Page 50 - Drumul_socialismului_1970_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Kr .4751 ® MIERCURI 15 APRILIE 1970

VIITORI MESERJAŞI I zidari şamotori r „Tata e zidar. mercnico A M.A cu o focultate
- nu ştie precis core ;
Fonică
De mic mergeom cu el la lu­
Puţanu o să se „orienteze” moî
cru. Aso am îndrăgit zidăria".
Ce om in(eles din scurtele re­ tirziu ; Gheorghe Grţină vrea Curaj, băiete!
să se Iacă meconic L.D.E
latări ole interlocutorilor referi­ ş.a.m.d
ÎN PERSPECTIVA... orientării profesionale au oefio- tiv că aceşti tineri doresc o ca­ - Iartâ-mâ, şefule, dor cam
toare lo mobilul alegerii mese
Subliniem : este un fapt pozi­
riei ? Că în majoritate, osupro
nat factori ai inlimplării, influ­ lificare superioară ; râu este in­ tragi chiulul. Nu te-am mai
enţele părinţilor sou rudelor şi. so că, fiind deja in anul I sau văzul de cileva zile.
- Vorbeşti cu păcat, bălele.
II de şcoală profesionala, nu le
REPROFILĂRII ? sint în concordanţă cu preferin­ este clar, şi mulţi nici nu doresc sâ Am fosl bolnav.
de multe ori, aceste influenţe nu
- Serios ?
practice meseria aleasă. Aleasă,
ţele (intemelote sou nu) ale ele
vilor. Spuneam, in paranteză, că e un lei de-o spune, pentru că. - Foarte, Acum, primăvara,
preferinţele sint si nu sint inie- după cum om văzut, alegerea ) dată cu schimbarea vremii...
«MUNCA, VIAJA, IDEAL" îşi Dăm cuvîntul, în ordine, for­ At mecanici pentru utilaje coc- meiote. ceeo ce înseamnă ace s-a ghidat după foctori necon - Reumatismul ?
- Nu. Stomacul. Nişte afec­
propune só devino o rubricó o jorilor - de fapt viitori forjori - sochîmice : „Am făcut şcoala gc- laşi lucru - orienlnreo profe­ vinoător»'. ţiuni mai vechi, netratale la
ziarului nostru, consoaotâ celor Dorel Drăgusonu sl Gheorghe nerolă in mediu siderurgic - Hu- sională nu s-o făcut după princi­ Desigur, situaţia a fost sem­ iimpu) lor Işi fac acum d .
moî imporlonle probleme ole li* Fufezon. din onul II. „Tata a nedoora, Goloti si iar Hunedoa­ piile problemei, bazate pe ineli• nalată, sesizată şi de către con­ cap. Dar sâ lăsăm asta...
nerelului, acelea care vizeozâ fost forjor $i ostfel om oflot de ra. Am vrut să mă foc electri­ noţiî, aptitudini. Or. tocmai oîci ducerile şcolilor generale, pro- - De ce ? Crezi că pe ci­
direct poziţia lui în societate, ar trebui să intervină rolul im­ fesionole. de toate profilurile. De titori nu-i interesează starea
modul cum se angrenează in oceastâ meserie, pe core am în- cian în automatizări dor... Imi portant ol şcolii si părinţilor — aceea, in prezent se întreprind sănătăţii noastre ?
mecanismul muncii creatoare, d ră g ito ". „Eu om vrut să mă place însă şi cocserio. E ade- al colaborării acestor foctori - oebuni ample şi eficace pe linio - Mă îndoiesc.
ideolurile core i călăuzesc în vio­ fac lăcătuş- Am reuşit fără loc vărot. sînt goze, prol. dar nu pentru o cit mai judicioosâ o- orientării şcolore şi prole- - Te înşeli. In absenţa ta
lă, eforturile sole pentru împlini­ sionole a elevilor. Cel pu­ am prim it citeva telefoane. O
rea lor. pentru a răspunde înal­ ţin, la conducerea Grupu­ voce anonimă întreba : „Şe­
tei preţuiri ce i-o conferă socie- lui şcolar siderurgic Hu­ ful la telefon ?". «Nu, bă ia­
toteo. nedooro om notot intensificarea
preocupărilor în acest sens, pre­ tul", am răspuns eu. „D ar ce-i
Raţiunea deschiderii unei am­ cu şelul, s-a îmbolnăvit ?".
ple discuţii pe această temă cum şi rezultotele pozitive, con- „N u Ştiu", am zis eu ..Păcat, a
este evidentă, ea nu necesită cretizote in creşterea numărului
de candidoţî şl ierarhizarea pre­
motivări deosebite. deoarece
problemele ridicate foc . porte ferinţelor pentru meseriile de lo-
dmtr-un complex proces de in­ şi toto mi-o spus că forja e o stou eu mult aici". leontin Mun . rientore profesională o absol­ minatori. otelori, turnători etc-
struire si educaţie, instituit si meserie bună în orice Situaţie". ţeon - onul II Al : „Am vrui i venţtfor de şcoolă generală. Lip­ Acţiunile desfăşurate in codrul
desfăşurat de societate prin d i­ Alte meserii, oIţi interlocutori. să merg la Cugir. Nu m-a lăsat so acestei adaptate influente, şcolilor generale din municipiu
ferite forme. Ion Prejban - anul 11 lăcătuşi tata. L-ou influenţat consătenii după înclinaţiile celor în cauză, şi judeţ, in cadrul grupului şco­ spus vocea, lo-si ti »ecomon-
La prima noostră discuţie, a- de întreţinere penlru locomotive Şi m-a adus lo Hunedooro. Am duce la rezultate ca acelea re­ lar, voitele In combinat, prezen­
vînd ca subiect munca, vioto. Diesel : „Tata o vrut să mă dea vrut să merg la A.M A., dar ieşite din ancheta de faţă : nici ţa muncitorilor fruntaşi şi o spe­ dat cu un medic. Unul care
idealul tinerilor, om invitot moi Io blănărie. N-am vrui şi om n ov» reuşit, şi am ajuns oici unul dintre cei 12 elevi intero- cialiştilor în mijlocul elevilor, dă concedii şi prin corespon­
denţă".
mulţi elevi oi scolii profesiona­ venit Io Hunedoara. Nu stiom ce Imi place. . Trebuie să-mi placă qaţi nu a ezitat o clipă, atunci p.ezcntoreo Perspectivelor prin Colţ de iaîşi
le din cadrul Grupului ţcolor si meserie să-mi aleg. dar am un Nu stou eu oici...". Ionel Minov cind ou fost întrebofi ce şi do­ imbroţişoreo meseriilor siderurgi­ - N-ai re|inul numele vo­
derurgic Hunedooro. Lo discuţii văr care ero deja elev. la lăcă - onul II sudori : „Am vrut să resc pentru viitor, să spună că ce si a materialului didactic, a cii ? Nu era cumva Popescu?
au participat tovarăşii Gheor- tuşi L D El m-o influentot". Co­ mă loc electrician Acum foc vor continua studiile la liceul profilului, o laboratoarelor şi a ­ - Nu, că a închis recepto­
telierelor, înfiinţarea, in viitor, o
ohe Şerban. directorul grupului legul său, Gheorghe Clrţină. o sudura şi-mi place". Gheorghe :erol sau lo şcoala de maiştri, rientare profesională - sînt ci* plînge existenţa rul. Şi-apoi... voio sâ-|i co-
şcolar si Ion Teiu, director ad ­ venit Io meserie pentru că ore Bucea — anul I frezori ; „Am un este un lucru bun faptul că do­ cabinetului psiho-tehnîc de o ­ mui.'ce doar ţie. Eu is prea
junct. un văr la Croiovo. lo uzina „E consăteon frezor lo Boia de A resc să se perfecţioneze profe tin o r.
De ce am începui oici ** Tea­ leclropufere". „Aşa om luat cu rieş. L-am văzut lucrind cind erorr sionol, să-jî îmbogăţească cul­ tevo dintre prîncipolele mijloace - Şi unde vezi tu grija fa ­
tru că om vrut să vedem rum noştinţă de această meserie“ . in clasa a V a. De atunci m-om tura generală ! Dor in mojo'i- eficiente, cu rezultate de mo­ Nu m i-ein-putut închipui că larlali/.are. care a devenit doar tă de sănătatea noastră ?
interlocutorii noştri - elevi de Gheorghe Ancuţo - onul II lă oindit la meseria aceasta Am tale, fără exagerare spus, din ment, dar moi oles de perspec­ dacă esli colt de iarbă trebuie o lozincă lo modă 1 - Păi voia să-ţi recomande
scoolâ profesională, care au îm­ cătuşi. oparoic de măsură şi ou njun; la Hunedooro după ce nuanţa relatărilor om desorins tivă, pozitive în afegereo profe­ să Iii neapărat S' colţos. N iri Cu inqihcrul şi coopcralorîi un medic.
brăţişat diversele meserii slde- tomotizore (A M.A.) : „Nu ştiom am încercot Io liceul sportiv şi ceeo ce Ion Haţeqan. din anul siunii. Poate, ostfel. mai tirziu. n-ai pornii luno in vegetaţie, ai o răluială mai veche. Tc-ai - Inlr adevar eşti preo tî-
rurqice - s-ou orientat spre o- multe despre meseria asto. Lo npoî Io Corboehim Cluj. Din în- II A 1 ne-o spus direct „nu stou între viitorii sîderurgişli nu vom că ai si începui cu reclamati- supărat irevocabil pc inginer nt:i, băiete. Cred câ vocea
ceste profesii, ce mobllurl ou Goloti om dat admiterea pen bmolore, de Io Carbochim om eu oici, osto o fac oşo, să treo moi întîlni otîfia dornici de re­ ile. cu pîrîtul. Mai in lii ai pro­ rcproslndu-i că ti-a pus nişte anoi.imâ voio să reclame un
stat la bora alegerii, care le tru lăeâtuşerie. Nu om reuşit si fost recrutat pentru Hunedoara că timpul". Sub o formă sou profilare Astfel, poate. vom testai împotriva patrupedelor ginduri bune. dc ameliorare, medic. Asla-i. Şi dacă ore cu -
sînt vlsurîle. Idealurile sl, astfel, am fost reportîzot la A M.A Imi tocmoi la meseria de frezori alto. din ceeo ce ne au relotot vorbi despre muncă, viaţă, ideol. care le calcă prea de timpuriu, intr-un plan dc perspectivă. *aj, va confirma. Dar spu­
să desprindem condurii despre nlace" Aurel Constontin - onul Mi a părut bine" Fănicâ Pu tinerii, reiese că fiecare se vo la nivelul şcolii, pe temelii moi fără milă. în picioare. cind Singuîa Im vină e că planul a neai de moi multe telefoa­
losl uitai înlr-u n sertar. N-ai
munco desfăşurata pentru orîen- I) lăcătuşi A M A . ; „Am mulţi ţonu — anul I frezori : Jntîi om califica superior, sau se vo re seva de abia a începui să grijă că praful de pc ci se ne .
tareo lor profesională. consăteni salorînli în combinat dat examen Io lăcătuşi, la Şan califica, unii schîmbîndu şi rod» infailibile, consolidate puternic, mustească în tino. Fără îndo­ sciilură cind vine cineva In... - Altul care a întrebat de
Tuturor participanţilor *3 ma­ şi un văr Io A M A El mi-o sous tîerul naval Galaţi. N-om reuşii cal profilul profesiunii ; leon- într o boză moi realistă de por­ ială. ai deplină drcplate. Dar. conlrnl. De bună scamă eşti line a zis câ-i păcat că lip ­
so noastră rotundă ll f-o pus că e o meserie bună. Acum, si o rudă mi o sous că frezor e lia Muntean, din cocsar vrea să nire în viaţă. bielele animale cu ce să lin în d re p tă ţii să Ic ră/.buni pe seşti si că dacă eşli bolnav
dis-de-timpui in
hrănite dacă
întrebarea : ..De ce v-aţi ales crod că olln mai frumoasă nu meserie bună Pînă în prezent ajungă moistru energeticion : s-au terminat celelalte „p ro v i­ cooperatori, pc toii crescătorii e şi mai păcat. Ţl-ar fi re­
meseria de... există". Ion Hoţegon — anul ll îmi ploce". Viorel lonaŞ - anul Aurel Constontin vo schîmbo N. STANCIU zii*4 ? de animale Vor ci ca din t i­ comandat un medic...
“ Păi acelaşi lucru ml l-ai
O adevărată pornire ai am ne. colt amăril si neîngrijit ce spus si mai înainte
văzul bine, împotriva preşrdin- eşti. să scoată, dinclu-te în - Adevărat Şi să ştii că şi
ţelui consiliului popular co­ consumul vacilor. pe puţin cefelofte telefoane tot despre
munal. $*i nu numai a lui; Zici 5 000 lilri lapte la hectar. asta vorbeau. Tonle voiau
Mă qindcam că asa osii In
că el le-a dat în „lolosinfa"
HOTELURILE IN PRAGUL un copil vitreg. Nu s-a mai iarbă Ş li ii că in fiecare an. să-ţi ’ ecomande un medic
rertamaqni din lire.
colt dc
C AP. si apoi le-a uitat ca pe
- Ţi-am sous eu că le în­
inleresat dc loc de soarta U. mai ales primăvara, i.e-ai plîns şeli. Cred că o losl o singu­
r i voce core ti-o dat
moi
NOUL SEZON Şi-a adus aminte să exişti doar la Ici ca acum Dar constat că multe telefoane? Si tu. hoo cu
ai suficiente argumente să Iii
<înd trebuia să raporlezc la
nemulţumii văzînd că In locul
judeţ ..realizările". Desî te-au confraţilor 1 ăi - qraminec si concluzia : se interesează de
sănă*'-rea nonă-o.
TURISTIC invadat mărăcinii şi muşuroa­ leguminoase — vegetează ne- şefule. serioasă,
- Părea o voce
iele. iar de binelacerile „c h i­
slinghciil.e tot felul dc buru­
micelor" n-ai auzit decit din
cârti. In scriptele dumnealui ieni s» mărăcini, că dc abia - Să-ţi spun un secret, bă­
şani dacă nu-ţl declini profe­ apare că ti s-a făcut „toalcla” Ui mai tragi răsuflarea prin- iete*. N-om lost bolnav. Pur
sia ai parte de o pernă cu în fiecare primăvară. Ita ai. Iro muşuroaiele de ciriită. că şi simplu mi-am luat citeva
eşli călcat cu brutalitate Si în­
ceva mai râsărilă ■ decit o... mai lost îngrăşat si prin lîr Ii- gropat dc viu in pămînt din zile de concediu. Şi ştii de
pernilă pOntru ace. Noroc că r e ! Dacă era aşa, adunaţi la < auza pâşunamlni prea de ce î Ca să scap de vocea de
fetele — de pernă, nu ale sa­ un loc toii colţii do iarbă rlo core m j-oi vorbit pină acum.
camere nn-s aerisite iar in lariaţilor hotelului — îşi păs­ pe un heclar puleati da limpuriu. că în scripte apari M-a torturat o sâplâminâ în­
altele e prea cald. trează mărimea iniţială şi creea­ măcar vreo 10 tone de iarbă. la capitolul., curătat (mai co­ treagă. Ziua si noaptea, pină
— In hotelul „Dacia" — no ză cel puţin impresia că ai Asa... e prea destul si 2 000 rect ar fi ne îngrijit) păşune. mi-am schimbat numărul de
spunea tovarăşul Hcrsch>»ovits sul) cap o pernă adevărată. kg. Dacă s-ar supaia'pe necazu­ telefon. Şi de fiecare dală o ­
Emerit, tesponsabil — tronea­ Dimineaţa, ca să pătrunzi in Csli necrutăior si arţăgos rile tale. preşedinţii consiliilor veo cile ceva de reclamat. E
ză o regulă la caro ţinem unele băi îti trebuie. . picio­ chiar şi cu preşedintele populare din Pui. Turdas, Mă­ unul care se simte persecutat,
cu totii in mod deosebii ■ roange. C.A.P. L-ai aposlrofal. nu fără ria. Unirea. Flărăn s.o. (bineîn­ unul core dacă nu reclamă în
acelaşi respect, aceeaşi aten­ — Unica problemă încă ne- temei, că a dat dispoziţie să ţeles Şi preşedinţii C. A. P., fiecare ri p* cineva, nu se
ţie $i grijă penlni lineare c li­ rezolvală — ne spunea tova- fii păsnnal de-a valma b o v i­ inginorii si crescătorii de ani­
ent. Facem tot rc ne stă in r.işul Constantin Ţigăreanu. ne. ovine, porcine, păsări, lot male din comunele respective, simte bine. S» Horă or nven
putin|ă pentru a-l mulţumi. contabilul şef al T.A.P.L. Pe­ ce compune scplelut. cum s-a si nu numai din acestea) să d*eo»Me. Dor fot ce reclama
sînt nkle scorneli.
lîi sigur câ n-o lac decit spre
Cartea de impresii confirmă troşani - - este cea a băilor. desprimăvâral au dat buzna binele tău. colţ rle iarbă, aju- - Sofule, m-oi uluit. Cred
afirmaţiile. Turişti de peste ho­ liine. bine. dar această „ u ­ peste tine. Gardurile electrice lindu-fe să creşti mare si v i­ sincer câ-s prea tinăr.
tare au linul ca la pictare nică problemă" (vorba să fie, penlru păsunatu! raţional nu guros. dar mai ales spre binele - Nu-i nîmîc băiete. Curaj !
să-şi aştearnă un glnd de imil- ră-s mai n u ittc l) Îşi aşteap­ se mai folosesc decît în fil­ joienelor care se vor hrăni şi N-o sâ romii aşa toată viaţa.
lu m iie la adresa salariaţilor ce tă rezolvarea dc mai bine de mele documentare realizate pe vor da laplc din abundentă.
deservesc hotelul. un an. Nn ne-ar mira ca în- această temă. Cele din unităţi, GHEORGHE PAVEL
spuneai, sînt mîncate deja de
Nu înlîm plălor responsabilul Ir-o zi să auzim că hotelul rugină. Să nu mai vorbim de N. PlRCAlAB
osie merou in căutarea unor s-a Închis penlru ..rezolvare“ ,
lormo de servire şi mulţumire iar turiştii au fost trimişi să
a tuturor celor care trec pra­ doarmă la... iarbă verde !
gul acestei unităţi In curind, Pe două artere turistice im ­
cu sprijin ul conducerii T.A.PL. portante ale judeţului se află — muzică ujooră ; 12,03 Avanprem ie­
Deva. barul va li mutei de la oraşele Orăşlie şi lirad. Cu- RADIO ră colidionâ : 12.15 Concert de prinz ;
13.JU
Undo veielâ (reluore) : 14.0J
etaj. într-o cameră de fa par­ noscînd Si nu de ieri. de azi La Vulcan funcţionează un modern magazin de produse melalo-chimice, care oferă Bolode (i jocuii populorc ; 14,X) M e ­
ter. Atei se va pregăti nucul faptul că pe aceste trasee se cumpărătorilor un bogat şi variat sortiment de obiecte necesare fiecărei gospodarii. PROGRAMUL I* 6.0S-9.J0 Mu/icu 5. lod ii de Andrei Projteonu. C o n ilo n iin
abat un mare număr de tu­ DrăgSici. Ge'u M iK ollă }■ Ion Rodu
dejun, care va fi servit, la ce­ In imagine, aspect interior al magazinului. ociuoina(i ; /.Ou Kodioiumai U uirim
rişti. normal ar li ca şi con­ niatco iulier : 9.30 Viaţo corţitor ; le»cu ; 14,55 Ş tlinţo lo zi : 15,00 A n i
rere. în camerele hotelului. O ji duete d>n opere ; 15.30 M uzică
ducerile celor două hoteluri, Iu ,Iu L u d de limbo gormona. Liclul
necesitate care line tot de sa­ Iii, lecţie) o ll- o ; 10.30 Vreau ujooro ; 16.00 Radiojurnal. Buletin
organele locale, personalul ca­ 1 0 m eteo-rulier ; 16.20 A clualttalea m uzi­
tisfacerea cerinţelor vizitatori­ )tiu ; 11 ,uS M unco u j o o i o de Gelu
re le deserveşte, să manifeste ¿ â iom c n o tu ; 11,4) btotul medicului calo ; 10.55 Sloiul medicului ; 17.00
lor. mai ales streini, este îm ­ O a jp e ti oi celui de-ol III Ieo Festlvol
din vreme preocupare pentru 12.00 Lm iece'e U ucureitiloi . 12.xs
bogăţirea sistemului inform a­ ^ iiin ţo lo n ; 12,30 liiiiliiu e cu meta intem o ţio n ol de muzică Ujooră —
ţional la rele don<i linielun a le pune la punct. Musafirii dio popoloio |i m lerpieiul p re le ia i : B iajov. Roinonio. 1970 ; 17.35 C ărţi de
să gaiească aici condiţii op­ [ratarea lucrărilor agricole pretutindeni ; 10.00 Concert de m uzi­
din Deva. In p rr/p n t se simte 13.00 nad io iu m o l ; IJ.IO Avanpiom ic că populorn : 10.30 C un de lim ba
o lipsă aculă de ziare, mai a- time de ca/arr. Dar. in prin­ ră cotidiono ; 13.22 Pe U ioduţa <1001 germano Ciclu! III. lecţio O 11 o
Irâ - muiiCO u jo o iâ ; 13.43 Portrete
)es în limbile de circulaţie cipal aici lipseşte respectul in cimece populate ; 14.00 Coleldo (teluote) : 19,30 M oridione lirice :
mondiala, domeniu în care poş­ fată de ectâtran. La hotelul »cop muzical ; 14,30 Om cele mal cu 19,50 Noople bună, copii ; 20.00 M u­
vocală pe versuri de Geo<gn
tică
ta are un cuvint de spus. din lirad curăţenia nu face ca- lfl.00 Ei-Tetio ‘70. Em«»iune-<on- noicuie jocuri ; 13.00 Rodia icooiu Topircennu 1 20.15 Teolru radiofonic.
s<i bună cu... Îndeletnicirile ro- ( v ii penlru (co lo ri; Limbo |i literaturo romono , I j .jO Omul cate n o privit îteleie de Beh­
¡idiene a!e celor şase sala­ odată. se cere să nu fie neqli- cutorul — o răspundere deo­ C om poiiioiu! lâ p iă m m ii - Menry Put cet N ecatigil ; 20,45 M uzică de co­
cell t 16,00 R adiojurnal. Buletin rne
Duminica—zi riaţi. la 10 camere! Covoare­ jată nici întreţinerea ogoarelor, sebită revine specialiştilor din 10,70 A clualilotea m u iico lo ; tco lutier ; 16.20 lo ocoideon Forâmi metă de S igiim und Iod u |o ; 21.20
le nu s-au mai in liln it cu hă- folosind alit mijloacele meca­ unilă|i fată de calitatea aces- (a lom b ru ; 10,30 C o n tu ito ţic ju iid i Opero ..Lo W all»- de C ololoni (Irog-
nepotrivită! lătorul dc luni de zile. ume­ nizate cit si atelajele. lora. Orice abatere de la leh- 10.SS Anunţuri — p u b lic ita te ; co ; 16,40 Selccţlunl din operele ; menle) ; 22.00 Sultă din baletul ..Pii-
17,03 Anlena tinerelului ;
17.30 Or
raşele sînt frumoase, dar lip ­ mai ! Deoarece cu liecare zi O subliniere aparte se c u v i­ noloqiile stabilite nu se sol­ ch ctlro de m unco populară o Racii» cu liciuT ji Irip iic u l simfonie de Zcno
sesc cu desăvîrşire. Penlru... e­ ne făcută in legătură cu ferii dează decit cu diminuarea pro­ 19,00 Telojum alul de le o ro ; televiziunii ; 10,03 Ş tiinţă, tehnico,
In raidul nostru ne-am abă­ do inMirzicrc la plantare i>c lo n le lte ; 16.30 O moiodie pe o d re io Vonceo ; 22.3? la ri ; 23.05 D iicu n ro-
r onomicilate. dintr-unul s-au pierd zeci şi sule de kg de li/arca terenului. Pentru ob ţi­ ducţiei, ceea ce implică supra- re ; 24,00-1.00 Opero ..E riim eno' de
tut şi pe la hotelurile din Pe­ făcut două. In unele camere nerea unor recolte sporite este veqherea cu maximă atentie a 19,23 Ac (iu neo ,,L# — legumi cul­ dv. ; 19,00 G o ic lo radio : 19.30 Sop
turo :
tom ino unui meloman ; 20,03 ta b le ta
troşani, OraŞlie şi lirad Am sini veiozr. In altele nu. per­ < ai toii la hectar, nu se mai indicat ca înireaqa cantitate de respectării normelor agrotehni­ de zearâ de ocad Eugen Por o : Pier Francetco CavoHi
făcul-o într-o duminică. :u delele au ..uitat" gustul săpu­ poate invoca nici un motiv dc inqrăşăminie. cu excepţia ce­ ce în toate cooperativele aqri- 19,S3 M lcrorecllal G iu li C iohell ; 20.10 - 303 de cimece ; 2J.20 Argile
gîndul că în această zi » asa nului oic.. ele. amînaro a lucrării. Se im pu­ lo. ce sc vor lolosi la fe rtili­ colc. ziono. Iarbă Ircozo Recită Mogdo
călătorului trebuie să fio mai Ilie Popa. directorul I G.C.L. ne deci cil acuitate ca fiecare zarea fazială. să fie adminis­ 19,43 Ane beta IV ; Popovici ; 20,25 Zmce m elodii prelero
ta ; 21.00 Laclurâ d ro in a tlia lă ; 21,20
plina de ospitalilale. Spre sur­ Orăşlie. inir-o discuţie telefo­ oră prielnică $i toate forţele trate dc urqenlâ in sol, utili- Este posibil si necesar tot­ O rch e ilio de m uzlţo njooro a C oiei
prinderea noa-diă. prima re­ nică ne asigura că ..la hotel să fie mobilizate cu randa­ 7.înd la împrâsticre nu numai odată ca prin eforturi deose­ 20,ÎS Teleclnem ateca: „C ă p ita n u l j de di icuri Eleclrocord ; 21,30 Moment VREMEA
plică cate ni s-a >ervil a lo>!: nu există nemulţumiri din ment maxim la realizarea pian- bite, fiecare cooperator, meca­ Blood* cu Errol Fljrn |i O ii- | poetic ; 21.33 S0I1110 cerii — Lola Fia
re» ; 22,00 R adiojurnal. Buletin mele
..Chiar dumini« a vă găsiţi s,i pârlea clientelei". Penlru a lării cartofilor în cel mai scurt maşinile, ci si forţa manuală. nizator. inginer, preşedinte de via de H o villo n d ; i orologlc ; 22.20 Spo«t : 22.30 Peniru
v rn iti ?" Subliniem t ă vi/.ilele vrdea cum stau lucrurile la limp posibil, pc întreaga supra­ Penlru evitarea pierderii re­ C.A.P. sau consiliu popular să 32,03 In lerm e iio m uiieal-eoregrofie ; j magnetofonul dv. ; 23.00 Concett de PENTRU 24 ORF
n-au lest tăculc cu intenţia de fala locului, o zi mai lîr/iu . faţă stabilită. coltei de pe terenurile unde contribuie la folosirea deplină Í m unco u jo o iă ; 0.0J-5.00 Ettrada
nocturna.
a răm inr peste noaple. ci pen­ iu ti-o duminică dupâ-amie/ă Parale) cu intensificarea a­ bălleste apa (C.A.P. Gurasada a zilei-luminâ — asa cum au 22,13 Telejum olul de n oo p le; | PROGRAMUL ll : 7.00 Rodiojurnol Vreme schim bătoare (I relotiv
lru a constata dacii la înce­ am losl oaspeţii hotelului. Aş- cestor lucrări se cerc cu insis- Si Aure) Vlaicu — să dăm nu procedai dinioldeauna agricul­ Buletin meteo rutier ; 7,10 Program câldurooiâ, cu cerul lem poror no­
pui de se/.on turistă hoteluri­ •epl.ind să fim luaţi in seamă, lentă. dat fiind laplul că vre­ mai două exemple, din zecile torii — penlru ca producţia a- 22,23 Film documentar — „In tu ia m unca! de dim incoţo : 0,10 Toi ino ro i. Vor cădea ploi locale inter­
Inie ; 8.25 M ori interpreţi - W ilheim
le respei tive s-au pregătit să aflăm de la celătcanul R. R.. mea arc tendinţă do încălzire existente) este necesar să se ceslui an să aibă o temelie b to a |le lo r (e tlo o ie * ; Furtwongler : 6.50 Cinto Ştefonio Ste mitente. Vintul vo sufla potrivit
a1 ragă clientela sau să o inrle- care închinase camera 21. că să fie impulsionat stadiul pre­ treacă neinlîrziat la executa­ sigură. Iar rodul ogoarelor să 23,00 închiderea e m iiiun ii. re jî Florentin loslI : 9.10 Cur» de din te ii. Temperatura m inim a va
lim ba
Ciclul ti, lecţio
germano.
purteze ? a lost evacuat in lipsă. Apoi gătirilor In vederea însămîn- rea canalelor de scurqere. fie pe măsura preocupării si o II o ; 9.30 Pieie corale ; 9,45 M oii- fi cupitnso Intre 3 |î 7 grade, iar
La hotelul ..Jiul” din Petro- Irchuie spus Că hotelul este tăriî porumbului. Existenţa la Paralel cu acţiunile amintite, n»u de operă : 11,00 Crntece |l ¡0 m oiim a intre 10 |i 14 grode.
de negăsit. Nici o firmă vizi­ ora actuală a unei suprafeţe pe agenda lucrătorilor din a- hărniciei lor. curl ; 11.30 Succete de ieri (I de ori
bilă nu-l anunţă Cea lipită pe de peste 7 000 hectare pe care g rin iltu rfi se află SÎ alte lu ­
trebuie efectuate arături
<le
Indici superiori de j balcon e veche şi prăfuită, in­ primăvară — ne spunea tova­ crări hotărîloare penlru soarta
vizibilă şi ziua, dar noaptea I
producţiei aqricole — In legu­
In general, unele camere ale
folosire a utilaje- i b'U rlului sini acceptabile, p ri­ răşul inq. Cbirilă — nu re­ micultura. pomicultură, pe şan­ ŞANTIERELE DE LOCUINŢE
flecta altceva dccîl modul de­
lor pe şantiere j mitoare. Cu... mici excepţii. fectuos de folosire a utilajelor tierele de irigaţii $1 desecări,
la întreţinerea cultu rilo r
primii
dc
Toiul c să (ii printre
aflate In dotarea I M.A. O a­
După cum ne face cunos- ! doi. trei clienţi. Atunci ai ia semenea situaţie obligă pc toamnă si a loturilor semîncie-
cui Nu olar Tehcl, le hn klan [ indemînă un prosop, pahar, loc re etc. — a căror realizare o­ organizare a lucrului, care Să pc departe, cl dim potrivă tre­ Constructorii din Valea Jiu­
lo cuier. Dacă vii al şaplelea specialiştii din fiecare C A P .
mecanic la I-C.S. Hunedoara, j elimine o serie de neajunsuri buie sâ constituie un semnal lui au o hoqetâ experienţă lr>
(camera 5). umbli cu îm pru­ să urmărească permanent sta­ cupă un loc de prim ordin In
colectivul de muncă al sec- j care diminuează încă potenţia­ de alarmă pentru conducerile activitatea ce o desfăşoară.
ţiei de exploatare a utila­ mutul. Nu în zadar i se spu­ rea terenului, indicînd mecani­ cadrul preocupărilor de sezon. lul de care dispunem". şantierelor, grupului şi a trus­ Sperăm că si de această dală
jelor a obţinut In primul Ivi- - ne „camera de sacrificiu”. A ­ zatorilor să treacă la pregăti­ O dată cu intensificarea si Faptele relatate de interlo­ tului, in luarea unor măsuri nu vor precupeţi nimic pentru
şa au botrynl-o lucrâloril hn-
meslni al anului rezultate | rea lui chiar pe uncie parcele terminarea .grabnică a lucrări­ capacilalc, cu o lună mai de­ cutorul nostru au o deosebită eficace, care să valorifice în ­ a depăşi în mod favorabil ti­
tolului. $î se vede că Ştiu el vreme <lerît lertnenul planifi­
demne de remarcat- j mici. unde sc poate lucra. T o t­ lor amintite, sublinia in te rlo­ importantă penlru rezolvarea treg potenţialul existent. In ne!© puncte critice dc moment,
de ce. cat. Nerealizarea acestui de­ complexelor sarcini ce re­
Prin organizarea lemolnt- j trimestrul 1 prestarea a 6 !8G facilitînd aslfef amplificarea
că a lucrărilor dc conslrucţll i ★ . vans poale periclita îndeplini­ vin şantierelor grupului. Deşi om-ore suplimentare de lucru tuturor realizărilor la nivelul
şi repartizarea judicioasă a ! Nu ne propunem să formu­ rea planului dc punere în bilanţul trimestrului I este Inin, nu-şi qăsc'Ste justificare atîta adevăratelor potente dc care
(unclmne 0 lr»cuin(clor. Poli­
utilajelor, s-au valorificat \ lăm concluzii, deşi clin raidul gonul are o capacitate anualii el nu reflectă adevăratele va­ timp cil unităţile grupului în dispun şantierele. In perioada
noi rezerve interne care au j nostru ele se desprind cu u- LUPENI: Ceasul căpitanului En- lenţe ale forţelor existente la aceraşi perioadă risipesc 22 554 care urmează planul punct ilor
Şi irin|ă. Lăsăm s-o facă con­ riko („M u n c ilo ie ic ” ) ; C âlu g ăiiţo , de pro du cte dc panouri mori locurile de muncă. In acest om-ore din fondul dc limp în funcţiune a obiectivelor cs!e
IdCifital realizarea unor In- j CINEMA »enite I—II („C u ltu io l“ ) ; LONEA: pentru 400 aparlamentc. P«»n-
dicî înalţi In folosirea utila- ' ducerile întreprinderilor ce tu ­ fe ila m cn lu l dt. Mabuse („M in o ­ Iru cele 270 de apartamente sens se cuvine a se sublinia maxim disponibil sub forma mult mai mare $i mult mai d i­
jelor, maşinilor, instalaţiilor j telează hotelurile. Invităm in ­ rul“ ) ; PAROŞENI: Căsătorie p ri­ prevăzute a fi con slitiiic din laplul că produclivilalea mim- absentelor nemolivate, în v o iri­ versificat. Creslerea producti­
şi mecanismelor de pe $an- ; să comilelele rxecutive ale DEVA: Don iuon lo to voie (Ci pită f („E n e ig io *) ; PETRILA: O panouri mari va li nevoie $i ( ii s-a realizai numai in pro­ lor. concediilor fără plată $i vităţii muncii peste nivelul
(„M uncito-
liere Astfel. planul fizic la i consiliilor populare să-şi a- nem olograful .P olrio“ ) ; La tă ib o i )On»o dintr-u mie Tairta leului de producţia lunii oclomhrie. porţie de 02.4 la sută. Osie întreruperilor In procesul de prevederilor trebuie să consti­
rc»c“ ) ;
VULCAN:
v.vc ,ivaţii a iosl depăşii cu i rnnee mai des privirea — da­ co fo război („A r io * ) ; SlMERIA : (..M u n cilo re it*) ; URICAN1: Creo­ In mod ceri. penlru frontul de adevărot că asupra produch- producţie. De asemenea, re­ tuie dezideratul major pentru
Femeio
¡ndăiăinicâ
(„M u rc ş u rj :
12 la suta, ceea ce a asigu- « că pină acum n-au făcut-o — HUNEDOARA: Kekec cel uteţ la. ecbii-(i ard ca flacăra („7 lucru a) amilul Ml? I necesa­ vii.ili) muncii a influenţai ne­ zerve înseninalc nevalorificate cadrele de specialişti de la
prin camerele bo ld u rilo r. Nu („C onstructorul'') ; Fecioara ca­ tMoiembric“ ) ; ORAŞTIE : Fota gativ şi structura lucrărilor de pentru creşterea productivită­ grupul de şantiere. Cu sigu­
ral un spor de produclivita- j dm porc („P o lrio ") ; Pe plo- rul de panouri nu va puica ii
tu de 13 Ja sulă, lucrările \ irobuie scăpat din vedere că te mi place („S id cru rg islu l'’) ; CA icle lum ii („F la căra “ ) ; GEOA- asigurai, crea re ne ohliqă să (onslructii cxoculatc. dar nu ţii muncii şi implicit a tuturor ranţă că îndeplinirea lui. în
LAN r R oţii
ţi a lb ii
(„11
lu ­
in măsura în care sc caută să
prevăzute a se exccula cu ■ impresiile vizitatorilor nu se me“ ) ; IELIUC : Pe urm ele Şoi­ G IU B A I: Blow up ; H A ţ E G : alarăm apartaii\rn!.o(c prevâ- realizărilor, se află în proce­ condiţiile In care la punctele
buldozerele s-au depăşit cu j limitează doar )a camera x mului (.-M inerul“ ) ; G H FIA R : r.m M onileo unui birocrat („Popu- /ule cu /idetria dîn cărămidă. st* jiis lifite această risipă tle sul de lolosire a utilajelor, in de lucru sini angajate forţe
lor") ; BRAD : Visul d lui G entil
son v din hotel. L în joc pres- două mame şi doi ta ţi („M in e ­ Inrlâ. Îndeplinii ca sarcinilor special la macarale şi staţiile de muncă peste numărul me­
29 la sulă. Ia cilindri rom - j rul*) t PETROŞANI: B ă icfii din („Steouo roşie’ ) ; GURABARZA : In alara areslor probleme de de plan în condiţiile depăşiţii de brloanc. rare în lunile ca­
presori cu 25 la sulă. iar la j ligiul oraşului, al gospodarilor slrodo Pul („7 N oiem brie“ ) ; Să la o ic le vogobontilor („M in e ru l") ; diu planificat, va conduce la
lui. renumita ospitalitate a liâim pină luni („R e p u b lic a *); IH A : Stelele din Eger („lu m in o '). fond. in aleiilia crmdui erii numărului mediu scriptic re au trecut nu au contribuii îndeplinirea şi depăşirea tutu­
m.n aratele luvn cu 0.9 la ;
oamenilor de pe meleagurile grupului vor sla in continuare Si nereali/ăriî productivităţii cu întreaga lor capacitate la ror sarcinilor ce stan în lata
sulă. i
Hunedoarei I unele măsuri mai raţionale de muncii nu poate satisface nici realizarea sarcinilor. acestui colectiv do muncă.