Page 55 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 55
U w ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-VA! 4 ttfH m n n 9 9 M $ *H *É É » M € in 9 i9 H tn i9 § *9 » » 0 n 9 9 » 9 » n 9 9 n 9 0 n 9 9 9 U "» — • • • * • —•- f
5
SECVENŢE E B S i
! PAGINA A IV-A i
B Intervenea reprezentantu
lui României în Comitetul
pentru dezarmare
5
B Deschiderea oficială a
convorbirilor sovieto-ameri-
5 cane pentru limitarea cursei
! înarmărilor strategice
ANUL XXII. Nr. 4753 VINERI 17 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 DANI
v / // / // / // / // / // / // / // / / y // / // / // / /////* r ////////y y ////////////////////////////# .
LEGUMELE ANULUI 1970 Noi Instalaţii pentru V izita preşedintelui Republicii
finisarea calitativa
Asigurarea recoltei impune a producţiei de Tu rc ia , C E V D E T S U N A Y ,
laminate
organizare temeinica n iio ie a m etalului de ta Combi- ¡ j în ţa ra noastră
•
v /
•
A
•
Agregatele de prelucrare |i li-
naiul siderurgic
Hunedoara
au
eópótal nai dim ensiuni. A lost j
racordat recent la procesul teh
Producerea unor cantilâti Si retrib uirii muncii în C.A.P., din toamnă, să se treacă neîn- nologic ol lam inorului de sem ifa
bricate p alul de tocire nr. 4, al
sporite de lequnie in vederea pcnlru ca. spre deosebire de tirzial la pregătirea si ocupa doilea pus In funcţiune In acest Pe litoralul românesc al Mării Negre
satislaccrii nevoilor de con anii anteriori, contractele să rea lor cu culturile dc bază. on. A lte patru macarale cu braţ
sum ale populalici se înscrie fie onorate în mod exemplar. Printre unităţile din atenţia s-ou Integro« in sistemul da 1
ca o problema de maxima im Afirm aţia. în ceea ec priveşte cărora nu trebuie să scape u r m onipulore |l depositare o lomi- Preşedintele Republicii T ur torescul sî linia m oderni a In continuare, oaspeţii vizi prin condiţiile nalurale excep
notelor.
portantă in ansamblul preocu rezultatele inreqistralc pînă a- gentarea recoltării si va lo rifi O hală do ajuslaj şi alte Im tn- cia. Ccvdel Sunav. şi soţia, construi ţiilor. se integrează tează Constanta, iar apoi se ţionale. prin co n stru cţiile 'În ă l
părilor de sezon ale uniiatilor cuin la livrări, are un suport cării spanacului, în locul că lotII nou conslruito concură acum împreună cu ministrul aface armonios în decorul natural al îndreaptă spre Mamaia. ţate în ultima vreme, ca şi
cultivatoare din judeţul nos temeinic, graficul aferenl pri ruia urmează să se cullive al la ridicarea c a lită ţii ţl oipectului rilor externe, Ihsan Sabri Ca- acestei zone a litoralului. A Preşedintele Ccvdct Sunay prin recunoscuta ospitalitate
lam inotelor. Ele fac parte dinlr-un
tru. Realizarea producţiei pla- mului trimestru fiind depăşi’ . te specii de legume, amintim am plu pion de investiţii a cărui qlayanqil. şi celelalte oficiali tenţia oaspeţilor este reţinută cu solia şi celelalte oficiali românească.
niiicate — peslc 15 000 tone De asemenea, se întrevăd po cooperativele agricole din Do fin a liia re «a crea pasib illto te o o- tăţi turce, şi-au consacrat p ri de concepţia originala a arhi tăţi sînt invitaţi să viziteze
legume, din care se va preda sibilităţi de onorare integrală bra, Lăpusnie. Ilia. Lăsău. lirîz- ¡u ită rii, in co n d iţii optim e, o în ma parte a zilei de joi, cu tecţilor români in inâlţarca e- hotelul „Riviera'', impunătoare Preşedintele Republicii T ur
tregului spor de producţie de la
la fondul de stal mai mult de Si a sarcinilor de predare a nic, Geoaqiu ş.j . m inate sem ifabricate ce urm eaiâ noaşterii litoralului românesc diiiciilo r aliate in construcţie, construcţie a staţiunii. De pe cia. împreună cu persoanele o-
10 000 tone — , precum si a an- lequmclor verdeţuri pe Juna a Strins legată de pregătirea să lie obţinut prin sporirea »!- al Marii Negre, cu care au care alcătuiesc un vast şan terasa aflată Ia etajul al 14- liciele române şi turce revin
qajamenlului de a depăşi pre prilie. In afară de spanac se temeinică a recoltei este lu «eiel de lam inare. luat un prim contact miercuri tier ce se va finaliza in lea. oaspeţii contemplă pano apoi la Constanţa, unde vizi
două
Au intrat
in
funcţiune
vederile la livrări cu 400 tone aşteaptă ca în curînd să fie crarea de nivelare a terenu cuptoare adinei in sectorul blu- dupâ-amiaz.a. cînd au sosit pe 16 000 de locuri. rama larg desfăşurata a lito tează edificiul roman cu mo
legume necesilă eforturi sus valorilicate canlilăti sporite de lui. urmărindu-se lolosirca cu ming. Evenimentul m orcheaiă în meleagurile dobrogene. Plecînd din Mangalia Nord. ralului. Datele şi cifrele pre zaic şi bogatele colecţii ale
ţinute. oporalivitate si răspun salată, ceapă verde si altele. întreaga capacitate, pe bază cheierea celei de-a dauo etape Înalţii oaspeţi sînt însoţiţi solii poporului lurc şi persoa zentate de arhitectul Marius Muzeului de arheologie. Pre
dere deosebită în executarea Ce măsuri se impun însă in de qraficc, a nivelatoarelor a de dervoltore o co pa cită ţilor de de Manea Mănescu, vicepre nele oficiale care-i însoţesc, Tuţu. directorul D.S.A.P.C. şedintele Cevdet Sunay, soţia
in c ă liire , prin cote s-o creat po
complexului de lucrări care scopul realizării pe tot par flate in dotarea I.M.A. sibilitate a sporirii producţiei s il şedinte al Consiliului de Stai. sînt salulali cu căldură de Constanta, conturează dimen sa şi m inistrul afacerilor exter
hotărăsc soarla recoltei. Se cursul anului a sarcinilor de Se ştie bine că nu se poate nice cu 1 200 tone de blum uri la Conslanlin Stălescu, secretarul populaţia locală, de primii tu siunile de astăzi şi cele de ne al Turciei semnează ţn car
Ştie că succesul în activilatea producere a le gu m elo r'( concepe obţinerea unor pro minate. Consiliului de Stal, Crigore rişti sosifi la odihna perspeeti vă ale litoralului, tea de onoare a muzculi*.*.
La lin ia de profite uţoore se a
qrădinăîească se pregăteşte Dispunem de cilcva date — ducţii sporite de legume la flă intr-un stadiu avansai lucră Ceamanu. ambasadorul Româ Dup3 un scurt popas pe fa prefigurate inlr-un vast pro Oaspeţii fac, dc asemenea,
dp-a lungul unei perioade în ne-a informat tovarăşul ing. hectar fără a avea un sistem rile aferente punerii in funcţiuhe niei în Turcia, general-locotc- leza de Ia Eforie Sud. coloana gram de valorificare a acestor un popas la moscheea din
delungate de timp, prin pre Silveslru — care nu pot fi de irigaţii care să funcţioneze a încă é Iraniportoore do mare nent Constantin Popa, lo c ţii importante zone turistice ale
capacitate.
zenta zi de zi a legum iculto considerate pe deplin satisfă ireproşabil. Cunoscînd neajun tor al şelului Marelui Stat oficială sc opreşte în fata sa tării. centrul oraşului.
rilor la răsadni|c, in solarii cătoare. Faptul că mai sini dc surile manifestate in anul trec Major, şi Tudor Jianu. direc natoriului „Granri" din Eforie Preşedintele Sunay aprecia
sau în cîmp. Acum insă. mai insâmîntat si plantat circa 100 cut In această privinţă, condu torul protocolului din M iniste Nord. instituţie spitaliceasca ză că prin vastul program e ŞTEFAN BRATU
mult ca oricinri, dată fiind in de hectare cu culturi din p ri cerile C.A.P. şi inginerii dîn rul Afacerilor Externe. ce funcţionează permanent şi dilitar, destinat dotărilor turis NICOLAE VAMVU
fluenta condiţiilor climatice ma epocă (ceapă, r3diicinoa.se Oaspeţii fac primul popas în tice ale acestor frumoase zo
mai puţin favorabile, se cere Si varză timpurie) denotă că Iniţiativă lăudabilă noile staţiuni balneare din rare cunoaşte, an de an. lot ne ale României, litoralul M ă
o organizare minuţioasă a nu s-a depus suficient interes nordul Mangaliei — Neptun. mai multe solicitări atit din rii Negre îşi justifică pc de (CONTINUĂRI ÎN PAC a 4 . |
muncii, folosirea judicioasă a din partea conducerilor tu tu T S S S U S M E S S B S i Tinerii U.T.C-işIi din ca Ju-piter, Venus, care. prin pi tara, cit şi din străinătate. plin bunul renume dobîndit
forţelor si mijloacelor existen ror cooperativelor agricole si drul secţiei de mecanizare
te. pentru a se reiupera înU r a cadrelor tehnice In vederea Geoaqîu a I.M.A. Orăşlie
zi c r i I c survenile Si a asigura lolosirii cu maximă eficienta a — ne informează tovarăşul
posibililalea deslăsurării nor timpului favorabil executării IN PADINA Remus Roman, activist al Dineu oficial in onoarea preşedintelui
male a tuturor lucrărilor — lucrărilor respective. O restan Comitetului judeţean IJ.T.C.
respectiv a valorificării verde tă apreciabilă se semnalează,
ţu rilo r conform graficelor sta de asemenea, la cultivarea sa — au luat o Iniţiativă care
bilite. în g rijirii răsadurilor, c u l latei si a ridichilor, ceea ce A ll-A merita toată lauda. Este Consiliului de Stat, Nicolae
tivării legumelor în cîmp ele. necesită depistarea de tere vorba despre Însuşirea pro
In legătură fu stadiul asigu nuri corespunzătoare în gră punerii tinărului Ion Buda, Preşedintele Republicii T u r Au participat Ion Gheorqhe terne, rnembii ai Consiliului de
ca fiecare mecanizator din
rării producţiei anului curent, dini în vederea însămintării PREOCUPARE CON secţie să lucreze o 7.1 De cia. Cevdet Sunay. şi soţia. M aurcr, cu soţia. Elena Stat şi ai guvernului şi alte pe care o întreprinde tn tara
discuţia purtată cu tovarăşul lor grabnice. In acelaşi timp. STANTA PENTRU ÎM BU lună cu combustibil econo A tlie t Sunay. au oferit, joi în Maurer. Emil Bodnaraş, Paul persoane oficiale. noastră.
ing. Mircea Silvestru, director unde s-au compromis unele NĂTĂŢIREA CONDUCE saloanele Casei Centrale a A r Niculescu-Mizil. Manea Mă- Au fost intonate imnurile de
adjunct al Direcţiei agricole legume însămintalc din toam RII Şl ÎNDRUMĂRII OR misit. matei, un dineu oficial în o- nescu, Dumitru Popa. Vasile Au luat. de asemenea, parte stat ale celor două ţări.
judeţene, a reliefat cilcva as nă să se treacă imediat la rc- GANIZAŢIILOR DE BAZA. Analizîndu-şl temeinic po noarca preşedintelui- Consiliu Vilcu, Ştefan V oite t, Iosil Ihsan Sabri Caglayengil. m i In timpul dineului preşedin
pecte cu implicaţii deosebite însămintarea lor pcnlru o nu sibilităţile, mecanizatorii au lui de Stal al Republicii So Banc. Ion loniţă, Mia Groza. nistru! afacerilor externe al tele Republicii T urda , Cevdet
Consi
asupra îndeplinirii sarcinilor aiocla realizarea fondului de apreciat iniţiativa ca avind j cialiste România, Nicolae vicepreşedinte al M arii A d u Republicii Turcia şi celelalte Sunay şi preşedintele Nicolae
SlM.
de
liului
de producere a lequmclor. Este stat. Se detaşează deci ca o Ceauşescu. şi a soţiei sale, nări Naţionale, Corneliu M ă persoane oficiale care însoţesc
o deosebită semnificaţie in Ceauşescu au rost!; toasturi.
de apreciat — asa cum remar problemă de stringentă actua Vineri 17 aprilie, in Elena Ceauşescu. nescu, ministrul afacerilor ex pe şeful statului 'urc în vizita (Agerpres)
ca interlocutorul — că sînt litate terminarea acestei ac jurul orei 17, posturile cadrul acţiunilor preconi
create condiţii depline, avind ţiuni si trecerea neinlirziată noastre de radio şi tele zate pentru realizarea unul j
in vedere dezvoltarea 'razei la preqatirca terenului desti viziune vor transmite in volum sporit de lucrări cu Toastul preşedintelui Toastul preşedintelui
tehnico-nialcriale (îndeosebi nat culturilor din epoca a do direct de la Sala Palatu cheltuieli cit mal reduse. De
prin dotarea unităţilor aqrico- ua. aplicarea îngrăşămintelor lui Republicii Socialiste
■ (u ulilaje pentru extinde $i tratarea solului cu substan România, adunarea festivă aceea ea merită să fie cu
rea lucrărilor mecanizate) si ţe inseclofungicidc. Totodată, organizată cu prilejul noscută şi extinsă In ţoale CEVDET SUNAY NICOLAE CEAUŞESCU
măsurile iniţiale de conduce pe măsură ce se valorifică în centenarului naşterii lui secţiile dc mecanizare a
rea partidului privind perfec treaga cantitate de produse de Vladimir llici Lemn. agriculturii din judeţ. Stimate domnule preşedinte, vinqerea că vizita ne care o Stimate domnule preşedinte, cordul intervenit în acestr
ţionarea organizării, normării pe cele 213 hectare cultivate Stimată doamnă Ceauşescu, efectuăm noi înşine, la amabila Stimată doainnâ Sunay, zile între quvernele noastre cj
Doamnelor şl domnilor, dv. invitaţie, va da un nou Domnilor şi doamnelor, privire ia constituirea comisiei
Cu prilejul acestui dineu, la impuls relaţiilor turco-românc. Rcrmiteti-mi. inainte dc to a mixte economice româno-turcr
care sîntem onoraţi cu prezenta Stimate domnule preşedinte. te. să vă mulţumesc cordial, va favoriza folosirea mai de
tehnică de maiştri, 4B de mun distinşilor oameni de stat ai Scurta noastră şedere în in numele meu şi al soliei, plină a posibititătilor existent«
Autuperfecţionarsa şi disciplina — pirghii citori cu u înaltă calificare se României, in frunte cu Exce România nc-a permis să facem care le-aţi rostit despre tara in vederea sporirii schimburi
pcnlru frumoasele cuvinte pe
pregătesc pentru a deveni con
lenta Voastră, sînt fericit să
for comerciale,
intensîiicăr . i
constatări foarte preţioase
ducători al diferitelor procese
noastră, pcnlru caldele senti-
tehnologice, iar 23 de muncitori pol îndeplini, fie şi numai pen încercăm o deosebită satis menle exprimate la adresa cooperării economice, indus
tru cîteva ore, oficiile
de
triale şi tehnice.
urmează o şcoală tehnică de gazdă facţie pentru faptul de a (i poporului român. Sîr t bucuros să constat, to t
chimie la învăţămîntul seral. Sîntem extrem de impresio constatat. în cursul convorbi In timpul v i/ilc i in România odată, că schimbul de parei i
eficiente ale noului sistem de salarizare Din evidenţele întreprinderii se naţi de solicitudinea de care rilor noastre, purtate într-un a(i pu lu l să vă formaţi o ima cu privire la evoluţia actuală
spirit deschis, sincer, că rela
poate constata că un număr de
ne-am
bucurat pretutindeni,
69 salariaţi completează studi din momentul sosirii noastre în ţiile noastre bilaterale sc dez gine edificatoare asupra acti a situaţiei pe plan mondial a
vităţii desfăşurate de poporul
halărîrea
evidenţiat
noastră
ile la nivelul claselor VII şl frumoasa dv. tară. voltă în mod pozitiv sî că nostru pentru făurirea noii comonă de a ne aduce conlri
Menit să asigure înfăptuirea fiind condiţionată într-o mai nivelul de bază, 32 Ia sută la VIII, iar un număr de 120 de In această ambianta căldu poziţiile noastre în legătură orînduiri sociale pentru propă butia la soluţionarea proble
unui important pas pe drumul mare măsu/fi de Îndeplinirea treapta I şi 15 la sută la trep salariaţi din producţie urmează roasă, care nc înconjoară, noi cu unele probleme internaţio şirea sa materială şi spirilua- melor vieţii internaţionale, la
ridicării nivelului de trai al sarcinilor dc producţie obligă tele II şi III, rezultă clar posi liceul seral şi liceul fără frec vedem reflectîndu-se sentimen nale, sînt apropiate. lă ; v-ali putui, de asemenea promovarea înţelegerii si coo
oamenilor muncii, corespunză întreaga masă de salariaţi la bilităţile create pentru obţine venţă. tele amicale, pe care popoarele Doresc să folosesc această convinqe de dorinţa sa dc a perării între popoare. Un cîmp
tor creşterii potenţialului eco amplificarea eforturilor la Jocul rea unor trepte superioare în Trebuie menţionat că întrea noastre le nutresc unul faţă de ocazie pentru a sublinia, o întări şi dezvolta colaborarea larii de activitate pentru celf
nomic al ţării, noul sistem de de muncă uiule-şi desfăşoară cadrul aceleiaşi categorii (le În ga activitate de pregătire a ac celălalt. dată mai mult, importanta pe româno-lurcă, de a-şî aduce două ţări II constituie înfăptui
salarizare şi majorare a salari activitatea. cadrare. In acest fel se stimu ţiunii de aplicare a noului sis care Turcia o acordă pro contribuţia Ia cauza păcii si rea securităţii europene, pregă
ilor vizează aplicarea mai con Noul sistem de salarizare a lează In mod evident eforturile tem de salarizare a fost orga Absenta oricărui litigiu între blemei Ciprului, care este securităţii internaţionale. tirea unei conferinţe în acer
secventă a principiilor retribu promovat un element cu totul tuturor salariaţilor pentru ridi nizată în aşa fel incit să asi cele două ţări vecine ale cauza noastră naţională. In acest Doresc, la rîndul meu. să sens, dezvoltarea relaţiilor d
ţiei socialiste nou în cadrul ciştigului tarifar, carea pregătirii lor profesio gure in timpul cel mai scurt e noastre constituie trăsătura do conflict, noi sîntem inspiraţi apreciez atmosfera sinceră încredere şi buiiăvccinătatc în
Uzina „Victoria“ Călan n in anume încadrarea pc trepte şi nale, pentru creşterea iniţiati ficienţa scontată. Direcţia In minantă a relaţiilor turco- în acelaşi timp de bunăvoinţă prietenească în care au decurs Balcani, precum şi intensifica
trat in generalizarea noului sis gradaţii. Kxistenţa treptei, res vei şi aportului in muncă. care s-a acţionat in principal române. O altă trăsătură caro pentru a se ajunqe la o so convorbirile noastre. In cadrul rea eforturilor tuturor statelor
tem de salarizare la 1 decem pectiv a gradaţiilor de salari in diferite forme de şcolari caracterizează relaţiile noastre luţie echitabilă, pe căi paşnice acestor convorbiri am abordai,
in vederea realizării dezarnn
brie lOiVJ, cli un fond de sala zare, stimulează atît persona zare, numeroşi tineri caută o a fost o largă activitate de dez este dezvoltarea lor asiquratij şi de o hotărîre neabătută în problemele referitoare la dez rii generale, inclusiv a dez
rii lunar majorat cu 457 GOn lei, lul muncitoresc, cit şi cel leh- calificare superioară, o ridica batere şi pregătire a salariaţi într-un mod reciproc şi con ceea ce priveşte interesele voltarea relaţiilor dintre Româ
din care numai pentru muncitori mco-administrativ să-şi îmbu re profesională corespunzătoare lor, spre a înţelege şi însuşi In tinuu. Contactele personale noastre naţionale. nia si Turcia pe multiple pla armării nucleare.
au fo-,1 alocaţi 382 500 Ici. Dacă nătăţească continuu activitatea, cu dotarea tehnică modernă a practică prevederile noului sis- dintre oamenii de stat ai celor In cursul călătoriei noastre nuri şi relev cu satisfacţie că Rezultatele vizitei duninea
inainle (Ic generalizarea expe să obţină rezultate lot maţ bu proceselor de producţie. La U două ţări, la diferite niveluri, au în România, noi am văzut, pe ele au demonstrat dorinţa co voastră alcsiă o dată în piu«
rimentării, ponderea salariului ne in muncă, pe baza cărora, în zina „Victoria" Călan, In pre VIRGIL BEREVOIESCU jucat un rol important în e x lînqă capitala dv. plină de mună de a extinde aceste leqă-
tarifar in totalul ciştigului me urma unul anumit stagiu, să zent un număr de 295 de elevi şeful serviciului normare şi tinderea si adîncîrea acestei realiz.ări, care sînt rodul acti lu ii în interesul ţărilor noas
diu la U. V. Călan a fost de poată promova lotr-o categoric se pregătesc prin şcoli profe salarizare la U. V. Colan dezvoltări. vităţii umane, oraşele Craiova tre. al prieteniei dintre cele (CONTINUĂRI IN PAO « « a|
contacte au
atins
Aceste
70-B0 la sută, după aplicarea de încadrare superioară. Avînrl sionale. învăţâmlnt de zi şi 68 nivelul cel maî înalt prin v i două popoare. Credem că a-
noului sistem de salarizare a- In vedere că în cadrul uzinei de muncitori urmează cursurile zita pe care Excelenţa Voastră (CONTINUAM IN MO. ■ 4 «
censln n crescut la 95-9G la su noastre 53 la sulă dtn numărul de calificare superioară prin în- (CONTINUAI! IN M ■ 2 o) a făcut-o. anul trecut. în T u r Recepţie în onoarea preşedintelui
tă. Realizarea salariului tarifar muncitorilor sînt Încadraţi la vâţămîntul seral La şcoala cia. Tot astfel, tm| exprim con-
Consiliului de Stat
Joi seara, preşedintele Repu vizita sa oficială tn tara noas
In solo mare a clubului ispitit în oşa măsură îneît o multă grijă. în evidenţă consecinţele fără timpul demontării miliomper- „defecţiunea” . Intreogo căuta blicii Turcia. Cevdet Sunay, şi tră.
„Constractorul" din Hunedoa trecut Io faptă. Dor. înainte de Acesto or fi în primul plan echivoc. Aici ne întilnim cu mttrului însă. se putea pro re, co şi remedierea ou durat soţia sa A tiic t Sunay, au oferit Erau prezenţi şefi al misiu
ra, incepeo un proces outen- oceosto. el o pregătit minu faptul : sustragerea din on- muchia pe core stînd. e greu duce uşor un scurtcircuit, ceea cîtevo ore. timp i., core şeful o recepţie în onoarea pre nilor diplomatice acreditaţi la
tic, cu complet de judecotă. cu ţios „terenul". $i-a confecţio •omblul ogregotului o unui a- de definit unde se termină ac ce ar fi determinat căderea la sec.ieî o condus furnalul după şedintelui Consiliului dc Stat, Bucureşti, ataşaţi m ilita ri şi
inculpat şi o mulţime de oa nat o cheie cu care să deschi porat, core în sine valorează tul circumscris în sfero furtu zero o întregii oparoturi de propriile simţuri, fa<o ajutorul N icolae Ceauşescu, şi a soţiei alţi membri ai corpului diplo
meni ca asistenţa Pe rol pro dă cutia, opoî o „operat" în pujin. Prin urmare, gradul o- lui, sustragerii sou delapidării măsură şî control. In oceostă onsomblului de aparate, lucru sale. Elena Ceauşescu. matic.
cesul intentat lui Simion Bur timp ce colegii de echipă se porent de periculozitate s ar şi cel al actului conştient, in situaţie, oricare operator oflot deosebit de riscant. Dar pro La recepţie au luat parte In timpul recepţiei, Ansam
că. Aici se slirşeşte un oct an ducţia n a fost întreruptă şi a- preşedintele C onsiliului de M i blul folcloric din Turcia, care
tisocial, condamnat de lege ceasla se dolorează perspica niştri, Ion Gheorqhe Maurcr, Întreprinde In aceste zile un
după gravitatea sa. cităţii. înaltului spirit de ros cu soţia, Elena Maurer, Emil turneu In ţara noastră, a pre
Despre ce este vorbo ? Sl- însemnări dintr-un proces public pondere şî priceperii cu care Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, zentat un scurt program artis
mîon Burcr o lucrat timp de a lucrat şeful secţiei. împreună Janos Fazekas, Manea Mănes tic
cu întregul colectiv, de maiştri
18 ani ca lăcătuş Io sontierul cu, Dumitru Popa. Gheorqhe Recepţia s-a desfăşurat tntr o
montai I ol întreprinderii de UN ACT PROFUND ANTISOCIAL, şi muncitori din schimb. Stoica, Vasile Vilcu, Ştefan atmosferă cordială, prieteneas
construcţii siderurgice din Hu Oprirea furnalului or fi în Voilec, Iosii Banc. Miron Con- că.
nedoara Era cunoscut co mun semnat întreruperea produc slanlinescu. Ion lonită, Ion Pă-
cilor cu proctico îndelungată, ţiei pe timp de circo 6 ore, tan, vicepreşedinte of Consiliu
co inculpat, ¡1 învederează din- PE DREPT CONDAMNAT DE LEGE dere pentru economia naţiona nescu. m inistrul afacerilor e x Vineri 17 aprilie, în
tăcut, retras, aproape anonim. ceeo ce echivalează cu o pier-, lui de Miniştri, Corneliu Mă
Totuşi, procesul in care apare lă dc peste 460 000 de tei. jurul orei 12, Studioul de
Acesta ar fi. pe scurt, punc terne. vicepreşedinţi ai M ariî televiziune va transmite
tr-o dotă în ipostaza râufoco Adunări Naţionale membri al
tul final ol pionului consecin în direct plecarea preşe
torului, comiţînd un lopi din ţelor. Faptul copătă de aceas Consiliului de Stat şi aî gu dintelui Republicii Turcia,
core cu mare qreutote dis aflau Io mosâ. A scos miiiam- cifra Io o sumă infimă. Acuza ario sabotajului în cabina aparatelor de măsu tă dotă o imagine nouă, cu vernului. conducători de insti Cevdet Sunay, împreuna
tingi daco este vorbo de in permelrul, l a ascuns, o oseuns rea in proces o subliniat însă Să developăm doar sumar ră şi control or fi fost pe bună totul deosebită de ceeo ce om tuţii centrale, academicieni şl cu soţia so, A lifet Sunay,
conştienţă sau de sabotaj. şi cheia, după core şi-o schim pe bună dreptate, şi în ouzul contururile pionului de pro dreptate tentot să oprească puteo numi furt simplu sau o alţi oameni de şliintă şi cul care la invitaţia preşedin
Ce o orotot dezbaterea ? bat bocancii cu care fusese mulţimii de oameni, că odevă- funzime despre core vorbim. • mediat furnalul, ocesto fiind tură, generali si o fiţe ri supe telui Consiliului de Stat
riori. ziarişti români şi străini.
Burcă o ştiut co într-o cutie incâlţot, luindu-şi o pereche de ralo gravitóte constă nu in a După ce miliompermetrul o omeninţot de deranjamente A. CORNESCU al Republicii Socia
melolico. aşezată în locul cu pantofi, ce o oveo la vestior. ceasta, ci ¡n consecinţele ma- fost sustras din conexiunea în grove, sou pur şi simplu de o Au participat Ihsan Sabri liste România, Nicolae
venit, se posesie intre olte o- Pentru o nu loso amprente di- teriole şi morale. în ceeo ce core avea un rol bine definit, explozie. Inginerul Clement Caglayangil, m m islrul afaceri Ceauşescu, şi a soţiei sole,
porate un miliompermetru, co oilule, şi-a luat o pereche de se situează în planul ol doi oparotul core indică debitul Marlnescu, şeful secţiei, aflat ¿ 4 XE3XD lor exlernc. Kamuran Gurun, Elena Ceousescu, a făcut
re. şi-o zis el, or fi bun Io te mânuşi. Cu olte cuvinte, totul lea - pionul profunzimii reole de oer rece insuflat in furnal chiar Io ocest pos‘ o dat dis- ambasadorul Turciei la Bucu o vizită oficială în ţara
levizorul de-ocoso. Gindul I o a fost conceput şi pregătit cu a faptului - in care se pun o căzut Io valoarea zero. In ooziţie so se coule imediat reşti. şi celelalte persoane o fi noastră.
ciale care 11 însoţesc pe pre
şedintele Republicii Turcia In