Page 49 - Drumul_socialismului_1970_04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V A !

P A G I N A A I V - A g

s Convorbirile sovieto-ame- I

ricane pentru limitarea |
înarmărilor strategice j

B Sesiunea Comisiei econo- ş

mice O.N.U. pentru Europa |

j « Misiunea „Apollo-13“ |

{ a fost anulată {

ANUL XXII. Nr. 4751 MIERCURI 15 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI '/’//////////////////✓ /✓ ////////////////////A /////////////////fit////////////////> -

EFORTURI DEOSE­ Vizita preşedintelui

BITE ¡N EXECUTA­ Republicii Turcia,

REA LUCRĂRILOR CEVDET SUNAY,

A G R I C O L E ! în ţara noastră

începerea convorbirilor oficiale
Dezbat inel probleme do o a priorităţilor, luarea celor
însemnălale e\L cplionnlâ pen­ tuci bune decizii in vederea
tru progresul rapid al agri­ diminuării electului neqaliv La Palatul Consiliului do cinătate şi colaborare priete­ ternaţională, in interesul con­
culturii, Plenara C.C. al P.C.K. a) in lîr/ie rii asupra recoltei Slal. au începui marţi dim i­ nească înlre cele două ţări, solidării păcii şi al destinderii.
din 17— 19 martie a.c., a sub­ constituie sarcini de maximă neaţă convorbirile oficiale in ­ perspectivele dc dezvoltare a Cei doi preşedinţi au avut
lima! nemsitalea ca. o dală importantă si responsabilita­ tre preşedintele Consiliului d* aceslore. precum si principa­ un amplu schimb dc păreri a­
cu pracjol ¡rea condiţiilor in te pentru toti factorii che­ Stat al Republk ii Socialist'’ lele aspecle ale situaţiei in­ supra unor probleme majore
vederea îndeplinirii celor maţi să contribuie la buna Pe şantierele de locuinţe din Valea Jiului România. N'icolae Ceauşescu. ternaţionale. S-a relevat cu «le vieţii internaţionale actua­
le — securitatea
europeană,
două programe naţionale — organizare 51 desfăşurare a şi preşedintele Republicii ţatislactie că. îndeosebi în ur­ relaţiile inlerbalcanice. eveni-
ma vjzilei în Turcia a preşe­
d r dezvoltam n /.noi clin iei Si lucrărilor agricole de sezon. Turcia. Cevrict Sunay. dintelui Consiliului de Stat. menlele din Orientul Apropiat,
îmbunătăţiri Îunriare — să se Abordind asemenea pro­ La convorbiri participă, din N'icolae Ceauşescu. relaţiile situaţia din Cipru. războiul
tis-iquic cxcm laroa la un ni­ bleme intr-o discuţie cu to­ partea română. Ion Ghcorghe dintre cele două ţăn au cu­ din Viotnam.
varăşul inq. Emil Chîrllă, di­
vel agrotehnic superior a lu ­ qricolc judeţene, am retinut PRODUCTIVITATE SP0RIÏÀ, RUM Maurcr, preşedmlclc Consiliu­ noscut o evoluţie ascendenlă In spiritul ideilor păcii si
crărilor agricole din această rector adjunct al Direcţiei a- lui de M iniştri. Manea Mă- pe l.ărim economic. tehnic, coexistenţei intre statele cu o-
primăvară numai astlcl fiind ncseu. vicepreşedinte al Con­ ştiinţific, cultural şi turistic, rînduiri sociale diferite. s-ft
posibil ca sarcinile ce revin unele aspecle cu o deosebi­ siliului dc Stat. Corneliu Mo* evidenţiindu -se noi posibilităţi subliniat dc ambele părli nc-
aqr icnii urii in ultimul an al tă semnificaţie practică pen­ nescu, minislrul «facerilor ex­ de amplificare a relaţiilor b i­ (osilntca îmbunătăţirii clim a­
tru unităţile agricole. Intre terne, Cornel Burtică, minis­
actualului cincinal să se în ­ ACCELERAT DE COAISTRDCEIE lrul comerţului exicrior. Va- laterale in avantajul ambelor tului politic in lume. în spiri­
făptuiască ru succes. Preci- altele ni s-a relatat că sta­ sile Gliqa. adjunct al m inistru­ popoare, al colaborării şi coo­ tul principiilor unanim recu­
piialule abundente rare au diul pregătirii terenului şi al perării internaţionale. In ace*' noscute ale dreptului Interna­
insămîntănlor de primăvară lui afacerilor externe. Grigorc context, a fost evidenţiată u- ţional. dc respectare o inde­
ră /u l in ullima perioadă — in Geamănu. ambasadorul Roma*
este departe de a putea fi Este un adevăr bine v e rifi­ de executat. în perioada care ţit> este destul dc pretenţioa­ pendenţei şl suveranităţii na­
judetu' noslru în decada nici în Turcia. Gcorqc Marin, Ulitatea încheierii unui acord
considerat ca satisfăcător. Se cat de viată că fără o pregă­ urmează vor trebui predate să. La Fabrica de conserve Ha- ţionale, egalităţii în drepturi,
I — 10 aprilie ar., s-au înre­ director în M inisterul A fa ce ri­ comercial de lungă durată în ­
gistrat 7 71 le ploioase — au poate vorbi oare de opera­ tire anticipată temeinică, mun­ beneficiarilor un număr însem­ loq am atacat lucrările. însă lor Exlcrne. tre cele două tari. neamestecului in treburile in­
tivitate Si încadrarea acţiuni­ ca nu se poate valorifica la a­ nat de obiective social-cultu- am fost nevoiţi să le întreru­ Au fost relevate, ric aseme­ terne.
creat pe (le o parte condiţii lor in epoca optimii cînd nici devăratele ei potente. Acest rale. Este vorba de liceul cu perii, deoarece beneficiarul nu Din partea turcă participă nea. colaborarea fiuctuoasă a Convorbirile s-au desfăşurat
favorabile de veqe'ntio cul~ la dala de 15 aprilie a.c. nu lucru îşi are justificare în 16 clase de la Petroşani, că­ arc deschisă finanţarea. Ihsan Sabri Caglnyanqil. m i­ ce'oi două state în cadrul di- într-o atmosferă cordială, de
Mirilor păioase de toamnă in ­ s-a încheiat încă — mai sini foaie sectoarele de activitate minele de la Petroşani, Dîlja. b'na din problemele holări- nistrul afacerilor exlcrne. Ka- ferilclor orqanismc inlem aţio- înţelegere reciprocă.
să pe de altă parle au de- de realizai peste 25 de pro­ rlar capătă o semnificaţie deo­ Vulcan, două dispensare vete­ loare pentru realizarea planu­ muran Gurun. ambasadorul nale. necesitato« conlucrării
Irm iin ai int.îrzievea ru mult cente din planul culturilor sebită în ramura de construc­ rinare, o soc|ic de produse la lui dc locuinţe este punerea Turciei în România, Cihal A l- lor in conlinuarc pe arena in ­ (Aqcrprcs)
timp a insăminlărilor dc pri din prima epocă — însămîn- ţii. al cărei specific reclamă Fabrica dc conserve Wa|eq. în functîunc a poligonului dc pan. serretar general al Pre­
mâv«“ ă. tarm mazării. ovăzului trifo- preocupări speciale pentru a» poligonul de prefabricate şi prefabricate. Lucrările la a- şedinţiei Republicii, O klay Iş-
Inlr-e asemenea situai i r . lienelor şi sfeclei de zahăr? nihilarea unnr factori cc in­ alte lucrări edilitare. ccsl obiectiv se desfăşoară in ren. ministru plenipotenţiar, Recepţie în onoarea
(iin o v în ri că anim se pun Singura soluţie de a termina fluenţează negativ ritm ul de „Intr-adevăr, în trimestrul 1 ritm accelerat şi există ţoale şeful Departamentului informa­
babele. recoltei anului n / e n l. grabnic însămintarra c u ltu ri­ lucru pe şantiere. am obţinut rezultate bune. c- condiţiile ca la începutul lu­ ţiilo r din Ministerul Afacerilor
se impune ta toate eforturile lor respeclive — aprecia in- Se ştie că primul trimestru xerutînd în devans unele lu ­ nii mai să producă la întreaga Externe, Erdein Erncr. direc­
orqani/atuloi de pa-'.id. con­ le rlo ru io ru l nu esle alta al anului este mai puţin priel­ crări aferente trimestrului Jl tor general în M.A.E., Selcuk
ducerilor unităţilor aqnrnlr, rlecîl reamplaiarea de urgen­ nic pentru desfăşurarea lucră­ — nc relala tovarăşul ing. Da- A. M GIDOVAN Korkud, director qencral od- preşedintelui Republicii
spec ¡obştilor. mî® « "v a lo rilo r tă a acestora pe terenuri mai rilor dn construcţii datorită niilru Ţurnea — directorul inlerim în M inisterul Afaceri­
şi cooperatorilor s,i fio sub­ /vintate. asltel incit in 1-2 condiţiilor almosferice. Cu toa­ Grupului de şantiere din Va­ lor Externe.
ordonate in excluşi V'lflle in- zile întreaga cantitate de să- te acestea, datorită unui larg lea Jiului. Aceasta nu înseam­ 1 mznisi In cursul convorbirilor au
fost abordate probleme privind
lensificăni ulm ulu i Inerărilor mînlă să-51 găsească locul In front ric lucru creat în anul nă că deja am cîştigat ..com­ evoluţia relaţiilor de bună ve­ Turcia şi a soţiei sale
agricole de sezon. executării l'ăminl. Doslu* de anevoios trecut, colectivul dc muncă al petiţia'. că perioada cc urmea*-
)or în timpul cel mai scurl şi ‘ p desfăşoare plantatul carto­ Crupului de şanlierc Valea /ă va ii lipsită de qriji, efor­
de o celilalc ireproşabilă* A c­ filor. In ultim-, sartomină lu ­ Jiului al T.L.C. Deva a reuşii turi. Irămîntări pentru reali­ Preşedintele Consiliului dc ducători dc in stitu ţii centrale,
ţiunile i r trebuie reali/ale crarea amintită a avansat ca in primul trimestru să pre­ zarea sarcinilor ce ne revin. Stat, Nicolne Ceauşescu. academicieni şi alţi oameni dc
vizează un volum mare de doar n i 4 proecnle ceea ce dea sub cheie 152 de aparta­ De exemplu. la liceul din La noua mină Bărbâteni soţia sa Fiona Ccauşescvi . au ştiinţă, artă şi cultură, gene­
Intrări datorită suprapunerii înseamnă că menlintndu-se mente pesle sarcinile planifi­ Petroşani, cu termen dc dare oferit m itrţi seara 0 recepţie rali, şeii ai cultelor din Româ­
acestora. Pentru reusila lor un asemenea ritm acţiunea cate. în folosinţă la 1 septembrie, Primele tone de cărbune in onoarea preşedintelui Re­ nia. ziar işti români şi strai ni.
deplină se impune folosirea nu se va termina nici în luna Desigur. accsle rezultate beneficiarul ne-a asiqurat am­ public ii Turcia . Ccvdel Su ír ay, Au pa rticip at Ihsan Sabri
cu maximum de randament sintetizează eforturile şi preo­ plasamentul abia acum cilcva şi n soţiei sale. Atil'et Sunay. Caglayangil, m in istrul afaceri­
cupările întregului colectiv ric La noua mină Bârbâteni din Valea Jiului s-au extras lor externe, Ivamutan G urun,
a forţelor si mijloacelor me­ zile. A vînd în vedere timpul La recepţie au luai pane Ion
muncă al grupului de şantiere, zilele acestea primele tone de cărbune, marcindu-se ast­ ambasadorul Turciei la Bucu­
canizate existente în fiecare foarte scurt, respectarea sca­ Ohcorghc M aurei, preşedintele
C A.P.. I.M.A. şi l.A.S. lată ICON!INIMII IN MO. o lo ) căruia in arest an îi revin dentei presupune concentra­ fel intrarea in producţie a unui important obiectiv din Consiliului dc M in iştri, cu reşti, Cihat Alpon. secretat ge­
de ce s'abilirea urgenţelor şî sarcini deosebii de complexe. rea unor forte si antrenarea actualul cincinal al industriei carbonifere. soţia Flenn M aurei’. F.mil nera! al Preşedinţiei Republicii,
Pe lingă volumul sporit de n- unnr eforturi deosebite la a­ Punerea in exploatare a cimpului minier Bârbâteni - Bodnuraş, Râul Niculcscu- şi celelalte persoane oficiale
partamente care au mai rămas cest obiectiv a cărui execu- pentru a cărui cercetare, deschidere şi pregătire s-au a ­ Miz.il, Ghcorghe Pană. Ilie care ii însoţesc pe preşedin­
locat importante fonduri de investiţii - constituie un Vcrdeţ. Constantin Drăgan. tele Republicii Turcia în v i­
succes de seamă pentru colectivul Exploatării deschideri L m il Drăgănescu. Janos Fa- zita sa oJieialâ in ţara noas­
de mine noi Livezeni, un efect al preocupărilor Centra­ /ckas. Manea Măncscu. D u ­ tră.
lei cărbunelui Petroşani şi Ministerului Industriei Miniere m itru Popa. D u m itru Popesm, Frâu prezenţi şefi de m i­
Şedinţă şi Geologiei. I ,conte Răutn Yasile V îlru, siuni diplom atice acreditaţi la
Potrivit prevederilor, pină la finele acestui an fa Băr- Ştefan Voiler. îosif Ranr. Pe- Rucureşli şi alţi m em bri ai
bâteni se vor extrage 50 000 tone cărbune. Concomitent Irc Rlajoviei. M iio n Conslnn- corpului diplomatic.
de lucru cu cu extracţia, in subteran se desfăşoară ampte lucrări de linescu. M ihni Halea. Ton lo ni- tr-o atmosferă cordială, p rie ­
Recepţia s-a desfăşurat in ­
fon
deschidere şi pregătire a galeriilor şi abatajelor, iar la
ţâ. M ihai Marinescu şi
suprafaţă se vor executa lucrări pentru construirea şi tenească
Pâţan. vicepreşedinţi ai Consi­
organe ale bunelui, astfel ca mina să-şi dezvolte treptat capacită­ liu lu i de M in iştri, Corneliu (Agerpres)
□ menajarea incintei şi căilor proprii de transport al căr­
ţile productive în vederea atingerii nivelurilor de produc­ Măncseu. m in istrul afacerilor
puterii de stat ţie prevăzute in viitorul cincinal. externe, m em bri ai C onsiliului tCONflMUátf M FMl • 4 «I
de Stat şi ai guvernului, con­
Ieri. la Deva. a avut loc o
şedinţă de lucru a cadrelor de
ba/ă din aparatul de securilalc.
miliţie procuratură, justiţie şi pentru viitooreo fabrică dc ghe Bocan de Hunedoara.
dolomită metolurgicâ de la
gărzi patriotice din judelui — Şi moi e ceva — adaugă
Hunedoara. Făcînd o amplă a­ Biografii colective contemporane Zlasti lor vale, iar cimp, iar constructorul Lo noi vin mulţi
noroaie si pe deosupra ros muncitori neeolificaţi. Lucrezi
naliză a propriei aclivităti.
pai licipanlii au relevat totoda­ punderc După aceea, fiindcă alături de el şi numai te tre­
intreprindereo noastră avea lu­
tă Inseipnătalca deoscbilă a Care dintre noi, hunedore- acestui on Io Hunedoara a în­ zeşti după 4-5 ani că i OM,
■ iv în tării rostite de. tovarăşul nii - şi nu numai noi - nu cu­ crări şi Io Industria sîrmei din Ştiţi cîte satisfocţn oferă 0 -
NU col ac Ceauşescu la Consfă­ semnat un drum ascendent, fie­ Cimpio Turzii, mi s-o cerut să ceostă creştere Io core mei
noaştem cît de intens şi de fer­ care treaptă o so — un exo­
tuirea cadrelor de bază din til comunică cu ţara, cu eco merg acolo co inainer şef de nu-ţi dai seama co ai contri­
securitate miliţie, procuratură men. De la proospâtul absol­ 'antier. Din nou se schimbau buit - dar ai contribuit. Uitoţi.
iusli'tie. re. a avut loc în Ca­ nomio românească, ocesl more vent - inginerul pentru care sarcinile, atribuţiile. Probleme­ Link lucrează cu mine din
De la C.A.P. Bobilna se încarcă cu graifârul In remorci gunoiul de grajd ce se trans­ şi important centru siderurgic fundaţia 33 S (de la linia de 1954...
pitală în zilele dc 6 - 9 apn- le se amplificau pentru că ero
lie. portă Io sero de Io Sintondrei. De aici se transportă 100 tone gunoi. de pe Cerno I $i care dintre sîrmă o laminooreior) o con­ un şantier complex. “ Iar doco ar fi so - i adun
noi nu-i cunoaştem tinereţea, stituit un emoţionant debut
In riczbalerile care au avut maturitatea, prestigiul ciştigote - Şi, n-oti spus nu ? pe toţi core au crescu! profe­
loc participanţii şi-au mani­ profesional - pînâ la şeful de - Niciodotă n-om spus nu. sional. şi nu numai profesio­
în ultimele două decenii ! Eta­ nal, in brigado mea - adaugă
festat holărirea unanimă de a pa de marş spre o nouă Hu-
munci cu consecventa pentru Hotelurile în pragul noului sezon turistic nedoora au deschis-o, ¡0 voro instolatorul Goşpar Link - aş
respectarea legalităţii socialis­ luî 1950, constructorii ce poar­ putea constitui un adevărat lot.
te. a normelor de convieţuire tă ozi co blazon potru iniţia­ De mârimeo lotului nostru dc
socialistă în vederea preveni­ le : „I.C.S.H Peisajul indus­ Destine angajate exemplu.
rii şi combaterii infracţiunilor — Se vorbeşte, printre con­
Şi a altor manifestări antiso- Renumele se cîştigă prin triol apărut o ici este, poate, structori. despre o mîndrie a
(iale, pentru dezvoltarea opi­ cel mai spectaculos morş con­ profesiei oe core numai eî o
niei publice în vederea prom o­ structiv din judeţ din ultimele înţeleg. Aveţi '’ -naslă mîndrie.
vării în viata socială a p rin c i­ decenii. Hunedoara anilor într-o mare operă dumneavoastră care munciţi
piilor eticii şi echităţii. Parii- ordine, curăţenie, ospitalitate 1950-1970 este istono erois­ Io I.C.S.H, d? 20 de oni ?
‘ ipanlii $i au exprimat adeziu­ mului contemporon in care e­ — Aş vreo să va răspund
nea deplină fală de indicaţiile roul a inolţot. înălţîndu-se printr-un exemplu. Eu n-am
. Instolotorui Gospar Linlr
preţioase cuprinse în cuvîn- urcot treapta de moistru, de
larca secretarului general al Casa călătorului, cum 1 se spune pe bună dreptate nă ziua“ clc. La ..Bulevard" are - profesional - vîrsto tehnician, de inginer. Am fost
Partidului Comunist Român, hotelului, cunoaşte în se zonul estival o marc afluenţă în schimb, mai ales noaptea e I C S H.-uluî, 20 de oni A trăit şontier de azi, am dat numai Am dorit co pe acest mare şi sînt instalator. Dar pentru
hotărîrea de a transforma în de musafiri. Fie zi ori noapte, străinul bate cu încrc- linişte. Poţi ajunge în cameră.' intens prefacerile oraşului. „Di exomene. front ol construcţiei socialiste mine aceosto o însemnat mult
viată fără preqet ţoale sarci­ rierc la uşa Iul. Plăleşfe tariful stabilit, convins fiind fără ca cineva de la primire ferenţo dintre Hunedooro de Inginerul Elonan Bochîş, şe­ să fiu un soldat disclplinot. Şi Pentru că în fiecore nouă Iu
nile ce le revin din documen­ că în camera unde va poposi pentru o vreme .se va să-ţi zică o vorbă. Doar ve­ otunci si cea de ozi esle dife­ ful şantierului I construcţii de o mai fosl cevo. Dorinţa a- crore opăreo noul care mc
tele de partid şi dc stat pentru simţi bine. Impresia cu care călătorul părăseşte hote- chea Si sntilara... condică de renţa dintre copilul Link. bă*o la I.C.S.H., omul core o par­ ceeo. posiuneo penlru necu­ chemo să-l cunosc. Trebuio <ă
întărirea continuă a societăţii Iul este înlr-un Ic) holă riloarc nu numai pentru satis- sugestii şi reclamaţii stă agă- tul de 15 ani venit aici să în­ curs un drum lung într o pe­ noscut. core leagă pe con­ învăţ, să gîndesc, să mo fro-
noastre socialiste. îacţia lui. ci şî pentru qazdo. Cetăţeanul duce cu el lală in cui. veţe meserie, şi OMUL LinW de rioadă scurtă, şi-a pus nenu structor cu toată fiinţa de me­ mînt. Am simţit cum cresc cu
qînriuri de laudă la arir esa firmei sau işi formulează azi" marote semnături pe certifica­ serie
In Încheierea dezbaterilor a rezerve, uneori cluar n emul|umiri. Toiul depinde dt* Responsabilul hotelului, to­ fiecore noua lucrare Mîndrio ?
luai cuvîntul tovarăşul modul în care gazdele îşi pun in valoare ospitalita- varăşul Petru Trif. ne asigu­ O exprimare sintetică o ma­ tul de naştere al Hunedoorei Maistrul Gheorghe Bocon II, O trăiesc ori de cîte ori sînt
loachim Moqa, prim-se.crelar tea şi solicitudinea, res pedul. inţeleqerea şi simţul ră că .se face zilnic ruroţe- turizării omului şi oraşului, din­ industriale. Şi nu numai al ei. şef de lot la instalotii montoi soluîat de hunedoreni.
al Corn i Lei uliii judeţean Hune­ de buni gospodari, pen Iru a-i asigura drumeţului mult nic. personalul este conştiin­ colo de core întrezărim iden­ — Nu mi a fosl uşor E drept II, es^n de 16 ani pe şantie­ Fără îndoială, toote marile
doara al P.C.R., preşedintele cios. dotarea camerelor este titatea miilor de const/uctori şi La num oi un on şi ¡umâlote rele Hunedoarei şi de alunei sanliere ale tării si-au loso*
aşteptata odihnă şl deşt Indere.
Comitetului executiv al Consi­ conformă cu categoria (e-o urioşele prefaceri industriale am fost numit şef de lot. Au a contribuit Io înolţorea colo­ . pe plaiurile ocestui pămînt ro­
liului popular judeţean. arc hotelul“ . Trecem prin şi citadine de oici Cîte des opârut foarte multe p/obleme şilor siderumiei. A subscris Io mânesc. nu numoi împo»tonlo
A fost adoptat un plan de numai pe seama categoriilor rîtcva camere şi, jntr-adevăr. tine nu s au angajai în aceas­ Unele le cunoşteom. pentru a l­ noua cocserie, apoi la blumin- obiective industriale ci si imen­
măsuri menit să ducă la îmbu­ care le deosebesc. Aici inbă ordinea şi curăţenia impresio­ tă mare operă de industrloli tele a trebuit să învăţ P e n ­ nul de 1000, la laminorul de se volori umane Hunedoo'o
nătăţirea activităţii organelor Bucuroşi de oaspeţi! in joc ceea ce aminteam mai nează plărut Doar că uncie zare ! Cite volorî umane, de un tru a le rezolva. Apoi mi s-o 650 mm, la dislilerio de qu se înscrie cu mnii/sc./lr» în rîn-
de securitate, miliţie, procura­ sus! interesul, priceperea, silu­ tip inedit, nu s-au conturot ! cerut sa preiou conducerea lo­ droane, Io/cuptorul Martin nr dul acestora. Pentru co în
tură. justiţie şi a qărzilor pa­ In mai mare măsură la ..Da­ lui gospodăresc Şi chiar inven­ GH. I. NEGREA - Ştiu eu ce m o otras aici? tului pe şantierul de la Crăciu- 4 pe care 1-ou n u m it „Cupto­ morsul pornit d? oamenii de
triotice în ceea cc priveşte cia" şi în mai mică la „Bule­ tiv al gazdelor. La ..Dacia" te N PANAITESCU Poate ocel ceva core a che neşti. In primovora luî *65 am rul tineretului" - primul din la f C S H., acum 20 de onî
respcclarea legislaţiei socialis­ vard“ — cele două hoteluri intîmpină in bol o frumoasă mol la Hunedooro mii şî mii respirat uşurat. încheiasem cu suitn celor de 400 tone - Io s-ou angajat mii şî mii de des­
te, apărarea avutului obştesc, din Deva — formula „bucuroşi de constructori Iar deceniul bine. Dor tot' otunci am fost blumingul de 1 300, Io Aşa- tine.
a prevenirii si combaterii in ­ de oaspeţi1' primeşte un răs­ carie de impresii, două sala- pe care-l voi oniversa în vara chemot să conduc lucrările dor. iota ce-f leagă pe Gheor­ LUCIA LIClU
fracţiunilor si a altor manifes­ puns afirmativ. Diferenţa d in ­ rialc care nu-s zqîrcite cu
tări antisociale. tre ele nu sc poate justifica „bine aii venit", „p o ln li“ , „bu-