperare, orice propunere în
dreptată spre înfăptuirea a la Consiliul
M uncind pentru edificarea cestui obiectiv. _ (Urmare din pag. 1) jorare Şi nelinişte pentru în
orind uirii noi, socialiste, pen După părerea noastră, Româ treaga lume. Instaurarea cu H A N O I 13 (Agerpresj. —
tru făurirea României moderne, nia şi Turcia pot conlucra O astfel de dezvoltare con un ceas mai devreme a unei M in is te ru l A face rilo r E x
poporul nostru este profund fructuos şi pot aduce o con tinuă a relaţiilor intre ţările păci trainice şi drepte în O de Stat terne al R epublicii Democrate
animat de sentimente de slimfl tribuţie importantă la dezvol noastre vecine arc un rol im rientul M ijlociu este o nece V ietnam a da t p u b licită ţii o
5) respect fată de celelalte tarea unor reiaţii de bună ve portant in instaurarea păcii şi sitate. înainte de loate. pentru Soldaţi ai F.N.L. ¡n plinó ofensivă în provincio Ouang declaraţie in care proteslea/.â
popoare, de năzuinţa de a co cinătate şi înţelegere între sta securităţii nu numai în regiu interesele statelor din această Preşedintele Republicii T ur Tri-Thua Thîen. energic îm potriva represiuni
labora şi trăi In pace şi bună tele din Balcani la transfor nea noastră, dar şi în întrea regiune şî ale întregii omeniri. cia, Cevdet Sunay. şi soţia, lor ia care sînt supuşi rezi
inteleqere cu toate statele, in marea acestei părţi a Europei ga lume Fiecare zi pierdută îndepăr A tifet Sunay, au făcut, luni de nţii vietnamezi din C am -
diferent de orînduirea lor !nlr-o zonă a păcii şi colaboră Vizita istorică pc care ati tează reglementarea acestui după-amiază, o vizită protoco bodgia de către guvernul Lon
socială. rii paşnice. liberă de arme făcut-o anul trecut în tara conflict şi contribuie la crea BRAZILIA Impulsionarea Noi. La 9 ap rilie, se arata in
Statornicirea unor raporturi nucleare. Aceasta corespunde noastră a constituit o treaptă rea unei situaţii care amenin lară, la Palatul Consiliului de declaraţie, trupele cambodgie
de bună vecinătate intre Româ intereselor vitale ale popoare importantă în relaţiile turco- ţă tot mai mult pacea si secu- Stat, preşedintelui Nîcolae ne au deschis focul asupra a
nia şi Turcia a constituit în lor din reqiune şi ar repre române. împărtăşesc intru totul rilaloa Internaţională. Ceauşescu şi soţiei sale, Elena campaniei împotriva cestora în provincia cnnihod-
secolul nostru, obiectul unor dorinţa pe care a11 exprimat-o Cu acest prilej, aş vrea să gianâ Sva Rieng, ucigînd nu
zenta. totodată o contribuţie Ceausescu.
preocupări stăruitoare ale unor importantă la eforturile gene cu privire la dezvoltarea pe mă opresc şi asupra proble meroase persoane. A lţi
reprezentanţi de seamă aî na mai departe a acestor relaţii. mei Ciprului, care constituie O gardă militară a prezentat „Escadronului morţii11 vietnamezi, în cea mai mare
rale de întărire a păcii şi
ţiunilor noastre, care au m ili securităţii pe continentul euro o altă sursă do conflict în O- onorul. parte bâtrînî, femei şi copii,
tat cu clarviziune pentru o pean şi în lume Stimate domnule preşedinte. rienlul M ijlociu. La în liln irca care a avut loc, na trecută Acesta dîn urmă a au fost transportaţi in tr-u n
RIO DE JANE1RO 13 (Ager-
prietenie sinceră şi colaborare Pornind de la ideea că în Edificarea unei republici ci au participat, preşedintele Con pres). — Poliţia braziliană a şi fost arestat şi supus intero lagăr, iar 100 din ei au fost
fructuoasă între cele două ţări lumea contemporană pacea Turcia consideră ca clemen priote independente, precum siliului de M iniştri, Ion Gheor- luat noi măsuri pentru im pul gatoriilor. Guvernatorul statu împuşcaţi
şi popoare. Avem astăzi posi este indivizibilă, nu putem să te de bază ale politicii sale si apărarea drepturilor egale sionarea campaniei im potriva lui Rio de Janeiro. Jeremías G uvernul R.D. Vietnam, se
bilitatea — cred şi datoria — nu ne manifestăm îngrijorarea generale principiile respectării alo celor două comunităţi Şi ghe Maurcr, cu soţia, minis „Escadronului morţii", o orga Fonles, a convocat de urgenţă arată fn declaraţie, denunţă cu
să continuăm această operă In leqăturâ cu existenta şi independentei, suvcianitălii şi respectarea principiilor de con trul afacerilor externe. Cor- nizaţie clandestină formată pe principalii membri ai comi holărîre aceste acte ale auto
alîi de utilă, să promovăm, prin stituire a statului reprezintă ncliu Mancscu, Grigore Gea- rită ţilo r de la Pnom Penh şi
perpetuarea unor periculoase integrităţii teritoriale, ale e- din foşti poliţişti, care a asa siei de anchetă şi a hotărît ca
eforluri comune, noi căi sî focare de tensiune şi Încordare qalitătii în drepturi şi nea punctul rlc vedere al politicii mănu. ambasadorul României sinat sule de persoane, m ajo urmărirea membrilor „Esca cere să se pună capăt oricăror
mijloace pentru adîncîrea si în diferite părţi ale lumii. îm Turciei exprimat ru toate p ri ritatea lor scăpate de sub ur dronului m orţii" să fie extinsă represiuni îm p o triv a reziden
extinderea raporturilor de mestecului in treburile inter lejurile. in Turcia. şi în localităţile învecinate,
preună cu forţele iubitoare de mărirea judiciară. Au fost lan ţilo r vietnamezi, securitatea
colaborare, corespunzător inte pace din întreaga lume ne pro ne. Pornind de la aceste con In arest, context. dorinţa Din partea turcă au luat sate apeluri către populaţie, inclusiv în oraşul Rio de Ja
reselor celor două ţări ale nunţăm pentru încetarea ne* siderente. împărtăşim şi noi noastră, pe care am exprim a parte Ihsan Sabri Caqlavanqil. în vederea adunării de probe neiro. care aparţine de stalul lor să fie garantată în con for
noastre, aspiraţiilor de pace, înlîrzîată a războiului din V ie t vederile Excelentei Voastre in t-o de mult. este ca negocie ministrul afacerilor externe. şi mărturii asupra activităţi) Guanabara. Se apreciază că, mitate cu dreptul internaţional
înţelegere şi securilale ale tu nam. Poporul vietnamez să (ie rile. care ronlinuă de aproape Kamuran Gurun, ambasadorul criminale a membrilor acestei în ultimele 10 luni. membrii şi să se ofere compensaţii
turor popoarelor. lăsat să-şi rezolve singur tre ceea cc priveşte instaurarea u Turciei în România. n organizaţii. acestei organizaţii au ucis a- fa m iliilo r victim elor.
Avem satisfacţia să consta burile interne, potrivit dorinţei nor bune relaţii şi a colaboră doi an* între reprezentanţii Noile măsuri sînt o urmare pro xim aliv 500 de persoane.
tăm că relaţiile dintre Româ Şi voinţei proprii, fără nici un rii — în domenii in care ea celor două comunităţi cu p ri Inlîlnîrea s-a desfăşurat în- directă a demascării, de către Preşedintele comisiei de an G uve rn ul R.D. Vietnam a
nia şi Turcia — relaţii ne- amestec dinafară. Constituie, este posibilă — între ţoale vire la explorarea căilor paş tr-o atmosferă cordială. un anume Jonas Silveiro. a chetă. inspectorul Heraldo Gó trage atenţia guvernului Lon
umbrile de nici un fel de pro de asemenea un serios motiv stolele, fără deosebire de o- nice rlr reglementare a situa fosiului locotenent de politie mez, a cărui locuinţă este pă Noi că acesta poartă deplina
bleme litigioase — au cunoscut de îngrijorare situaţia din O- ţiei din Cipru, să se desfăşoa ( Agerpresj Joao Coclho da Silva ca unul zită în permanentă, a fost îm răspundere pentru consecin
in ultim ii ani o continuă dcz- rienlul M ijlociu, unde arc Ioc rînduirea lor. Sinlem convinşi V puternicit să retină orice per
vollare. Un rol important, în o intensificare a acţiunilor mi- de necesitatea ca loate state re în spirit realist .si construc din cei trei membri ai „Esca- soană suspectă şi i s-a promis ţele grave pe care le poate
această direcţie, l-au avut în- Hlare care aqravea2ă conflic le să depună toate eforturile tiv. Numai că acţiunile tero Depuneri dronului m orţii", care au în întregul sprijin din partea gu avea uciderea rezidenţilor
tîlnirile şi contactele n e m ijlo tul. Sperăm că în cele din urmă în acest sens riste si im cn tiile de a crea o cercat să-l asasineze săptămi- vernului brazilian. vietnamezi.
cite dintre faclorii de răspun raţiunea va învinqe, că ostili Fără Îndoială că în relaţiile stare, confuză in ultim ul timp
dere ai celor două ţări. care tăţile vor înceta si se va trece
au conlribuit la o mai bună la aplicarea in practică a pre internaţionale, fie ele bilate în Cipru ne-au zdruncinat spe de coroane
cunoaştere reciprocă, au re vederilor rezoluţiei C onsiliu rale fie multilaterale, sarcina ranţele în arest sens. Elim i
liefat preocupări comune şi au cea mai importantă este apăra narea tuturor acţiunilor în
lui de Securitate din noiembrie
deschis noi perspective de 1967. rea si consolidarea păcii. Toa dreptate împotriva instaurării voiuiia navei cosmice Jpollo-13“
colaborare in diferite domenii Viata evidenţiază lot mai te celelalte activităţi care re securităţii in Cipru si a inde După-amiază. preşedintele
de activitate. Schimburile co mult că unica modalitate de pendentei stalului prezintă o Republicii Turcia. Cevdet Su
merciale fac progrese vizibile \ rezolvare a problemelor lili- prezintă o contribuţie la rela nav. însoţit de Ihsan Sabrî
se lărgeşte colaborarea econo qioase o constituie mijloacele ţiile internaţionale si sînt u ti mare însemnătate. înlăturarea Caqlayangil. ministrul afaceri HOUSTON 13 (Agerpresj. — na de atracţie a Lunii, aflată In cursul zilei, astronauţil
mică. tehnică şi ş tiin ţific ă ; paşnice, tratativele purlate în le omenirii devin valoroase în surselor de îngrijorare, instau Cea de-a doua zi calenda la o distantă de 62 569 km de au mai efectuat cea de-a doua
sînt în curs de elaborare pro spiritul stimei şi respectului măsura in caic ele servele rarea unei stări care să con lor externe si celelalte persoa ristică (orar G M Tj o călăto solul lunar. In acest punct, v i emisiune de televiziune din
iecte de cooperare economică ; reciproc. In acest sens sînt solideze speranţele şî să des ne oficiale turce, a depus o riei în spaţiu a echipajului na teza navei va fi de 3 995 km spaţiu. Prima a avut loc sîm-
se amplifică relaţiile culturale chemate, după părerea noas cauzei unei păci drepte şi se coroană de flori la Monum en vei „A pollo-13” n-o fost mar pe oră. Ea va creste apoî pînă bătă şi a prezentat manevra
şi turistice. tră, să acţioneze ţoale statele curităţii. chidă grabnic căile spre pace tul eroilor luptei penlru liber cată de evenimente im previzi ia 4 175 km pe oră, penlru ca de detaşare a cabinei de co
Consemnînd evoluţia pozi — marî, m ijlocii sau mici — A lă tu ri de diferendele şi ne şi echitate în Cipru esle do tatea poporului şi a patriei, bile. N ici măcar scurtarea cu ta numai 100 km dc suprafaţa mandă de ultima treaptă a ra
tivă a relaţiilor noastre bila indiferent de orînduirea socială înţelegerile care au loc în d i rinţa noastră cea mai arză penlru socialism. aproape 4 ore şî jumătate a Lunii să fie de 9 050 km pe chetei Saturn şl repozitionarea
terale, cred că sînteti de sau de continentul pe care se ferite regiuni, alături chiar de toare. primei ..nopţi" cosmice (nici oră. Din acest moment, moto modulului in fata cabinei. In
acord, stimate domnule preşe află situate. înaltul oaspete a fost inso unul dintre membrii echipaju rul cabinei va fî pus în func cadrul emisiunii de luni, cei
conlliclele armate pe care le lui n-a pulul dormi cele 10 ţie pentru frinare şi pentru trei astronaut! au înfăţişai te
dinte. cu aprecierea că posibili Răspunderea pentru viitorul Stimate domnule preşedinte. lit de Constantin Slălescu, se ore prevăzute) nu a fosl sur
tăţile de a extinde colaborarea omenirii cere popoarelor, con urmărim cu întristare, consta cretarul Consiliului de Stat, scăderea vitezei pînă la limita lespectatorilor satelitul natu
româno-turcă n-au fost nici pc ducătorilor de state să acţio tăm cu satisfacţie începutul Lâsind la o parte elementele Grigore Geamănu, ambasado prinzătoare penlru specialiştii ei de satelitizare (5 670 km pe ral al Pămînlului — un disc
N A.S.A. O oarecare emoţie a
strălucitor care se detaşa pe
departe epuizate, că dezvolta neze în modul cel mai hotărît consolidării, cel puţin pe con care provoacă nelinişte în c- rul Republicii Socialiste Româ cunoscut insă John Svviqert, oră) pc orbita lunară. fundalul negru al spaţiului în
tinentul nostru, a unei atmo
rea economică a celor două pentru dezarmare, pentru a se sfere de contacte şi consultări, volulia situaţiei internaţionale In momentul cînd a observai ★ conjurător. De asemenea, au
‘ ări ale noastre deschide noi pune capăt cursei înarmărilor, care deschid perspective opti şi aruneînd o privire asupra nia In Republica Turcia, qe- că a uitat la sol lista cu o HOUSTON 13 (Agerpresj. — prezentat interiorul cabinei de
posibilităţi de a acţiona îm care a luat proporţii fără pre neral-locolenent Constantin
miste. relaţiilor bilaterale dintre ta parte din comenzile indispen O manevră de corectare a comandă.
preună OJ rezultate şi mai cedent şi reprezintă o grea Popa. locliiLor al şefului sabile de zbor. Tabelul va (i traiectoriei, o emisiune dc
bune în această direcţie. Faptul povară pentru toate tarile. Urmărim îndeaproape şi cu rile noaslre, imaginea pc care Marelui Stat M ajor, T u comunicat astronautului prin televiziune în direct din Cos Marti, echipajul are in pro
că relaţiile dintre România şi Realizarea dczar mării gene mare interes eforturile care se o avem in iată constituie un dor Jianu. directorul pro radio. mos. acestea sînt singurele e- gram executarea a doua ma
Turcia sînt aşezate trainic pe rale şi. în primul rînd, a dez depun în abordarea. în aceas nevre de corectare a traiecto
¡/vor de satisfacţie şi bucu Un moment important al venimenle care au marcat că riei de zbor. Sinqurul eveni
principiile independentei şi armării nucleare ar repre tă atmosferă, a problemei se tocolului din M inisterul A zborului navei „Apollo-13“ lătoria din cursul zilei de luni
suveranităţii naţionale cqalită- zenta o imensă contribuţie la curităţii europene T urda, ca rie. facerilor Externe. membrii spre Lună l-a constituit atin a echipajului navei spaţiale ment important al zilei îl va
constitui controlarea şi ve rifi
tii în drepturi, neamestecului promovarea păcii şi proqresu In măsura in care oamenii misiunii române ataşate pe gerea punctului de echidistan ..Apollo-13" în drum spre Lu
re îşi consacră politica exter carea instalaţiilor de la bordul
în treburile interne şi colaboră lui ; fondurile alorale în pre de stat. şi conducătorii celor lînqă preşedintele Turciei. tă între Terra . si Sclcnc, la nă. Călătorie, dc altfel, extrem m odulului lunar. Lovell şi Hai-
rii reciproc avantajoase con zent in scopuri militare ar pu nă cauzei păcii, contribuie, in două ţări vor contribui Ia e- „kilo m e tru l" 207 412,K la ora de calmă, zi de repaus cum va se vor pătrunde în modul Ia
stituie o puternică premisă a ica ii utilizate in vederea dez măsura posibilităţilor sale, la volulia pozitivă a acestor re La solemnitate au luat par 22 si 34 minute (GMT], mo fi şi cea de marii, necesară ora 4.13 (ora Bucureştiulul)
evoluţiei lor sănătoase si rod voltării sociabeconoinicc a stă te Dumitru Popa. prim arul ge ment în care viteza de zbor penlru cei trei aslronauti ca
toate eforturile îndreptate spre laţii. vor putea afirma că au şi vor încerca să se acomode
nice. rilor. pentru lichidarea m ari neral al Capitalei, Ion Cosma, era de 5 460 km pe oră. A - să poa'ă înfrunta dificultăţile
consolidarea păcii Şi securităţii ze. în condiţiile Imponderabili
Fiind situate în acelaşi spaţiu lor decalaje e.vislente înlre ni dat un bun exemplu care va membru al Consiliului de Stat. ceaslă ■ vileză descreşte însă din cursul zilelor de miercuri, tăţii spaţiale, cu manevrarea
qeografic, trăind în bună în velurile forţelor de producţie şi este animată de dorinţa de rămtne in istorie. Contribuţia qeneral-locotcnent Ion Coman, continuu pînă marţi, la ora joi şi vineri, cînd vor trebui
ţelegere si prietenie, ţările ale statelor, pentru îmbunătă a continua eforturile în acest pe care reprezentanţii statului 10 şi 02 minute (GMT). cînd să exprihe partea principală a sistemelor de comandă de la
noastre au numeroase interese ţirea condiţiilor de muncă şi sens. român, in frunte cu Excelenta membru al Consiliului de Stat, cabina spaţială va intra în zo misiunii lor. bordul modulului.
comune, dintre care de impor- de trai ale omenirii. adjunct al m inistrului forţelor
As vrea să adaug că Turcia
lantă primordială este acela a) In încheiere, ne exprimăm Voastră, o aduc la dezvolta armale. Vasile Gliqa, adjunct
înlărîrii păcii şi securităţii în convingerea că vizita dumnea se pronunţă penlru dezarma rea prieteniei noastre, la care al m inistrului afacerilor exter
Europa. Popoarele noastre sînt voastră în România, convorbi rea generală şi totală. Ea par participăm sincer. deschis, ne, generali şi ofiţeri supe pantia a numeroase manifes
interesate ca Europa să nu rile pe care le vom avea. ne ticipă si sprijină iniţiativele este. pentru noi, foarte valo taţii antiamericane în ţările
mai devină niciodată teatrul vor permite să continuăm şi constructive penlru realizarea roasă. riori. respective. Church a cerut
unor noi conflaqratii mondia să dezvoltăm schimbul util de acestui obiectiv. Sintom con Slimaie domnule preşedinte, La sosirea preşedintelui quvernului SU .A. să „înce
le. ci terenul unei conlucrări păreri, să definim noi posibilităţi vinşi că atîl timp cit problema turc. garda militară a prezen teze amestecul în treburile
fertile, în- interesul fiecărei ţări. de lărgire a relaţiilor noastre de dezarmării şi asigurării secu înainte de a încheia, tin să tat onorul. Au fost intonate interne ale statelor lalino-
al proqresului qeneral. In colaborare şi cooperare in rităţii regionale va ii aborda vă adresez m ulţum irile mele 4 0 4 ainericane“ şi a propus des
'ce$l context apreciem că loatc domeniile de activitate, tă sub loate aspectele sale şi penlru senlimentele de com apoi im nurile de stat ale fiinţarea Agenţiei penlru
'istă premise pentru preqăti- de intensificare a conlucrării în totalitatea ei, rezultatele pasiune pe care le-aii exp ri României şî Turciei. j In capitala Suediei După cum s-a anunţai oii- dezvoltare internaţională, ca
• unexi conferinţe qencral- popoarelor român şi turc pentru vor ii folositoare. mai în legătură cu catastrofa După depunerea coroanei de i s-au încheiat lucrările ria l la Cairo, Robert A nd ei- re reprezintă, după părerea
'pentff consacrată securită- îmbunătăţirea climatului inter flori, cei prezenţi au păstrat un i conferinţei de două zile sa. o armă a politicii néoco
‘ coc. ■rării pe continent, naţional pentru promovarea Stimate domnule preşedinte. seismică trăită de tara mea şi moment de reculegere şi au • a Partidului dc stingă — son. om dc afaceri american, lonialiste promovalc fată de
• comuniştii.
iceptioi noastră, este ne- idealurilor nobile ale păcii. să subliniez impresia puterni care a deţinui fn A dm inistra America Latină. Senatorul a
3 se ^ asigure condiţiile Existenta în vecinătatea că produsă asupra naţiunii vizitat rotonda Monumentului. j In cadrul lucrărilor, ţia Eiscnhower postul de m i criticai aşa-z.îsu) program a
Propun să ridicăm paharul : i preşedintele partidului, j merican do ajutor pentru A -
a le ite ţările interesa In sănătatea Excelenţei Sale. noastră sau în regiuni mai în turce, de ajutorul valoros pe Solemnitatea s-a încheîal I K. H. Hermansson, a ! nistru al finanţelor, a fosl inerîca Latină, arătind că a-
tă ja rlic ip a nem ijlocit domnul preşedinte al Republicii depărtate a unor diferende şi care ni 1-ati trimis din partea prin defilarea gărzii de onoa I v o rb ii despre sarcinile i primit dc Az.iz SirlUy, minis
şî sa- y\j :ă contribuţia lor a unor conflicte care în g rijo re. cesla contribuie mai curînd
Turcia si a doamnei Sunay ; naţiunii române. | comuniştilor în ajunul ! trul egiptean al industriei
atîl la preqălirea. cit sî la în sănălalca tuturor oaspe rează şi întristează colectivi ★ alegerilor parlamentare. \ la întărirea militară dccît
buna desfăşurare a conferinţei. ţilor ; tatea naţiunilor este din păca Ridic paharul in sănătatea şi petrolului şl resurselor m i la dezvoltarea economică a
România se pronunţă cu toată icricirea Excelenţei Voastre, a In aceeaşi după-amiază, pre niere. ţărilor din această zonă.
holărîrea pentru dezbaterea pentru fericirea şi bunăsta te o realitate pe care o trăim. stimatei dumneavoastră soţii, şedintele Republicii Turcia, Convorbirea desfăşurată
şi a valoroşilor dumneavoastră
larqă a căilor si mijloacelor rea poporului turc ; Conflictul din O rientul M ij colaboratori, pentru viitorul Cevdet Sunay, a depus o co cu acest prilej a avut ca o-
menite să ducă la slalornicîrea pentru continua dezvoltare a lociu, care constituie una din fericit al relaţiilor turco-rom â- roană de flori la C im itirul M i 4 0 4 ♦ 0 4
păcii si securităţii în Europa, colaborării înlre România şi principalele probleme ale zi ne, »penlru fericirea şi prospe biectîv examinarea unor pro
îşi reafirmă dorinţa do a ana Turcia ; litar Turc — Ghencea. Potrivit unor informaţii bleme legale de sporirea v o
liza CU ţoală n'cnlin în spirit pentru pace si prietenie intre lelor noastre, este fără îndoia ritatea harnicei naţiuni ro (Agerpresj transmise de Ia Scul de a- lum ului schimburilor comer Reunit la sediul O.N.U. din
mâne !
constructiv, de Înţelegere ŞÎ popoare lă una din sursele de îngri ciale dintre Republica Arabă New York. un grup de ex
genţfile de presă, în regiu
Unită şl o serie de firme co perţi al N a ţiun ilo r Unite a
nile estice ale Coreei de sud
merciale americane şl in spe recomandat diferitelor ţări
S o s i r e a î n C a p i t a l ă au Început mari manevre m i cial asupra acordării de că să-şi sporească sumele afec
litare.
tre băncile americane a unor tate cercetărilor în domeniul
Condamnînd aceste mane
garanţii pentru importatorii ştiinţei şl tehnicii. Experţii (
noastre, care se dezvoltă con
(Urmare din pag. 1) __ Preşedintele Nicolae Ceauşescu reciproc de năzuinto comună tense a relaţiilor dintre cele tinuu. vre, ziarul „Nodon Shîn- din S.U A. de produse egip apreciază că ţările în curs de
două popoare şî ţări în inte
prezintă oaspetelui înaltele o- dc a se cunoaşte mai bine, dc resul reciproc, şi al cauzei pă In dezvoltarea acestor rela mun", care apare la Phenian, tene. dezvoltare ar trebui să afec
români' şl turci, corespondenţi fîcialîiăti române venite In în- a dezvolta colaborarea, spiri cii generale. In acelaşi timp. ţii. sentimentele de prietenie le califică drept o nouă pro teze acestui scop, pînă ta
al presei străine. tlmpinare. tul de înţelegere dintre ele. ra are o importantă deosebită sinceră, reciprocă ale naţiuni vocare Ia adresa R.P.D. Co
Pe aeroport, erau arborate Comandantul gărzii de onoa Cei doi preşedinţi. împreună pentru întărirea relaţiilor de lor noaslre ocupă un loc de reene. 4 0 4 sfîrşitu! deceniului actual, I
drapelele de stat ale Republi re. aliniată pe aeroport, pre cu persoanele oficiale care îi bună vecinătate şi de colabo seamă şi prezintă tot atîta im la sută dîn venitul lor naţio
însoţesc,
se
apoi
îndreaptă
cii Socialiste România şi Repu zintă raportul. Se intonează im spre salonul oficial al aerogă rare prietenească între Româ portantă ca şi responsabilită nal bruţ. Totodată, ei consi
blicii Turcia Pe frontispiciul nurile de stat ale celor două nia şî Turcia pentru pacea în ţile ce revin conducătorilor de 4 0 4 Luînd cuvlntul In Congre deră necesar ca naţiunile
pavilionului oficial se aflau |ări, in timp ce răsună 21 sal rii. Preşedintele Republicii T u r Balcani, penlru întărirea spi stat. sul american, senatorul Frank dezvoltate să acorde ţărilor
portretele preşedintelui Consi ve de artilerie. cia. Cevdet Sunoy, şi pre ritu lu i de colaborare si înţe Sînt. totodată, foarte m ulţu- * Church a criticat politica
liului de Stat al României, Cei doi preşedinţi trec in şedintele Consiliului de Stat. legere internaţională, pentru mit că voi avea prilejul, în Cu 25 263 voturi, contra slab dezvoltate un ajutor în
Nîcolae Ceausescu, şi preşedin revistă garda de onoare. Pre Nicolae Ceauşescu. iau apoi îmbunătăţirea continuă a c li cursul acestei vizite, să fiu in 9 895, bărbaţii din cantonul S.U.A. la(ă de statele A m e domeniul ştiinţei şi tehnicii
telui Turciei, Cevdet Sunay. şedintele Cevdet Sunav salulă loc împreună într-o maşină matului politic în Europa, terpretul sentimentelor de elveţian Valals, situat în a- rica Latine, subliniind că a- echivalent cu 0,05 la sută’
Pe mari pancarte erau înscri drapelul gărzii şi se opreşte a- deschisă, escortată de moloci- sporirea încrederii intre state, prietenie pc cerc naţiunea ccasta are drept rezultat a- dîn venitul lor national brut.
se. în limbile română si pol în fata m ilitarilor, adre- clişlî. şi se îndreaptă spre lo consolidarea securităţii şi pă turcă le nutreşte fată de na proplerea frontierei cu Fran
turcă, urările „Bun venii «tndu-li-se cu cuvintele : „Bu cuinţa rezervată înalţilor oas cii în această zonă a lumii. ţiunea română. ţa şi Italia, au decis dum i
Excelenţei Sale preşedintele nă ziua soldaţi", rostite în lim peţi. La sosirea în Capitală, pre Programul vizitei. pregătit nică să dea femeilor drept
Republicii Turcia Cevdet Su- ba română. De-a lungul traseului, în co şedintele Republicii Turcia, a cu atîta grijă, ne va oferi pri de vot tn problemele canto In Uniunea Sovietică a fosl lansai luni satelitul ar
nav“ . „Trăiască prietenia d in Oaspetelui îi sini prezentaţi muna Otopeni si pe bulevar făcut presei următoarea de lejul de a vedea in afară de tificial al Pămînlului ..Cosmos-332,,. anunţă agenţia
tre poporul român s! poporul în continuare Şefii misiunilor dele Capitalei, mii de cetăţeni claraţie : istoricul oraş Bucureşti, fru nate. Cu 11 ani In urmă, e( j TASS. Aparatura ştiinţifică de la bord este destinată
turc". diplomatice acreditaţi la Bucu salută cu multă căldură pe şe Sini fericii că răspunzînd a museţile naturale şi turistice le refuzaseră acest drept cu j continuării cercetărilor asupra spaţiului cosmic, în
Ora 12. A vio nu l prezidenţial reşti, membrii Ambasadei Re fii celor două state, exprimîn- mabilei in vitaţii a Excelentei ale oraşelor Constanta şi Cra o majoritate de peste două conformitate cu programul prestabilit. Satelitul este
aterizează. Dc la Intrarea în publicii Turcia, precum şi ce du-şi totodată bucuria dc a fi Sale, Dl. Nicolae Ceauşescu. iova. de a cunoaşte. îndea treimi. In felul acesta. Valais, : înzestrat, printre altele, cu un sislem radio pentru
spaţiul aerian al ţării, aerona lelalte persoane oficiale româ gazde ale distinsului oaspete preşedintele Consiliului de proape, viaţa harnicului popor canton de limbă franceză şi j măsurarea exactă a elementelor orbi lei şi un sistem
va avind la bord pe înalţii ne venite dc aeroport. turc. Stat. am prilejul să vizitez român şi realizările sale. | radio telemetrie pentru transmiterea pe Pămînt a da
oaspeţi a fost escortată de a- Ceî doi preşedinţi primesc a Preşedintele Sunay şi pre România prietenă şi vecină Prin intermediul presei ro germană în egală măsură, i telor privind fun ctio m re a insialatiilor şi aparaturii
vîoane cu reacţie ale Forteloi poi defilarea gărzii de onoare. şedintele Ceauşescu răspund Anul trecut am avut bucuria mâne. care mi-a oferit acest devine al optulea canton el j ştiinţifice.
Armate Române. M ii de bucuresteni. aflat! pc cu cordialitate manifestărilor de a cunoaşte şi de a avea prilej, transmit naţiunii româ veţian în care femeile obţin Aparatura de la bordul satelitului funcţionează nor
La coborţrea din avion, pre aeroportul internaţional de la de prietenie ale populaţiei. ca oaspeţi pe Excelenta Sa, Dl. ne prietene Şi vecine, salută dreptul de vot. ! mat.
şedintele Cevdet Sunav şi so Oiopeni aplaudă cu căldură, V izita şefului 'statului turc Nicolae Ceauşescu. In cursul rile şî urările cele mai cor
ţia. Atifet Sunav sînt salutaţi flutură stegulete româneşti şi în România marchează încă un vizitei în tara dv,; vom avea diale ale naţiunii turce. Tn Elveţia, alegătoarele nu
de preşedintele N i c o l a e » turceşti. Un qrup dc tinere, in pas înainte pe calea dezvoltă- un nou schimb de vederi cu ★ au însă dreptul de a vota în
Ceauşescu si sotîa. Elena costume naţionale oferă pre ■ rii ascendente a relaţiilor din Ceremonia sosirii la Bucu problemele federale, înlrucît
Ceauşescu dc presedîntelo şedintelui Cevdet. Sunay. soţi tre România sî Turcia. mai privire la problemele interna reşti a preşedintelui Republi propunerea de a se introdu
Consiliului de Miniştri, Ion ei sale şi celorlalţi oaspeţi bu bunei cunoaşteri reciproce, ex ţionale şi la relaţiile dintre cii Turcia a fost transmisă in ce votul general al femeilor
Oheorqhe Maurer $1 soţia, Ele chete de flori. Sînt dovezi de plorării mai în profunzime o cele două ţări. direct de posturile române de
m ultiplelor posibilităţi de con
na Maurer. Conducătorii de înaltă stimă şî preţuire ale lucrare în diverse domenii în Sînt convins că vizita mea televiziune. a fost respinsă în anul 1959.
stat aî celor două ţări Işl poporului român fată de po vederea dezvoltării şi mai in va da un nou impuls relaţiilor (Agerpresj.
strînq cordial mlinile. porul turc, popoare animate
Redacţia şt administraţia ilarului i Diva, ilr, Dr. Petru Oioto, or, 33. Telefoane i 12317 fl 11275. Tiparul I Întreprinderea poligrafică Deva 44063