Page 52 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 52
4 ORUMUL SOCIALISMULUI 0 Kr. 4151 £ MIERCURI 15 APFILIE 1970
Vizita preşedintelui
Republicii Turcia,
M ilN E ÎN C E P L A V 1EN A u
Cevdet Sunay, Aselenizarea navei „Apollo -13
Convorbirile sovieto—
în ţara noastră americane pentru limitarea a fost anulată RAVAGIILE UNUI
INCENDIU
puternic incendiu
Un
La Complexul hidro înarmărilor strategice izbucnit duminică in satul
egiptean Badr Halawa,
energetic de pe Argeş La Viena a sosii marţi de delegaţiei să poarte convorbiri Echipajul se va întoarce pe Pămînt din delta Nilului, a pro
VIEN’A 14 (Aqcrprcs). —
vocat moartea a 20
de
con
Intr-un spirit de lucru.
legaţia Uniunii Sovietice la structiv. Sperăm că o atitu persoane şi rănirea altoi
100, anunţă ziarul „Al
convorbirile soviet o-america dine similară va manifesta şi
Jn dupâ-amiaza zilei de galeria de acces — o adevăra H O U S T O N 14 |Aqcrprcs). — lui) la Houslon sc afirma deja tului pe o traiectorie ,,h ib ri Gumhuryo", Au fost dis
marii, preşedinlele Republicii ta operă de artă tehnică — ne pentru limitarea cursei partea americană a declarai el. Temerara misiune selenară ca cea dc-a treia debarcare o dă“ , pe care tusese înscrisă truse numeroase case.
lu rc ia Ccvricl Sunay, şi pre înarmărilor strategice, condusă O
în lungime de IDO m, ajungîn- de Vlariim ir Semionov. lo ctii a navei spaţiale americane omului pe Lună esle compro luni seara In scopul execută
şedintele Consiliului de Stal al du-se în zona transform atoare lor al ministrului afacerilor Solul delegaţiei S.U.A.. Go- ..A pol Io -13** a trebuii să (ie n- misă Trei sfertuli de oră mai rii în condiţii optime a asele ACCIDENT MARITIM
Republicii Sociolisle România. lor dc înaltă tensiune. Un externe al U.R.S.S. Convorbi rard Sinilh. caro a sosit in a- brindonată merji dimineaţa. O tîr/.iii Su’ igcrt. pilotul cabi nizării. Dc data aceasta, ca
Nicolac Ccauşescu, au vizilnl eecasi zi la Viena. a declarat
popas mai îndelungat se tace rile vor începe joi. Intr-o de pe aeroport cu ..Statele Unite defecţiune la rezervorul nr. 4 nei de comandă, actionînri In trebuia să fie readusă pe o Mineralierul „Ruhr", no-
H idrocenlrala dc pc Arqeş. în s.dn maşinilor, unde cele claraţie făcută la sosire. V. vor face lotul pentru a asigu dc oxigen lichid al cabinei dc 1)373 dispoziţiilor prim ilc de traiectorie de revenire liberă vigind sub pavilion libe
Cei doi şeii de slalc au IoM patru hidroagregate de cile Semionov a scos in evidentă ra succesul acestor convorbiri, comandă a scos din uz o parte la I louston. scotea din uz. ma- similară celei de la începutul rian, s-a ciocnit in noap
Insoliţi din partea româna dr» 55 M W aflate în funcţiune, importanta şi complexitatea a căror importantă este recu dm pilele e lc rlru e şi instala joril.alea instalaţiilor de Ia bor călătoriei spic Selena. Timp tea de duminică spre luni,
Manca Mănoscu. vicepreşedin- transform ă torentul de apă în sarcinii care stă in fata par noscută in întreaga lume". ţiile dc furnizare a oxigenu dul cabinei Iransformind-o in de 30 dc secunde, cele 16 mo in Canalul Minecii, pe o
1e al Consiliului do Slat, Emil energic electrică. Sint oprite ticipanţilor la aceste convor „Noi. a spus Smith. vom în lui şi apei necesare (clo r trei tr-o ..epavă", în timp ce co toare ale etajului de coborlre vreme ceţoasă, cu mica
Drăgănescii. vircpreşedinle al şi apoi pornite două dintre biri. Soluţionarea problemelor cerca să oprim c.ompelitia în aslronauiî. Speranţele dc a o- legii săi, Lovcll şi llaise tre a modulului lunar au fost în navă spaniolă „Sierra
Consiliului de M in işlri. Con hidroagi egale. demonstrind ce vor ii abordate — a spus domeniul armelor strategice scleniza în zona craterului Era ceau in modulul lunar. Deci funcţiune în baza unui pro Bravia", care s a scufun
stantin Slătescu. secretam! îna ltul nivel tehnic de dotare, el — ar aduce o contribuţie nucleare. La Helsinki s-a tă Mauro pentru a desluşi in zia anunţată la Houslon a fost gram complex întocmit de ur-
Consiliului de Slat Corneliu gradul înaintat de a u tom ati cut un bun început, dar ace mostrele de roca rpcnllale n- urmată de o tăcere apăsătoa qentă la Houslon pentru a în dat.
Mănescu, ministru) alacorilor zare. rare perm it dirija rea serioasă la consolidarea păcii le convorbiri erau. prin na colo tainele lorm âni Lunii şi re care s-a lăsat, asupra imen scrie nava pe traiectoria de
externe Grigorc Geamanu. uriaşului complex subteran de 5Î securităţii popoarelor. Gu tura lor, exploratorii. Aici. noi sisiemului noslru planetar nu sei bale penlru public, plină revenire liberă pe Pămînt. DOUA VIORI -
ambasadorul României la A n la un obişnuit şi modern vernul sovietic a recomandat începem să negociem“. vor fi dco(amdală îndeplinite. pînă la refuz de rci (e ven i Conform legilor mecanicii ce O AVERE
kara, iar din parlea lurcâ de panou de comandă. Marti, la 4 13 ora llucu- seră să afle ce si* înlim plă reşti. in urma arestui impuls.
Ihsan Sabri Caqlayanqil, mi Preşedintele Republicii T u r rcstiuluj pe (î nd ..Apollo-I 3“ asironautilor aflaţi în spaţiu „A p o llo -1 3“ va cfeclua o ju- Dintr-o cameră dc hotel
nistru! afacerilor eilern e. Ka- cia urmăreşte cu viu interes se qăsca la numai 00 900 km la pnsle 320 000 de kilom elri mălalc de rolatie in ju rul Lu din Boston au fost furate
niuran Gurun. ambasadorul schema desfăşurării întregului Intr-un climat propice cooperării pe de Lună. comandantul navei. distantă de Pămînt. Dispoziţii nii, la altitudinea opiimă pen două viori, pe care hoţii
Turciei In România, şi de alle proces industrial. John Lovcll anunla. după e- ^rvoro penlru limitarea la ma tru ea forţele de gravitaţie se le-au vîndut aproape ime
persoane oficiale care Însoţesc Pe parcursul vizitei, preşe fec luarea unei veri licări, că to ximum a consumului de encr- lenari să o plaseze automat d ia I după aceea cu 35
pe preşedintei© turc In v u iU dintele Consiliului de Stat. plan regional, s-a deschis la Geneva tul la bord decurge în mori qie electrică si rezervelor do pc Iraiecloria care o va aduefi de dolari. Ei nu ştiau că.
oficialâ In |ara noastră normal. Colegii săi, John Swi- oxigen de la bordul cabinei dc In imediata apropiere a Pfl- in realitate, se găseau in
Nicolae Ceauşcscu. prezintă
Ora 16, Inallli oaspeli soscac oaspetelui perspectivele de gert $i Pred llaise manifesta comandă si menţinerea în nilnlului. O nouă manevră dc posesia unei... averi. In
In apropierea marii hidrocen dezvoltare a industriei noastre seră apoi o stare de bună dis iunU ic mimai o instalaţiilor acest gen urmează să fie efec tr-adevăr. una din cele
trale cu un elicopter specia). energetico în u rm ă to rii ani. Sesiunea Co m isiei poziţie neobişnuita în cursul viiale au sosit de la sol. In tuată miercuri la ora 4 43 (oro ăo iir v'ori era un Guar-
J.a coborlre pe platoul natural parte integrantă a vastei opere transmisiunii dc televiziune in acele momente se părea nu cure slîulu i), la aproximativ nieiri din anul 1742. va-
de la poalele munţilor, oaspe de industrializare socialistă a direct prin care prezentaseră viata (clo r trei aslronauti cxl.e Houă ore după ce nava va o lorind 15 000 dolari. iar
ţii slnt salutaţi de Gheorqho României. pe micul ecran timp dc 33 de in pericol. Abia la 8.02 calcu coli Luna fiind menită să-i cealaltă un Stradivarius
Năstase, preşedinlele Consi ..F.stc o im presionantă rea li econom ice 0. M. U. minute inslalatiile de la bor latoarele ele.clronue de Ifl imprime o viteză suplimeninr ă evaluat In 20 000 dolari.
liu lu i popular al ju de lului A r zare tehnică“ — a spus p re dul cabinei dc comandă şi ale Houslon confirmau râ rezer care va sruvia rluraifl călăto
geş st de alţi reprezentanţi al şedintele Cevdet Sunay. ndre- modulului lunar, echipamentul vele du oxigen, hrană şi ba riei cu aproape zerc ore şi va LA 15 METRI
organelor locale. Este de fata sind cuvinte elogioase construc pentru Europa Si instrumentele pe (arc ur teriile aliate în modulul lunar asigura posibilifaiea ameriză SUB APĂ
rii in Oceanul Pacific, intr-un
sini. suficiente penlru a garan
m inistrul energie! electrice, to rilo r. tu tu ro r celor care au mau să le utilizeze în timpul ta supravieţuirea echipajului punct situai la aproximativ
©clavian Groza. dat viată acestui obiectiv in explorării Lumi. ('¡Iova minu în cursul rătăloiiei de reîn- I 200 kilom eln norri-esl dr* Cei cinci acvanauti a-
te moi lir/iu . însă. în timpul
M ii de locuitori din impr«» dustrial. elogii exprim ate şi ^ G E N E V A 14 — Corespon Cuinei apoi cuvintuL secre unei convorbiri înlre navă şi toa iie re spic Pămîn'. După o Noua 7eelandă. !n acesi caz. mencani care participă
jurim l, bucuroşi de cinstea rin p rin cuvintele scrise în C a rte a' dentul Agcrpres. Horia I.imnn. tarul executiv al Comisiei, G rnlrnl spaţial de la Houslon jumătate de ovă s-a anunţa), rel trei aslr-mauli vor aiinqe la programul „Tektite 2"
a avea ca oaspeţi pe ccl doi de onoare a hidrocentralei. transmite : Marti s-an deschis .fanez .Slanovnik. a a firm a t că s-an doc lanşal simultan sisle- de asemenea. <ă nslrennntîi se apele Pacificului vineri la ora au primit de curind o
şeii de slalc. aplauda cu mutlă In continuare, coloana maşi la Palatul N a ţiu n ilo r din clim atul politic din Europa m rlc de alarmă de la bordul află în afara muu pe ri'ol ¡me 19.13 (ora bncureşbu lui ]. vizită neobişnuită. In lo
căldură. Un grup de tinere îm n ilo r oficiale străbate specta Geneva lu crările celei de-o pare mai propice unei coope navei şi de la sol. Se declan dial. Inîndu ie. lot.oriaici. mă O ficialităţile N’ A.S.A mani- cuinţa-laborator aflată la
brăcate In pitoreşti costume culosul dru m ce urcă la ba 25-a sesiuni a Comisiei erono rări pe plan regional sub şase scria dc evenimente rare surile penlru începerea pregă teslă un ..optimism prudent" 15 metri sub apă a intrat
arqeşene oferă flori ra ju l V id ra ru . baraj care prin mice O N U. pentru Europa. liniind că aceasta (arc posi au dus la suspendarea misiunii tirilor in vederea reinloarccrif cu privire la huna (uni lionare un... tipar de mare. Acest
Preşedintele Turciei şi pre- dim ensiunile sale ocupă locul Participă delegaţi ni tuturo r bilă aprofundarea şi dezvolta lunare. A tTi. aparatele de con • sorp Terra. La ora 10 43 a fost a insialatiilor de bord si mo locuitor al mărilor foarte
fedinlele Consiliului de Stal al nouălea în lume şi al cin ci ţâ rilo r membre şi oi d ife rite i ea cooperării între state cu Krol de la bord rit şi rele ale efectuată manevra crucială de toarelor modulului penlru asi periculos pentru om a pă
al României slnt invitaţi să v i lea în Europa Aici. natura se lor in stitu ţii specializate ale sisteme social economice d ife Centrului spotial au înregis plasare a navei spaţiale pc o gurarea manevrelor şi a men truns in camera prin care
ziteze Complexul hidroenerge înfăţişează redimensionată m ă N a ţiu n ilo r Unite România rite. A m in tin d progresele ob trat scăderea rapidă a presiu traiectorie de revenire liberă. ţinerii In viată a aslronautilor. se face intrarea şi ieşirea
tic de pe Argeş. Un prim popas reţ de mîna omului. Dc sus * rste reprezentată prinlr-o de ţinute în u ltim ii ani în do nii în rezervoarele de oxigen După anularea misiunii lu Imcdial după accident s-a con în mare- Plin de curiozi
se face la centrala subterană do pe coronamentul barajului, legaţie condusă de Nicolae meniul producţiei şi schim bu şi ieşirea din uz o două din nare o b ic rh v iil pnneîpnl al s o la t (ă rezervele dc oxigen tate, tiparul a început să
— locul prefacerii apelor A r se adm iră peisajul montan, Kcobescu. adjunct al m in is tru rilo r comerciale inler-europe rele trei surse principale de efor'urilor depuse de sutele de sînl. suficicn'c penlru cel pu „inspecteze" echipamen
geşului lntr-un fluviu de ener panorama im punătoare a Fă- lui afacerilor externe. ne. el a relevat in fluenta pe energie electrică ale cabinei tehnicieni şi speiialişii ol ţin 130 de ore iar cele dr tul depozitat aici. Curiozi
gie şi lumină. Pe faţada blo gâraşilor D irectorul gru pu lui In cuvîntul inaugural, p re care o exercită, asupra ritm u - de i omanrlă. Cu o singură ba N.A.S.A. constă in aducerea in apă penfm aproximativ 90 de tatea ¡-a fost pină la ur
cului administrativ al cenlra- de şantiere Argeş— OH. ing şedintele Comisiei. Kvgheni îui (le creştere economică şi a terie în lunrtiune. instruc siguranţă a celyr trei oslro- ore. lato de 60 de ore <H va mă fatală, deoarece doi
lei subterane esle Înscrisă in Nicolae Pâunescu. conducăto Mateev, a evocat principalele stru ctu rii schim burilor, a p li ţiunile N.A.S.A. pveronizează nauti pe Pămînt ..Apollo-13“ dura în lo'at rălăm ria de re membri ai echipajului
limbile română şi lurcă urarea rul colectivului care a con probleme care vor face obiec carea tehnicii moderne. nbar,donarea ouiomalo a mi se aba in momentul acciden întoarcere. aflat in submersiune l-au
,,Bine a ti venit slimati oaspeţi“. stru it întregul ansamblu de tul dezbaterilor : schim burile Vorbitorul a evocat avanta siunii şi întoarcerea in condi descoperit şi l-au omorît.
S in i arborate (le asemenea pe Argeş, prezintă caracteristi comerciale între ţâri cu siste jele care decurg din intensifi ţii de urgentă a navei pe Pă-
drapelele de slat ale celor cile şi perform antele tehnice me economice şi sociale d ife cârca cooperării industriale minl. La 6.15 (ora Hucureştiu- CAMB0DG1A Se intensifică acţiunile CAPRICIILE IERNII
două ţări. ale ba rajulu i, răspunde la în rite. raportul secretarului exe între \âri cu sisteme econo PERSISTA
trebă rile în a lţilo r oaspeţi turci. cutiv asupra situaţiei comer mice şi sociale diferite pentru
In faţa unei diorame cu ostile actualului regim IN EUROPA
Din nou preşedintele Turciei ţu lu i inler-eui opean. precum dezvoltarea pieţelor dc des Interzicerea armelor
schema am e na jărilor h id ro Primăvara inlîrzie la
exprim ă aprecieri cu p riv ire şi sarcinile Comisiei în anul facere.
energetice de pe n u l Argeş, PNOM l'ENH 14 (Aqcrprcs). luabilui regim şî unilăli ale „rendez-vous" in Franţa,
inginerul Nicolae Badea, direc la efo rtu rile şi priceperea teh- aniversării unui sfert de veac In încheierea şedinţei, se chimice şi bacterio Un purtător de ruv'inl m ili armaie: khmere. IVmtre a- şi vremea rea persistă
torul exploatării de centrale nicâ a proiectanţilor şi con de la întemeierea Organizaţiei cretarul general adjunct al tar de la Pnom Pcnh a decla rrs lc atacuri se numără Şi cel atît in ionele de litoral,
hidroelectrice — Argeş, dâ stru cto rilo r români. N o ţiu n ilo r Unite. V o rb ito ru l O N U . pentru probleme eco logice în dezbaterea rat (fi anuala si foitele aerie dezvăluit m ic ro n i dc coman cit şi in ţinuturile centra
Dup.” vizitarea ba rajulu i a insistat asupra necesităţii nomice şi socialo. Philippe de
explicaţii asupra caracteristici ne ( amborigicne au primit or dantul regiunii 7 akco. care a te.
hidrocentralei de pe Argeş, respectării p rin c ip iu lu i u n ive r Scynes. a evocat factorii rare
lor tehnice şi capacităţii (le Comitetului pentru dinul dc a intensifica alacurilc anunţai că două posturi m ili Pe coastele Norman-
producţie a salbei de h id ro preşedintele R epublicii Turcia. salităţii. precizind că proble influenţează dezvoltarea reia împotriva cetăţenilor înar tare au losl i i u c r il c de g ru diei, vintul suflă cu o vi
centrale de pe cursul acestui Cevdet Sunav, şi preşedintele ma p a rticip ă rii la activitatea tiilo r inter-europenc şi dintre dezarmare maţi (are se opun au- purile anuale Surse m ilitam teză de 80-100 kilometri
n u C onsiliului de Stat al Româ Comisiei a R D .G . trebuie so dife rite regiuni, insistind n- to iiiă tilo r quvernamenlale. A- de la Pnom Penh — menţio pe oră, punind in pri
niei. Nicolae Ceauşescu. îm luţionată grabnic supra necesităţii de a sc rea
C om plexul hidroenergetic de GENEVA 1 I. -- Corespon- qrntia A sson alrd Press’ men nează agenţia eilală — au a- mejdie ambarcaţiunile pe
preună cu personalităţile cc liza o mai bună diviziune i n
pe Argeş a fost conceput şi S-a dat. apoi. citire mesaju dcmtul Agerpres. Huria Liman, ţionează ră ordinul amintit re lirnid! că Irupe care so opun care le împinge spre
realizat integral de către spe i-au însoţii. în aplauzele m i lui adresat sesiunii de secre ternaţională a muncii. în v e transmile : In Şedinţa do mart) prezintă o rcllnciare a în g rijo actualelor aulonlăti au pătruns coastă.
cialiştii noştri. Istoria con ilor de locuitori, care-i aştep- tarul general al O.N.U.. U derea creşterii schim bu rilo r a C om i’clului pentru dezarma rării autorităţilor de la Pnom în M unbi Elefant unde au sta In sud-vestuf tării cad
strucţiei consacră soluţii şi iau sâ-i salute la plecare se Thant. în care se relevă im comerciale. El a subliniat că re. delegatul polonez. Jozcf Penh fată de crcşlerea numă bilit un post de comandă pen ploi reci de citeva săptă-
urcă la bordul elicopterului naţiunea reprezintă încă ac
metode de lucru originale, portanta Comisiei economice Wimcwicz., a abordai pe larg rului dc angajamente dintre tru ansamblul operaliun ilor mîni şi frigul face ca
constituind un im p ortan t îndreptindu-se spre Capitală O.N.U pentru Europa nu nu tualmente sistemul cel mai problema unui eventual acord cclăleni înarmaţi ostili ac- din Gambodgia. peisajul să nu fie cel
examen al m a tu rită ţii tehnice NICOLAE DRAGOS mai pe plan regional, ci şi coerent, acela care este dotat asupra iniei zicerii armelor obişnuit primăvara. Pină
a energeticienilor români. MlRCEA S. IONESCU pentru restul lum ii. cu autoritatea coordonatoare chim ire S’ bacleriuloqice. El şi pe Coasta de Azur, me
C onstructorii raportează cu cea mai puternică, .şi. de ase a susţinui principiul tratării dia temperaturii esle cu
m îndrie realizarea in arc menea. acela cu care in d iv id u l globale a pioblemei. criLirînd circa 10 la sută inferioară
du blu a unui Garaj înalt, de continuă să se identifice cel energie trza separării (clo r „Safeguard“ - un obstacol in limi
mai uşor Secretarul general două fc/i'eqoih de arme Vor- celei înregistrate in ulti
165 metri, amenajarea unui lac
adjunct a arătat că încercările bilo'vil a sublinia» cu Statele mii 20 de ani.
de acumulare care slrînge
de a soluţiona problemele în Icnile sînl partizane ale a-, es- ★
aproape o jum ătate dc m iliard tarea armelor strategice Nici cei mai vîrstnici
m etri cubi de apă. captarea a cadrul in s titu ţiilo r suprannţio- lei lezc intrwcU utilizează în ţărani polonezi nu-şi a
zece cursuri de apă de pe o nalc sint dcpâşîlo Se cere Vietnam arme chimice pro mintesc de o iarnă alit de
întindere de a p ro xim a tiv a încheiat el. m ultă în d ră z duse sub licenţă britanică. De W A S H IN G TO N 14 (Aqcr- şedinla de luni a subcomi lungă ca în acesi an, re
pentru re
sici, a insislat
74.000 hectare, amplasarea u- neală şi imaginaţie în gîndire legatul polone/ o prezentat un presb -- In subcomisia se nunţarea la realizarea siste iat oară aqenţia PAP. Deşi
document de lucru — claho- (
2inei propriu -îise în subteran, nalorială pentru organizaţii
şi în acţiune penlru a aborda ral. de lata sa în colaborare ¡ufernationale si problemele mului ..Safrouarrl", relevind în mod obişnuit in aceste
dirija rea Argeşului in zona cu Mongolia şi l'ngana — ru
centrală pe o nouă albie sub- problemele organizării con dezarmării an cot-iinual au ¡nefirienta şi vulnerabili* zile trebuia să se termine
pămînleanâ lungă de 11 km. tinentale şi m ondiale prin in privire la proiectul dc acord dierile privind holănrea )air>a lui. El a dedarat to t semănatul cerealelor do
asupra interzic™ ! producţiei Administraţiei dc a extinde odată cu ..Safeguard" re primăvară, mai ales in
crearea unei vaste relele de term ediul m u ltip le lo r sisteme Si sloi.arii rlc arme chim ire şi
conducte şi tuneluri. sistemul de rachete o n ti prezintă .un clar obslacol regiunile sudice ale ţârii,
existente. bacteriologic e. rachetă ..Safeguard". Dr. In calea realizării unuî datorită viscolelor care au
Preşedintele Cevdet Sunay Wolfqanq Panofskv. directo Mvcnlual ucees" la proîcr* avui loc la sfîrşitul sfio-
ascultă cu interes in fo rm a ţiile rut acceleratorului linear de latele convorbiri sovielo- tominii trecute, lucrările
oferite, cere explicaţii, u rm ă la Stanford (California) ca americane do la Viena pen agricole ou stagnat în
rin d apoi la machetă datele Spania sub „umbrela re o fost unul dintre p rin tru limitarea armelor stra multe locuri.
tehnice asupra puterii instala cipalii specialişti audiaţi in tegice.
le a hidrocentralei, a amplasa
m entului princip alelo r obiec nucleară“ a N.A.T.O.?
tive din componenta ei şi
a caracteristicilor agregatelor
Gazdele informează pe oaspeţi W ASH IN G TO N - 14 — secretarul Departamentului de
că realizarea acestui im p ortan t Corespondentul Aqcrprcs, Slat W illiam Roqcrs, şi de
obiectiv hidroenergetic a creat
Alexandroaie, transmite: Ia ministrul dc externe spaniol Oficiul pentru construirea de locuinţe
posibilitatea construcţiei In
Washington a început luni o Gregorjo Lopcz bravo.
aval şi amonte a încă zece n o u l rundă dc negocieri amc- Acordul ameri ano spaniol
„hidrocentrale pui" de puteri ricano-spaniole privind mult p rivitor la folosirea dc către
mai mici. din rare patru se
( onlroversala problemă a fo trupele americane a bazelor
află în funcţiune.
losirii dc către S U.A. a baze S.U.A. dc la Madrid. Saraqosa proprietate personală Hunedoara-Deva
Oaspeţii coboară apoi sul) lor militare din Spania pentru şi S w îlla, precum şi a bazei
străvechea albie a rîulu i la acro-navale dc la Rola. a ex
o nouă perioadă de cinci ani.
centrala electrică aflată la pirai in septembrie 1968. Ne-
104 m adîncime Se parcurge Tratativele sînL conduse de
qocierile purtate înainte si
dvipă dala expirării nu au A N U N Ţ Ă :
reuşit să ducă decît la un
acord provizoriu, Inlrucit pozi
Potrivit unui sondaj de o N U M A I P1NÂ LA DATA DE 20.04.1970 SE M A I POT CO NTRAC TA APARTA
ţiile părţilor în problema sumei
pinie efccluat de Universi (e trebuie plătită Spaniei <ie MENTE PROPRIETATE PERSONALĂ CE SE CO NSTRU IESC ÎN A N U L 1970.
C U R I E R Potrivit unui comuni tatea din Santiago dc Chile către S.U.A. penlru folosirea un ui cre d it pe term en lu n g (15-25 anî) conform Legii nr. 9/1968.
A p a rta m e n te le se co n tra cte a ză pe baza u n u i avans m inim (egal şi a co rd a re a
asupra şanselor personalită
bazelor au rămas divergente.
cat al comisiei
namentale pentru guver ţilor angajate în cursa pen Dacă a redai în cc priveşte Im p o rta n t: C E C a co rd ă cred ite şi p e ntru co n stitu ire a ava nsu lui m inim le ga l.
elec
tru ocuparea fotoliului prezi
trificare. dat publicităţii denţial. candidatul conserva partea materială quvcrnvil
Marti la amiază, delegaţii pină la IG aprilie, a prilejuit spaniol a insistai în schimb ca A p a rta m e n te le d is p o n ib ile ce se m ai pot co n tra cta sint u rm ă to a re le :
le sindicale din slrălnătate, tntîlnirea a circa 1 500 da la Tirana, in R.P. A lba tor Jorqe Alcssandri conti no 1 acord să conţină o preve- LA DEVA :
(are participă Ia manifestă producători şi distribuitori, nia au iost electrificate nuă să se plaseze pe primul dpre c a rj să includă Spania f i 18 a p a rta m e n te în b lo c u ri m îci de co n fo rt sp o rit cu 2, 3 şi 4 cam ere cu
rile prilejuite de împlinirea reprczenlînd 284 de orqani- pină la sfîrşitul prim u loc.
lui trimestru a] anului sub .umbrela nucleară" euro
a 100 de ani dc la naşterea y.aţii sau socielăli de televi ♦ 0 4 peană a pa riului no rd-a lla n toa te d e p e n d in ţe le necesare. Aceste a p a rta m e n te d ispu n in plus de o boxă (p ivn iţă )
lui V. I. l.enin, au vizitat ziune din peste 50 de tărt, in curs, 1 984 de sate, tic, pretenţie respinsă de şî g a ra j la dem isol.
mausoleul Lenin din Piaţa printre care se numără şi fiind depăşite, astfel, M in istrul de externe al S.U.A. ca urmare a presiunilor O 26 a p a rta m e n te cu 2 cam ere situa te in b lo cu ri de co n fo rt o b işn u it.
Roşie şi au depus o coroană România. prevederile planului de R D. Germane, O llo Wînzcr. aliaţilor si a unor conqres-
de flori. Printre participând electrificare. Înainte de sosit la Kharlum intr-o v i menî. LA H U N E D O A R A :
se afla si delegaţia Consi ♦ 0 4 război, nici un sat alba zită oficială, a fost primit de Conţinutul convorbirilor ac O 6 a p a rta m e n te situ a te în b lo cu l C 1 de co n fo rt o b işn u it avînd a p a rta m e n te
liului Central al Uniunii Ge nez nu beneficia de lu Gaafar Mohammed El N u- tuale dmlre şefii minislerelor cu 3 şi 4 cam ere.
nerale a Sindicalelor din Adepţii fostului preşedinte mină electrică. In 1969 meiry. preşedintele Consi (le cvierne ai celor două lăn LA PETROŞANI :
România, condusă rlc tovară argentinian, Juan Peron, a- liului Comandamentului Re nu esle cunoscut, in lrucit -
şul Elnrian Dănălachc, preşe 4lat în exil, şl-au Intensificat însă. cantitatea de ener voluţiei Sudaneze. El a avut. (lupă rum subliniază ,.Ne" $ 12 a p a rta m e n te de con fo rt sporit cu 2 şi 3 cam ere situa te in b lo cu l P 1 d in
dintele Consiliului Central a) in ultimele zile acţiunile an gie electrică produsă în de asemenea, convorbiri cu York Times" — ..ambele tari c a rtie ru l A ero po rt.
U.G S.R. tiguvernamentale. Grupul, ce R.P. Albania a fost do ministrul de externe suda au evitat să spună prea multe 9 8 a p a rta m e n te de co n fo rt spo rit cu 2 cam ere situa te in b lo c u rile 1 şi 2 din
In aceraşi zi. delegaţiile se outoinlitulează „Eortcln H9 de ori mai mare de- nez. Ahubakr Awadallah. C» despre programul Ira la liv rlo r". str. D a cia.
sindicale au plerat din M os armate pcronisle", a lansat cit cea produsă în 1933. acest prilej, informează a- Cercuri p o liiire şi diplomatice
qentia ADN, au fost dcz.bă-
cova la lllianovsk. un atac asupra unei qarni- tulc probleme ole dezvoltării din Washingion apreciază însă REŢINEŢI : Avînd un venit de 1 500 lei p u te ţi co n tra cta , spre exem plu, un a p a r
zoane situate in apropierea colaborării bilaterale. că sosirea lui Loppz bravo |a tam en t de 2 cam ere de c o n fo rt o b işn u it d e p u n in d un avans de num ai 10 000 lei. D i
♦ 04 oraşului Tiqre. la 20 km nord Washinqtnn r s1e o dovadă ră ferenţa p ină la va lo a re a in te g ra lă a a p a rta m e n te lo r se re ţin e în rate de 133 leî pe
un nou acord esle gata pentru
La Cannes s-a deschis te! de Ducnos Aircs. Membrii fl fi semnal. lu nă . A vansul de 10 000 lei po ate fi o b ţin u t îm p ru m u t de la C.E C.
de*at 6-lea tirq International grupului au luai cu ei o ma In afara întrevederilor sale In fo rm a ţii su p lim e n ta re se pot o b ţin e zilnic între orele 7-15 la c o n s iliile p o p u
de programe de televiziune. te canlitalc de arme., m uni de tuni şi marii cu Wjlfoam Ro- lare şi zilnic in lre o re le 7-15 şi 17-19 la se d iu l O fic iu lu i pe n tru co n stru ire a de lo c u in
Tîrgul, care sc va desfăşura ţii şi elecle militare. qors. minîslrul spaniol urmea ţe p ro p rie ta te p e rso n a lă din Deva, str. V icto rie i nr. 2 (c lă d ire a D S.A.P.C.).
ză să fie prim ii şî de vicepre
şedintele Spiro Agnew.
Redacţia şl administraţia liatuluti Deva, str. Dr. PeUu Groza, nr. 35. Telefoane I 12317 şl 11275. Tiparul i Intreprindereo poligrafică Deva, «4065