Page 56 - Drumul_socialismului_1970_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI - Nr. 4753 Q VINERI 17 APRILIE 1970

V IA T A D E P A R T ID
După cum „binevoiesc“ şoferii...
t V p
Prercapart constantă pentru îmbunătăţirea Sfirşlt de schimb la mina venit maşina ?... E ora 16 Şl

Muncelu
Autobuzele
M ic.
din gara| de ta Deva (7 a-
transportă acasă, pe întreaga jumătate şl încă nu a plecat
vale a M ureşului — de la Drllic a.c.j... Teri am plecat
acasă la ora 17 şl 15 minute...
Deva şl plnâ la Săvtrşln —
conducerii şi Îndrum ării cca mat mare parte a munci­ Alaltăieri... cu o muncă
Tovarăşul,
torilor mlnerl.ee lucrează aici.
După proqram, la 30— 35 m i­ de răspundere oarecare, rid i­
nute de la terminarea fiecă­ că din umeri sau (ace un gest
ORGANIZAŢIILOR DE BAZĂ rui schimb, autobuzele ar tre ­ a lehamite.
Şl oamenii stau, unit ră­
bui să pornească, In şir In­
dian, pe serpentinele Munce-
dăpostesc" la bufet sau
la
lulul. cesc după bale. altll se „ a ­
înfăptuirea obiectivelor puse în rlndurlle oamenilor muncii, organizaţii de bază. Fără îndo­ A r trebui I Dar, aproape In chioşcul de legume şl fructe
de cel de-al X-lea Congres al pentru realizarea sarcinilor e- ială că o îndrumare vie, cali­ llecare zl, cel puţin unul în- (unde se vfnd mal multe »Iţ­
PC.R. In faţa poporului este conomlce şl soclal-culturale. Ea ficată, dată la faţa locului, ar ttrzle. Şl cu deosebire cel de ele cu bere dectt boabe de
strlns legată de Îmbunătăţirea întreprinderea minieră Barza, fl înlăturat situaţiile din orga­ pe ruta cea mal lungă, ruta fasole).
substanţială a activităţii orga­ de pildă, sprijinul practic a­ nizaţiile de partid — 180 Mu- M uncelu— Săvîrşjn, 40 de oa­ Şotcrll întotdeauna găsesc
nizaţiilor de bază. A$a cum le cordat prin participarea mem­ sarlu, mina Marta, atelierul me­ meni, Ieşiţi din mină, proas­ scuze: „...numai acum am fost
defineşte Statutul partidului, , brllor biroului comitetului o- canic I.I.L., care nu analizează păt îmbăiaţi, stau şt aşteaptă anunţat“ ........ am avut pană*
organizaţiile de bază reprezintă râşenesc la pregătirea şl desfă­ problemele esenţiale, In Bdunâ- 20— 30— 40 de minute, chiar etc., ele.
temelia organizatorică a parti­ şurarea adunărilor generale, la rlle generale prezintă materiale peste o oră, după autobuz. La capătul firului, dbpece-
dului. Ele unc.^c energia ş l^ a - înfăptuirea hotărîrilor şl măsu­ întocmite In pripă, lipsite de Stau — cum se nimereşte — rul autobazei dla Deva se
pacltatea creatoare a tuturor rilor adoptate — acelaşi lucru aprecieri şi concluzii. De ase­ In ploaie, pe vln t (că aici miră şl el că nu a fost se­
comuniştilor, realizează legătu-. pretlnz!ndu-se şl membrilor bi­ menea, deşi avem membri al vtntul este la el acasă), ort sizat de aşa ceva.
ra nemijlocită a partidului cu roului comitetului de partid comitetului orăşenesc reparti­ pe vreme Inimoasă sub aco­ Şl şolerll binevoiesc Iar
masele celor ce muncesc. de aici — a făcut cb majorita­ zaţi să răspundă de activitatea perişul cerului. Stau, dar în­ să Intlrzle...
Dinamismul caracteristic al tea organizaţiilor de partid să comitetelor de partid de la au­ treabă :
dezvoltării societăţii noastre, se pună, cum s-ar zice, pe pi­ tobaza de transport auto, C.A.P. — Tovarăşe, de ce nu ne-a I. MIRZA
creşterea rolului conducător al cioare, să Intervină cu mal mul­ Brad şi a organizaţiilor de bază
partidului Impun ca o necesi­ tă competenţă In rezolvarea de la fabrica de pline şl sec­
tate obiectivă perfecţionarea sarcinilor economice şl politice, ţia de explorări, aceştia nu le
continuă a formelor şl metode­ îmbunătăţirea activităţii orga­ ajută In suficientă măsură în deva... preturile. Pur şl sim­
lor de activitate ale organelor nelor şl organizaţiilor de partid munca lor. Din această cauză plu n-am tricotaje, acum clnd
numai Mill INTENŢII NU TIN I0CUI
şl organizaţiilor de partid. Cu de la I M. Barza a adus o con­ comitetele şi organizaţiile de se cer. In depozit nu există
cit fiecare organizaţie de par­ tribuţie esenţială In mobilizarea bază respective analizează a­ costumaşe pentru băieţi, decît
tid reuşeşte să devină forţa di­ colectivului la Îndeplinirea sl proape lună de lună vechi, de 3 ani. Lipseşte toată
namică a colectivului In care depăşirea principalilor Indica­ probleme referitoare la îndepli­ gama de mărimi, de la 26 la
Îşi desfăşoară activitatea, să tori de plan pe primul trimes­ nirea planului, în timp ce mun­ 40. Pardesiurlle oare ml s-au dat
declanşeze elanul şl Iniţiativa tru, între care se remarcă spo­ ca de primire In partid, proble­ Flecare primăvară vino cu tori ¿ador! de răspundere pe bună, Pllnd vorba despre cali­ altfel, este la modă pantoful sînt tot de acum 3 ani. M ode­
maselor, mobi)lzJndu-)e in mun­ rirea suplimentară a producti­ mele învâţâmîntuiui, ale întă­ garderoba el. N l d n-ar fl po­ linia bunel aprovizionări a |u- tate. vreau să subliniez că nu lip sport, a cărui culoare să le vechi care nu se mat cum­
că pentru realizarea ţelurilor vităţii muncii cu 6 la sută. ririi disciplinei nu au fos*. ana­ sibil ca un asemenea anotimp va inlra în magazin nici o mar­ fie aceeaşi cu a obiectului de pără. S-au contractai atunci
partidului, cu attt succesele slnt In urma măsurilor stabilite lizate aproape de loc de la ul­ înnoitor să n-aducă schimbări detulul cu mărfuri textile, con­ fă. nici un produs care să nu maroehinărie (poşetă etc,); pa prea multe şi acum stau în
mal mari şl, deci, rolul condu­ de plenara Comitetului Central timele alegeri. şi-n tlnuta noastră vestimen­ fecţii şl încălţăminte. Iată, sin­ fie de cea mat bună calitate. care îl poartă, în cazul femei­ depozite. La fel stau lucrurile
cător al partidului în construi­ din decembrie 1969 au luat fi­ Ne-am propus să insistăm In tară. După acelaşi palton sau tetic, părerile exprimate : Valentina Groşii, economist lor. In maqazine se va găsi o cu Impermeabilele. Există o
rea societăţii socialiste creşte inţă comisii pe problemele eco­ munca noastră In aşa fel Incit blană, care ne-au Întovără­ Eleonora Crlşan — dispecer )a sectorul confecţii al I.CR.T.I, varietate de modele si culori, cantitate pentru... 5 ani. Sînt,
de la o etapă la alta. nomice, organizatorice, de pro­ fiecare membru al comitetului şit Iun! de zile de-a lungul la preţuri accesibile. Pentru dar... nu-s ce trebuie I Nici ca
Pornind da la aceste dezide­ pagandă şl pe lingă comitetele orăşenesc — imprimlnd acelaşi iernii, lată sosit timpul clnd la Direcţia comercială : „Pen­ Deva : „Referitor la calitatea bărbaţi constituie o noutate
rate, precum şi de la faptul că de partid din marile unităţi e- lucru şi comitetelor de partid putem da drum ul celor mai tru buna aprovizionare a ma­ mărfurilor, vreau să dau şi eu pantofii cu fete bufo şl talpă mărimi, nici ca sortimente.
In ultimii ani rlndurlle partidu­ conomlce. Comitetul orăşenesc în subordine — care răspunde variate şl felurite gusturi în a gazinelor cu mărfuri de sezon asigurări că va fi bună. In de­ crep, ca şi pantofii din catifea N-am rochiţe de catifea, pan­
lui au crescut considerabil, are In vedere, In permanenţă, de un anumit comitet sau de ne îmbrăca. Numai că trebuie — primăvară, vară — %mă re­ pozit se face o riguroasă re- cord, puşi... de acord cu sa­ talonaşi cu piept, cămăşi albe,
lulnd fiinţă noi organizaţii de îndrumarea comitetelor de par­ un grup de organizaţii de bază să fie... de acord şl magazine­ cămăşi cu mînecâ scurtă, blu­
bază şl noi comitete de partid, tid de a folosi aceste comisii In să raporteze, periodic, de felul le de specialitate ale com er­ ze şi ctte şl mal ctte. M l-e
cum slnt cele de la comerţ mixt studierea unor fenomene ale cum s-a achitat de sarcinile în­ ţului. Şi nu numai ele. In raf­ ruşine de cumpărători că nu
Brad, O.C.&. Industria), alimen­ vieţii economice, politice şl so­ credinţate Centrul de greutate le pot oferi ce-mi cer. Tn fe­
lul acesta am rămas sub plan
taţia publică, Investiţii de la ciale. Concluziile acestor stu­ în jurul căruia ne vom axa ac­ turile lor mărfurile se aduc din IN GARDEROBA DE PRIM A VAR A în prim ul trimestru cu 250 000
^ M. Barza, ferma zootehni­ dii slnt valorificate în folosul tivitatea mal mult îl va consti­ depozite. In depozite vin de la lei. am vîndut cu 4 la sută
că a C.A.P. Brad, Comitetul o- creşterii producţiei Industriale, tui Imprimarea spiritului de furnizori — dacă au fost con­ mai puţin decît tn trim estrul
răşeneso Brad manifestă o gri­ a productivităţii muncii, a ca­ răspundere tuturor membrilor tractate — şl dacă furnizorii I 1069 1".
jă deosebită pentru Îndrumarea lităţii produselor şl reducerii organelor In vederea organiză­ respectă clauzele contractua­
organizaţiilor de bază, în aşa preţului de cost. rii mal temeinice t* controlului le... Deci este vorba despre ve­ fer la textile, confecţii, încăl­ ceptle calitativă şl ceea ce nu courile din catifea. Pe lingă o Marla Dănllă, vînzătoare la
fel îneît să-şl poată exercita In Ca urmare a preocupării con­ îndeplinirii hotărîrilor şl mă­ rigile unui lanţ, care începe în ţăminte pentru bărbaţi, femei corespunde se înapoiază fu rn i­ gamă variată de qhetute. pan­ maqazinut .T e xtile" nr. 3 din
bune condiţii rolul de conducă­ stante a comitetului orăşenesc surilor adoptate, Informînd de fabrică şi ar trebui să se ter­ şi copil, s-au luat din timp toa­ zoru lu i- . tofi, sandale, pentru copil o Hunedoara ' „A u sosit ceva
tor politic In locul unde Îşi , de partid pentru îmbunătăţirea fiecare dată despre stadiul rea­ mine — cu bine — In dulapu­ te măsurile. Pe baza cunoaşte­ — V-am ruga să arălatl cum noutate sînt săndălutele din mărfuri de sezon, dar puţine
desfăşoară’activitatea. In Îndru­ continuă a metodelor de condu­ lizării acestora rile de haine ale cumpărăto­ rii necesităţilor şi a experien­ ţineţi dumneavoastră legătura lac sidefat, pentru adolescenţi şi au trecut repede. Mai ales
marea organizaţiilor de bază a­ cere şl Îndrumare, tot mai Comitetul orăşenesc de partid rilor. ţei anilor trecuţi, în această cu magazinele, cu gestionarii pantofii tip „Mocasin" si m ul­ adolescentelor nu am ce le o­
vem In vedere imprimarea ca­ multe organizaţii de bază se consideră că de buna Îndruma­ acestora şi dacă putem anunţa te altele. feri. Culorile care au rămas
racterului permanent, sistema­ manifestă ca forţe dinamice, cu re a munci) organizaţiilor de Scriptele vorbesc primăvară va fi pus la dispo­ noutăţi de sezon în sectorul de de anul trecut nu mal au cău­
tic, astfel ca munca de condu­ preocupări majore, ceea ce se bază depinde In mod hotârîtor ziţia populaţiei un volum spo­ care vă ocupaţi. tare".
cere a lor să fie privită ca o reflectă, Intre altele, In aceea accelerarea mersului înainte în rit de mărfuri cum s în t: ţesă­ — Periodic facem vizite în La magazine se Elena Kalman, vînzătoare,
acţiune complexă şl de mare că ele examinează In adunările toate domeniile. frumos.,. turi — din bumbac, lină, măta­ magazine. Recomandăm qeslio- magazinul nr. 7, încălţăminte
răspundere, menită să le ajute generale activitatea comunişti­ IOAN COSMA narilor anumite mărfuri caro schimbă placa... din Petroşani i „A m făcut co­
In a se situa în fruntea colec­ lor din diferite sectoare de pro­ prlm-secretar al Am început ancheta de fată se — , tricotaje, confecţii, încăl­ slnt în depozit şi pe care nu menzi din timp şl, fn general,
tivelor pentru îndeplinirea în­ ducţie, stadiul îndeplinirii lndi- ’ Comitetului orâsenesc Brad la Direcţia comercială a jude­ ţăminte. Toate în cantităţi mult le au în maqazine. V izila mer­ Pornind prin magazinele din avem marfă. Dar nu există
tocmai a sarcinilor trasate de catorllor planului de stat, mo­ al P.C.R. ţului, avînd drept interlocu­ mai mari şl de calitate mai ceologilor depozitului prin u- Deva, Hunedoara şi Petroşani acea diversitate de modele pe
partid şl de guvern. dul cum slnt utilizate mijloa­ nilăti are un efect deosebit în încet. încet am început să ne care o caută cum părătorii".
Cunoscînd că tn prezent exis­ cele de producţie, giija faţă de convingem că buna aprovizio­ Am trecut şl prin alte maqa­
tă un slslem de Instruire bine avutul obşlesc, îşi organizează asiqurarea unei aprovizionări nare de sezon are la bază zine de confecţii, textile, ga­
conceput, care se bazează şl pe mal bine munca pentru îndepli­ cît mai bune. mai mult... in icn ţii bune, lanterie. încălţăminte. Consta­
experienţa acumulată în de­ nirea hotărîrilor şi măsurilor In privinţa noutăţilor pulem Tcolil Urs. şeful magazinu­ tările sînt asemănătoare. De
cursul anilor, comitetul orăşe­ stabilite. Aş vrea să relev în Hotar îţi să-şi depăşească anunţa lucruri frumoase, cum lui ..Modern" din Deva : ..Ţe­ muie se desprinde concluzia
nesc a insistat de flecare dotă această privinţă ridicarea cali­ ar fi : compleuri pentru femei sături din mătase si I în ă a- că pentru concretizarea Inten­
ca Instruirea să asigure Înar­ tativă a activităţii organizaţiilor — jachete cu pantaloni. din vcm. $i ceva imprimeuri. In ţiilor bune de aprovizionare
marea activului de partid cu de bază de la I. M. Barza, l.M. bumbac; diferite articole pen­ schimb nu există nimic la ca­ <u m ăriurl de sezon mai tre­
cunoaşterea temeinică, aprofun­ Ţebea, uzina electrică şl altele. tru adolescente, din stofe fan- pitolul tesâiuri din bumbac. buie făcute eforturi multe. In
dată a măsurilor adoptate de Se poate afirma că In ultima angajamentele lezi: raglane penlru femei, din Nici sifon, nici etamină, cel ceea ce priveşte leqătura din- ,
conducerea bartldulul, a forme­ vreme comitetul orăşenesc'' deh tercot „A n d re i“ , lucrate în l i ­ puţin, pe care iac elevele lu ­ Ire merceologii depozitelor Şl 1
lor ş! metodelor de mupgâ ca­ partid s-a preocupat m al-stă — nia modei actuale. Bărbaţilor tru de mină la scoală, nici un şciii de magazine, aceştia din I
re ’&T- garanteze aplicarea lor, ruitor de îmbunătăţirea condU ~ " le-au fost puse la dispoziţie fel de pînză pentru lenjerie de urmă ne-au declarat în ma­
lărgirea orizontului politic, 1- cerii şi îndrumării organizaţi­ diferite articole din pluşcord, pat. U itali-vă la comenzile din joritate că... nici nu-l cunosc,
deologlc şl cultural al activului. ilor de bază. S-au depus şi sc In Yntfmplnarea Zilei de 1 Mai, biroul e­ Tot In cadrul activităţilor obşteşti şl a sam uri din catifea, bluzonne. I şi 8 aprilie a.c. In prima decum să mal primească de la
A devenit o practică curen­ depun eforturi susţinute In ve­ xecutiv al consiliului comunal al Frontului muncilor patriotice vom mobiliza cetăţenii sacouri d ir stofe fanlezî. M u l­ am cerul .'IH de articole — bi­ el vreun sprijin. Şl mai exis­
tă ca secretarii şl ceilalţi mem­ derea Întăririi vieţii Interne de Unităţii Socialiste, consiliul popular, orga­ la efectuarea lucrărilor de muncă necall- te articole peniru bărbaţi sini neînţeles, de sezon — si am tă un aspert care creează go­
bri al comitetului orăşenesc, pe partid, disciplinei şi simţului nizaţiile de masă, economice şl obşteşti din ficată la construcţiile celor două magazine lucrate în secţiile cooperaţiei prim it 4 ; in cea de a doua cer luri în aprovizionare : stagiite
baza unei planificări prealabi­ de răspundere al comuniştilor. comuna Bălţa, sub îndrumarea organizaţiei ale cooperativei de consum din satele Bălţa 40 de articole, primesc unul pe care le tac m ărfurile prin
le. să se deplaseze cu regulari­ Intensificării muncii politice şi comunale de partid, şi-au mobilizat toate şl Hărtăqani, la terminarea pieţei de ali­ meşlcşuqăreşli. singur I De-a dreptul revollă- depozite. De la furnizori. în
tate In întreprinderi, Instituţii Ideologice. Cu toate acestea, mal forţele în acţiunile de mal bună qospodă- mente şi a băl! populare din Bălţa, lucrări N-au fost neglijaţi nici co­ lor ! depozitele I.CR.T.I., de ajcl in
sl unităţi agricole, unde par­ există organizaţii de bază care rlre şl înfrumuseţare a lu lu ro r satelor. A la care se prevede realizarea unor econo­ piii. In magazinele de specia­ îoan Şonea. şeful magazinu­ cele ale O.C.L.-urlIor, şl abia'-
ticipă la şedinţele de comitete, Influenţează slab activitatea de fost declanşată o vie şl permanentă Între­ mii de peste 150 000 lei. O atentle deosebită litate se qăs^sc sortimente bo­ lui „Lumea copiilor* din De­ apol în magazia magazinelor
la adunările generale, la mun­ producţie, aşa cum slnt cele de cere patriotică cetăţenească, sînt folosite se acordă executării lucrărilor de reparare gate de rochii, costumase, pan­ va ■ ..Este perioada cînd se şi in rafturi. N u-l posibilă sus­
ca politică, fapt ce le permite la I.G.C.L. şi tlmplărîe 1.11. A­ mal deplin resursele locale în scopul elec- şi întreţinere a gardurilor şj îatadetor tutu­ cumpără cel mai mult tricota­ pendarea unora dintre aceste..
să ţină o legătură nemijlocită ceasta se explică şl prin faptul luăril unor lucrări qospodăreşti şl edilita­ ror clădirilor. talonaşi, bluze pentru băieţi si je : veste, jachete. pulovere hăl(l ? Sigur că da. Apoi. o co­
cu membrii birourilor organiza­ că biroul comitetului orăşenesc re in satele aparţinătoare comunei. Dintre în baza planului de acţiune întocmit, prin multe altele. etc. Nu ain primit nimic in a­ laborare permanentă Intre or-
ţiilor de bază, al comitetelor nu a manifestat aceeaşi preo­ acestea amintim : repararea şl întreţinerea mobilizarea deputaţilor, a tuturor cetăţeni­ Adriana Muoianu, merceolog cest an. La întrebările mele qanele comerciale şl cele ale
de partid, cu alţi comunişti, a- cupare pentru acordarea unul drum urilor comunale pe o lungime de îR lor comunei noastre sîntem hotărîţi să de­ la sectorul încâltăininlc al repetate, mi s-a spus că ..fa­ cooperaţiei meşteşugăreşti ar
jutîndu-1 în mod practic să so­ sprijin substanţial organizaţi­ km, la care vom realiza o economie de păşim anga|amentele luate în întrecerea I.C.R.T.L Deva : ..Sezonul de bricile nu fac tricotaje pentru duce la eliminarea celorlalte
luţioneze diferitele probleme pe ilor de bază d»n unităţile eco­ 136 000 le i; amenajarea unei suprafeţe de patriotică din acest an, care prevăd execu­ c o p ii!". Am încercat să mă deficiente — nu toate arătate
care le ridică viaţa de zl cu zl., nomice, cu o pondere mai mică, 0,31 ha zone verzi, la care se va realiza o tarea unor lucrări de interes qospodăresc primăvară, vară, din acest an. descurc pe plan local, cu a ju ­ in aceste rfndurl — care mai
Această formă de a munci con­ nu a tras Ia răspundere In su­ economie de 26 000 lei ; plantarea unul nu­ va permite alîl bărbaţilor, cit torul secţiei Iricolaje a coo­ persistă in aprovizionarea de
stituie un nesecat Izvor de îm­ ficientă măsură pe membrii săi măr de 1 100 pomi ornamentali ; construi­ în valoare de 338 000 lei. Si femeilor si copiilor alegerea perativei „Progresul". Am sta­ sezon a magazinelor, ar II un
bunătăţire a activităţii politice care au răspuns de asemenea rea a două poduri în satele Fizeş şl Hăr- unor modele noi de pantofi si bilit cîteva modele frumoase pas înainte pe calea satisface­
AUREL BOLOT
ţăqanl, amcnalarea a două baze sportive preşedintele Biroului executiv sandale. As vrea să anunţ cî- şi am comandat 500 de bucăţi. rii cit mai prompte şl oportu­
Un mare număr sînt gata, aş
simple în cadrul şcotllor generale din Băita □1 Consiliului comunal al Frontului teva noutăti. Pentru femei, ca pute* să le aduc pentru vîn- ne a ccrinte'oi de cumpărare
ale populaţiei I
NOUL SISTEM DE şl Hărtăqani. U nităţii Socialiste Bălţa Si pentru bărbaţi si copii, de zare. dar s-au împotmolit un­ GH. I. NEGREA
SALARIZARE l o r a r a
LEGUMELE ANULUI 1970
legătură cu respectarea tehno­ unităţi au datorîs să ia mă­
logiilor de fabricaţie şi a cali- suri operative şi eficiente în
lâţii produselor prevăzute în scopul executării lucrărilor de
■ L X m S i i H
contracte, cu plata după cali­ reamenajare a sistemelor, să acoperit în înlregime supra­ ţiuni care. ignorate, pot in ­ junsuri în legătură cu uarli-
tate, Întăresc şl mai mult sim­ verifice instalaţiile şi să asi­ feţele planificate, ceea ce de­ fluenta holărilnr soarta recol­ ciparoa cooperatorilor la exe­
tem de salarizare. Astfel, prin ţul de răspundere obţinînd prin gure curăţarea canalelor care termină şi îniîrzicrea planta­ tei. Intre altele, reţin alcnlia cutarea în condiţii optime a
prelucrarea regulamentului pri­ aceasta şi o cantitate de marfă să permită udarea in condiţii tului. De asemenea, o con tri­ lucrările de îng rijire a răsa­ lucrărilor şi aplicarea tehno­
vind acordarea salariilor tarifa­ In plus. optime a culturilor. buţie însemnată la realizarea durilor Şi repicalul lor, asigu­ logiilor avansate în lequmi-
re In cazul nereallzârii sarcini­ Superioritatea noului sistem O dată cu intervsificarea rit­ fondului do stat trebuie să rarea materialului sădîlor în culluro.
lor. proprii şl care face parte de salarizare s-a concretizat nu mului lucrărilor la grădină, se şi-o aducă complexul de sere toate unităţile, protejarea cu l­ Discuţia a reliefat că valo­
Integrantă din noul sistem de numai în majorarea fondului de impune atenţiei o grijă deose­ intercooperalist de la Sîntan- turilor de pericolul îngheţului
rificarea potenţialului legum i­
salarizare, a avut o influenţă salarii efectiv ci şl In rezultate bită fată de soarta legumelor drei. Livrarea celor 400 tone şi al brumelor tîrzîi. O altă col ai judeţului cere eforluri
hotârltoare asupra disciplinei economice superioare. Astfel, In tim purii prevăzute a se obţi­ legume implică însă un ritm problemă care nu şi-a găsit în­ şi răspunderi mari din partea
la locurile de muncă. Datorită primul trimestru planul pro­ ne în solarii. Deoarece în a­ accelerat de execuţie pe şan­ că o rezolvare corespunzătoa­ conducerilor unităţilor, a in g i­
faptului că pentru o absenţă ducţiei globale a fost îndepli­ dăposturi condiţiile atmosferi­ tier. cerindu-sc ca cel mai tir- re priveşte carenţele ce se nerilor, şefilor de ferme, co­
nemotlvatâ, pe lingă diminua­ nit In proporţie de 103,4 la su­ ce nu influenţează mersul ac­ ziu la 15 mai a.c. să fie dată manifestă în privinţa organi­ operatorilor şi organelor agri­
rea salariului tarifar cu 5 la tă, iar producţia marfă vlndu- ţiunilor, este de aşteplat ca în exploatare sera înmultitor, zării muncii. Deşi este nn lu­ cole judeţene, ştiut fiind cu
sută se pierde şi sporul de con­ tă şl încasată 104,7 la sută. pînâ la data de 20 aprilie a.c. iar pînfi la începutul lunii au­ cru arhicunoscut că producţia succesul în grădinărit nu este
tinuitate pe luna respectivă, ab­ Domn de remarcai este şl fap­ să se termine plantatul legu­ gust întreg complexul să intre de legume nu se poate reali­ posibil decît printr-o muncă
senţele nemotivate au scăzut de tul că sporul de producţie a melor protejate In toate coope­ în funcţiune. za cu sezonieri şi zilieri. la bine organizată, prin prezenţa
la 1 140 om-ore pe trimestrul fost obţinut 1n cea mai mare Cu ajutorul speetrofotometrului, Inginera ehlm ijtâ Lia Mun- rativele agricole. Această obli­ Pentru ca producţie de le­ fermele horticole cu gestiune zi de zi şi ceas de ceas a le­
III 1969 la 976 om-ore pe tri­ parte pe seama creşterii pro­ teanu, de la C.S. Hunedoara, determină conţinutul de man­ gaţie revine şi cooperativelor gume să aibă asigurată o te­ economică internă de la C.A.P. gum icultorilor la locul unde
mestrul I 1970. Deşi absenţele ductivităţii muncii, cheltuielile gan al metalului. Foto : N. GHENA din Simeria şl Aurel Vlaicu, melie Lrainicfi — preciza in­ Sîntandrei, Rapolt şl Geoaglu se hotărăşte soarta produc­
nemotivate se mai menţin, spe­ de timp redueîndu-se la fontă unde se constată că nu s-au terlocutorul — sînt şi alte ac­
răm că In viitor acestea se vor cu 0,17 ore pe tonă. la piese se semnalează serioase nea­ ţiei.
diminua treptat şl vor dispă­ brute turnate cu 7,43 ore pe
rea tonă Iar la Ungotlere cu 0,90
Comitetul de direcţie s-a ore pe tonă, faţă de alte tri­ Sa împlinesc, tn toamna oeeosle,
preocupat in mod deosebit pen­ mestre 100 da oni da Io în liin |o ie o Licaului catlv, sub Indrwnarea o rg a n iio ţie i
tru întărirea disciplinei, reuşind Desigur, noul sistem de sala­ pedagogie din Deva, instituţie de ceneenadul liceului do p artid, cadtolo didoctrco şi o-
Iovil şcolii noastre şl-au sporit efor­
ca indicii de utilizare a timpu­ ri Zaire promovează şi alte ele­ invoţum int cu Itumoose lia fliţii şi din deva tul in muncă, la p t ce se lallectâ
lui de lucru să atingă 95-96 la mente în măsură să determine un lorg prestigiu d obindit de o Iun pozitiv în situaţia la învăţătură de
gul a n ilo i.
sută. Fără a se putea trage în­ ridicarea pe o treaptă superioa­ Şcoala a luot fiin ţa prin strada- po prim ul trim estru al acestui an
ţco lor şi cu p rile ju l p racticii peda­
că o concluzie definitivă, se ră a cointeresării materiale nio |i g rija locuitorilor Devei, cară gogica da două sâptâm ini,
ponte constata totuşi de pe a­ pentru obţinerea unei eficienţe ou contribuit cu m ateriale |l cu net pedagogic, o sală de mese fl totuşi m ulţi dintre absolvenţii şco­ rldicareo nivelului de pregătire şti­ bogata activitate cu lturo le du co tivă fceiultoiele bune pe care la-o ob­
mai multe oneic) alături de buna
munca lor Io conitruirea localului.
li! noastre, dornici de n -ţi ndico ţi
ţin u t liceul de-a lungul celor 100
cum o tpndinţâ de reducere a lot mai mari In toate sectoarele A itle l, in toamna anului 1070, dotata cu m obiliar ţi m aterial d i­ mai mult pregătirea, Ou urmot d i­ inţifică şi metodică a codrelor d i­ ţi artistică, concretixatâ In frum oa­ da ani, şl îndeosebi in cei peste
dactice care au contribuit la ob­
se retullote. Astfel, la concursurile
fluctuaţiei forţei de muncă. A- de activitate. In contextul hotă- „Ş coala d f ito l pentru pregătirea dactic creoară co n d iţiile necesare ferite forme de invăţâm int supe­ ţinerea unor retultate din ce in ce cullural-artistice din anuf 1949, co­ 25 de ani de la Eliborare, se d a ­
ccattă tendinţă este urmare a rlrilor privind organizarea mun­ învăţătorilor* l ' ° deschis porţile desfăţurâni unui pieces instructiv— rior, ojunglnd oomeni de ştiinţă, mai bune in îndeplinirea Sarcinilor rul ţc o lii o obţinut locul In ii I la torase muncii p line de răspunde­
educativ de calitate.
ip re bucui'«* |i ia tîila c |ia tuturor
strini legote de instruirea şl edu­
.contribuţiei unui complex de cii şt b disciplinei, precum şl a lo c o ln ic ilo i. Dacă In anul ţco lor 1930—39 ţcoa- m edici. Ingineri, profesosl, compa­ carea viito rilo r învăţători. Cel ma> etapa pe ju d e ţ şi locul II la fa ta re a cadrelor didactice, care au
n io n , pictori, sculptori, persoane cu
* inclori, printre cere rolul ho- legii privind premierea salaria­ In primele doua decenii ale ie la a luncţionat cu un tatei de 14 munci de râspundete In aparatul de bun m ijloc pentru verificarea efici- de xono de Io Timişoara. Grupul muncit Intens, cu pasiune şi dăru­
vocal s a clasat pe locul I Io laxa
ire. D atorită g rijii şl p re ţu irii pe
lă/ilor îl deţine acordarea spo­ ţilor, posibilităţile de utilizare colului n o ilru, ţcoo<a }i-o reorgani- clase, ovind un efectiv de 343 e- judeţeană şi a obţin u t o m enţiune care partidul o acordă corpului
zot activitatea pe b a ia unor pla
le ti înscrişi, re p a rtiia ţi pa cicluri,
rului de vechime şi Încadrarea cit mai eficientă a prevederilor nuri şi progrom e noi de învăţă* in anul centenarului, liceul peda­ Îo la ta pe tonă la Timlşoora Ta­ profesoral, m ulte codre didactica
pe trepte sau gradaţii a sala­ noului sistem de salarizare slnt mint, cu manualo adecvate pregă­ gogic funcţieneaiă cu 33 de clase, raful şcolii s-a clasat pe lacul II Io co lucreaiă Io şcoala noostrâ au
a
fost distinse cu titlu l de „P ro le ta r
con­
aceluioşl
laxa
judeţeană
riaţilor. practic nelimitate. In acest tim noilor generaţii de învăţători, cu un total de 1 302 elevi ¡m eriţi. ANIVERSĂRILE ANULUI 1970 curs. Eleva Octavîa Igna a ob fi­ em erit" şl „Profesor fruntaş*, II s-au
care lă ducă lăclia ţtiin ţe i |i cul­
Ppntru realizarea unor clştl- sens, comitetul de direcţie al turii în rindul m atelor intetate de In pretent, comparativ cu' onul ţco- nul locul II Io concursul „C osteşii— acordat ordine şl m edolll pentru re-
lo i 193G-39,
numărul codrelor d i­
1949" unde s-au p reie n to t cel mal
xultatele deosebite objin ute In pro­
guri sporite o importanţă deo­ uzinei are In vedere o serie dc lumină ţi adevăr. dactice o crescut cu 36 In ultim ul buni cîntâreţi din Ş4 Judeţe sl a cesul insliuctiv-educailv şl In mun­
sebită are calitatea produselor. măsuri privind remunerarea In a n ii putem populare, şcoala a steri de veac, pe băncile acestui fost prem iată la „C oncursul M aria ca de culturalizare a maselor.
liceu au lost preg ă tiţi 1 364 de in-
Pontru a Iniim plne cu cinste Im­
La Uzina „Victoria" Călan s-a pentru economiile de cocs, trecut ptin mai multe schimbări ţi vâ|ălori, m ojoritoleo det4âţurindu-}i partid ţi de stat. Prin aportul lor Tânase" de la Craiava, unde fie ­ portantul eveniment o l îm p lin irii u­
transform ări ce au ridicol-o la ni­
care judeţ ţi-a trimis cite doi re-
dus o muncă perseverentă pen­ metal şi alte materiale, velul cerinţeloi vrem urilor noastre activiloteo in m ediul rural, partici- însemnat in domeniul ţtiin ţe i, cul­ cnţei stilului de muncă d inti-a ţeao- prexenlanţi. Echipa de dansuri o nul veac de Io în fiin ţa re a liceului
!ă ¡1 constituie reiuhatele obţinute
pînd activ la procesul de înflorire
tru ca produsele, fabricate să combustibil şi energie, precum Ţinindu-se ieom o de specificul lui, continuă o satului nostru socialist, turii ţi ortei, u ce ţlio ţi-au adus O la concursul de odm iteie, la f io lua t prem iul II pe ţară la concursul nostru, elevii şl cadrele d ld a d lc e
aibă o calitate superioară, .şi economiile de forţă dc mun­ de locul im portant pe core I ocu­ in raport cu noile cerinţe impuse contribuţie însemnata Io ridicarea incnele de bacalouieal sau de d i­ cultural artistic a l elevilor din licee, muncesc cu trvnă ţ i entuziasm |n
şcoli profesionale şi şcoli de specia-
codrelor
pă in
pregăti-co
pentru
scopul sporirii contrtbuţiel şcolii la
corespunzătoare cerinţelor be­ că. Pentru aceasta se impune clasele I—IV, liceul a fost ţi osie de ritm ul civilixoţiei moderne Este prestigiului ţco lii ţi la intănrea tra­ plomă, la concursurile pe speciali­ liio re postlîceolâ, iar elevele ou re- re a lita te a m ăreţului program de
d iţiilo r sale culturale.
tă ţi ţi cele cultura!-artistice Cu p ri­
neficiarilor, reuşind ca pe continuarea studiilor privind mereu in a len(ia organelor de pot- o m indrie pentru şcoala noa itră că Educarea tineretului in spiritul lejul diferite lo r Confruntări, elevii preie n to t ţora 'a Concursul inter­ deivoltore m ultila te ra lă a societăţii
perioada aplicării noului sis­ organizarea cit mai raţională a tid ţi de Hol in ceea ce priveţle absolvenţii, ¡m brăţiţînd car ero pen m ariloi idealuri ole societăţii o c o l­ dm şcoala noostrâ au dat dovadă naţional de folclor de la Zagreb. noastre socialiste In lum ina sarci­
osigurorea bote; materiale, încadra
tiu care s-ou pregătit, muncind cu
Elevul Ghcorghe Albu, anul V, so­
nilor itva rlte din docum entele celui
tem de salarizare să nu fluxurilor tehnologice şi a lo­ rea lui cu periono I CJrespuniolor ■abnegaţie ţi dăruire - de multe ori ire socialiste a im put cu necesi­ dc o temeinică pregătire (la con list instrum entist a (ost prem iat Io de-al X-lea Congres al P.C.R.
Cursul
elopa
pe
m olem otică,
dc
tate perfecţionarea continuo a 'în­
a v e m reclamaţii asupra ca­ curilor dc muncă, în scopul aco­ In câ liirea centrală, sălile de Cuii in anonim at - au odus ţi aduc o tregului invoţâm ini. D atorită occs ţa iă din moi 1949, elevul Anueuţo mol multe concursuri artistice, cîn-
contribuţie însemnată la marea o
lităţii fontei şi a produselor peririi cit mai depline a timpu­ parchetate, o salo pentru festivi oeiâ de lăurire o personalităţii o- Iu' fapt. in codrul liceelor pedogo Parieme dm anul IV, a obţinut pre­ lind şi la televixiune. GH. A. CH1JEI
to(i, trei boxe sportive, constiuiien
tle Ia secţia cocserie, iar media lui de lucru şi a reliefării cit unui internat cu 300 de locuri, o mulul societă-«ii noastre noi. gice au cunoscut substanţiale im miul III). In dorinţa de o inlim pino sărbă­ Protasof emerit,
procentului dc rebut să Înre­ mai complete a puterii dc crea­ unei clădiri (in coie vor fi am ­ D eji liceele pedagogice. prin b unătâţiri planurile de invuţâm inl, In şcoala se desfăşoară, sub în ­ toarea centenarului cu rexultale cit directorul Liceului pedagogic
gistreze o scădere simţitoare. ţie, a măiestriei profesionale a p lo ia te trei toboioloore, un cobi- speciticul lor, au un anum it prof l, programele ţi m anualele şcolare — drumarea colectivului didactic, o moi bune, tn procesul initructlv-edu- Deva
Noile 'dispoziţii şl hotârîri In salariaţilor noştri.