Page 59 - Drumul_socialismului_1970_04

C EN TEN AR U L PROLETAR f O IN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA?

NAŞTERII

LUI VLADIMIR

ILICI L E N IN ANUL XXII. Nr. 4754 SIMBATA 18 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

încheierea vizitei

ADUNAREA FESTIVA DIN CAPITALA

preşedintelui Republicii

Centenorul noşlerii lui Vlo- cose de cultură, şcoli şi univer­ marxist leniniste de către Porţi* beroreo celor ce muncesc de Popa. Leonte Răutu, Gheorqhe
Stoico. Vosile Vilcu. Şleion Voi-
dimir llici Lemn, căruia po­ sităţi, in unităţi militore, ou dul Comunist Român. explootore şi asuprire, pentru tec. Miron Constontinescu, Ion Turcia, Cevdet Sunay
porul român, alături de înlreo- ovut loc numeroase manifes Pentru sărbătorirea cente­ libertate sociolă şi noţionolo,
qo omenire progresislă îî odu- ţări cu prilejul câroro a fost narului noşterii lui Vladimir gînditor revoluţionar creotor. lliescu
ce un incit şi vibrant omaqiu, evocotâ fiquro luminoosâ a lui llici Lenin, sceno Sălii Polo- personalitate proeminentă o De osemeneo, au făcut por­
o fost aniversat, vineri, după- Vladimir llici Lenin, subliniin- (ului o fost povoozotâ .festiv, istoriei universale. te din prezidiul adunării, Con­ V in eri dimineaţa s-au în ­ Si preşedintele Republicii T u r­ tnr rezultatele fructuoase ale
amiază, prîntr-o odunare fes­ du se măreţia şi invincibilitatea cu mari drapele roşii şi trico­ Intîmpmoţi cu aplauze pu­ stantin Pîrvulescu. Chivu Stoi­ cia. Cevdet Sunav. vizitelor reciproce, penlru e vo ­
tivă orqonizată in Sala Pala­ ideilor morxism-leninismului, lore şî dotele mareînd un se­ ternice, însufleţite, in prezidiul ca. Mihoi Cruceonu. Gheornhe cheiat convorbirile oficiale In cadrul convorbirilor, des­ luţia ascendentă a relaţiilor
tului de către Comitetul mu boqatele tradiţii de luptă revo­ col : 1870-1970. In centru - adunării festive ou luat loc to Vclcescu, Vasile Bîqu, Ion între preşedintele Consiliului făşurate într-o atmosferă prie­ multilaterale dintre România sl
nicipal Bucureşti al Portidului luţionară ale closei noastre chipul lui Lenin. discipol cre­ varăsii : Nicoloe Ceouşescu. Schmidt. vechi militanţi ai miş­ de Slal al Republicii Socialiste tenească. cci doi şefi de slal Turcia.
Comunist Român. In zilele pre- dincios şi continuator strălucit Ion Gheorqhe Maurer. Emil cării muncitoreşti din taro
munciloore. ale oamenilor România, Nicolae Ceauşescu, şi-au exprimai satisfacţia -e n -
merqătoore sărbătoririi acestui muncii din Romănio, oplicoreo ol lui Marx şi Engels. înflăcă Bodnaraş. Paul Niculescu-Mi-
eveniment, in toote oraşele si rat conducător al proletaria­ 211. Gheorqhe Ponă. Vi rai I Tro-
comunele tării, în întreprinderi creoloore. Io condiţiile concre­ tului, inolt exemplu de slujbe fin. Ilie Verde». Cons'ontin Drâ-
ş< instituţii, cămine culturole. te ale tării noostre. o teoriei devotată o luptei pentru eli gan, Janos Fazeltos, Dumitru Preşedintele Republicii T u r­ bile română şi tmcă. pe mari statului turc salută drapelul de
cia. Cevdet Sunav, împreună pancarte. stat al Republici» Socialiste
cu soţia sa Atifet Sunav. ca­ Pe aeroport au venit să ure­ România şi, oprindu-se in fata
re. la invitaţia preşedintelui ze drum bun ¡naltului oaspete m ilitarilor li se adresează în
Consiliului de Stat af Republi­ limba română : „Bună ziua
de
Consiliului
A cii Socialiste România, Nicolae preşedintele Ion Gheorqhe soldaţi“ .
tarea Ceauşescu, şi a soliei sale. Maurer, vicepreşedinţii Consi­ îşi ia apoi rămas bun de la
M iniştri,
Preşedintele
Cevdet Sunav
Maurer,
cu
solia.
Elena
Elena Ceauşescu. a făcut o v i­
zită oficială in tara noaslră.
a părăsit vineri la amiază liului de Slal — Emil Bodnaraş, şelii misiunilor diplomatice
membrii Ambasadei Republicii
Manea
Mănescu şi
Vasîle
Bucureşlml. îndreplîndu-se Vilei», vicepreşedintele Consi­ Turcia şî de la oficialităţile
spre palrie. liului de Miniştri. Emil Drăqă- române.
Un qrup de tinere, îmbrăcate
nescu.
primarul general
împreună cu înaltul oaspete
al
N I C O L A C E A U Ş E S C U vangii. ministrul afacerilor ex­ Capitalei. Dumitru Popa. qo- în costume naţionale. încon­
au plecat Ihsan Sabri Caqla-
joară pe înaltul oaspete şi pe
neral-coloncl Ion lonită, m inis­
celelalte
oficialităţi turce ca­
celelalte oficialităţi
terne, şi
Corneliu
trul forţelor armate.
re l-au însoţit în vizita în tara
turce care l-au însoţii pe pre­
afacerilor
ministrul
Mănescu.
şedinte în vizila în România. evlernc. membri ai Consiliului noastră, oierindu-le buchete de
De la reşedinţa care i-a fost de Stat şi ai guvernului. flori.
Stimaţi tovarăşi, va mort, ti răpim sufletul Iul ră a releva deosebitele sale lea război mondial, cînd po­ P C R. a fost lupta îm po­ rezervată in timpul şederii în Erau. de asemenea, prczenlî înainte de plecare, preşedin­
viu. subminăm bazelo lui teoro- calităţi umane şi în special, lo ­ porul sovietic dovedind un c- triva participării României ia tara noaslră, preşedintele Constantin Stălescu, secretarul tele Republicii Turcia. Cevdet
Aniversăm anul acesta la tice fundamentale — dialecti­ ialitatea pe care o mannesta roism cu adevărat legendar şi războiul anlisovielic, declanşat Ccvdcl. Sunav, împreună cu Consiliului dc Slal. Griqorc Sunav, si soţia sa Atifet
22 aprilie, împlinirea unui se­ ca. teoria clee.vullării istorice fata de tovarăşii de muncă tăcind uriaşe sachlich, nu nu­ de Germania fascistă, sabota­ preşedintele Consiliului de Gcamănu. ambasadorul Româ­ Sunav. îşi jau un călduros ră­
col de la naşterea genialului m ultilaterale şi pline de con După cum se ştie chiar fa|ă mai că şi-a apărat cuceririle rea pe loale căile a acestui Stat, Nicolae Ceauşescu, se niei la Ankara, qcneral-loco- mas bun de la preşedintele
(jindilor şi conducător revo lu­ tradiclii, ii subminăm legătu­ dc cei cu care avea con tro ver­ revoluţionare, dar a adus con­ război nedrept urit de po­ îndreaptă spre aeroportul in ­ tenent Constantin Popa. locti- Consiliului de Stat. Nicolae
ţionar marxist — Vladimir llici ra cu problemele practice, con­ se şi polemic» ascuţite. Lemn tribuţia holariloare la inlrîn- porul român Realizinc! cu ternaţional „Bucureşti—Oto- ilor al şclului Marelui Slal Ceauşescu. şi şotia sa. Elepa
Lemn crete ale epocii, care se pol pâslra o atitudine civilizată, de gei ea fascismului, la elibera­ succes, sub conducerea P.C.R., penî" Inlr-o maşină deschisă Major, Tudor Jîanu, directorul Ceauşescu. de la preşedinlele
Încă din tinereţe Lenin şi-a sc lumba la fiecare nouă c o titu ­ consideraţie şl respect. Cei ca­ rea omenirii de acest grav pe­ insurecţia armalâ din August escortată dc molociclişti. Ca şi Protocolului în M inisterul A - Consiliului dc M iniştri. Ion
consacrat viata luptei pentru ră a istoriei". Tocmai da tori­ re l-au cunoscut vorbesc de ricol la adresa civilizaţiei Uni­ 1944. In condiţiile favorabile la sosire cei doi şeii de slat iacerilor Externe — membrii Gheorqhe Maurer, şi solia sa
eliberarea socială şi naţională ta acestui muci tic* gind irc crea- marea Iul sim plitate şi modes­ unea Sovietică a devenit astăzi ale înaintării victorioase a sînt salutaţi cu multă căldură misiunii române ataşate pc Elena Maurer.
a popoarelor din Rusia ţaristă. tur, acestei metode dinamice tie, de cjrija lui caldă, tovără­ o marc putere socialistă — e­ glorioaselor armate sovietice, de zeci dc mii de bucuresieni, lingă preşedintele Republicii In aplauzele a mii şi mii de
< auzei Tcvolutiei proletare şi de studiere şi înţelegere a re­ şească. lată de oameni — una conomică. politică şi militară poporul român a întors armele de-a lungul inlrcnutui traseu Turcia, precum şi conducători hucurcslenî, aflaţi pe aeroport,
lo u ririi comunismului. Dcsfă- alităţilor sociale, Lenin a pu­ din trăsăturile de bază ale o ri­ — avind un rol g» importanta împotriva cotropitorilor hitle- pînă la aeroport. Populaţia Ca­ de instituţii cenlrale. oameni conducătorii de slat ai celor
şurîndu-şi activitatea revolu­ tut duce mai departe monu­ cărui comunist, şi cu aţii mai deosebită în viaţa in ternaţio­ rişli şi a participat cu armate­ pitalei îşi manifestă clin nou. de şliintă şi cultură qencrali două ţări îşi slrînq cu căldură
ţionară ia slîrşitul secolului al mentala operă a lui M arx şi mult ale unui conducător co­ nală actuală, în Itipla pentru le sale. cu toate forţele prin o va lii şi aplauze, senti­ şi ofiţeri superiori, numeroşi mîinile.
XlX-lea şi începutul secolului Engels. îmbogăţind cu le/.c şi munist. Este, de asemenea, no­ apărarea păcii popoarelor materiale si umane, la războ- mentele de stimă şi prietenie ziarişti români şi turci, cores­ De pe scara avionului preşe­
al XX-lea, Lenin a analizai in., concluzii noi. de o deosebită torie leqălttra lui strinsă cu Poporul român, comuniştii 'iu l pcnlru infringerea de fini­ fată de poporul turc. bucuria pondenţi ai presei străine. dintele C cvd rl Sunav si soţia
mod ştiinţific, pe ba/a mate­ valoare, le/.aurul teoriei şi masele, conlaclele frecvente din tara noaslră au urmărit si tivă a Germaniei hilleriste. In şi satisfacţia penlru evoluţia Erau de fată Kamuran Gurun, sa răspund prieteneşte salutu­
rialismului dialectic şi istoric, practicii revoluţionare. pe care le avea cu oamenii din urmăresc cu interes şi simpatie lupia dusă de armata româna, pozitivă a relaţiilor dintre ambasadorul Turciei în Româ­ rilo r adresate de miile de ce­
condiţiile economice şi sociale înţelegerea tn acest Ici a popor dc la care invăla, cu deosebită munca creatoare a umăr la umăr cu ostaşii sovie­ România şi Turcia. In interesul nia. membri ai Ambasadei tăţeni veniţi să-l conducă ta
din acea vreme şi a dezvoltat marxism-leninismului, a ro lu ­ care se sfătuia chiar în cele oamenilor sovielici penlru pro­ tici. penlru eliberarea întregu­ popoarelor român şi turc. al Turciei, precum şi şefi ai m i­ plecare.
în mod corespunzător m arxis­ lui teoriei şi a raportului ei cu mai importante probleme de gresul şi înflorirea patriei lor, lui teritoriu al ţării noaslre. Păcii şi securităţii internaţio­ siunilor diplomatice, ataşat» m i­ La ora 12.45, avionul prezi­
mul in noua etapă de evoluţie praclica este In zilele noastre slat. se bucură din inimă dc re a li­ precum şi pentru eliberarea nale. litari şi alţi membri ai corpu­
a soc iot ¿ti i­ de o actualitate stringentă. Moartea l-a smuls prematur zările remarcabile pe care le Ungariei şi Cehoslovaciei, s-a Pe aeroport erau arborate lui diplomatic. denţial îşi îa zborul. Pină ta
O alentie dcoşebilă a acor­ Sub ochii noştri. în lumea con­ pe Lenin din clocoliloarea sa obţin în dezvoltarea economi­ cimenlat frăţia de slnge dintre drapelele celor două ţări. iar La sosirea pe aeroport. înaltul fiontieră. patru avioane ale
dat Lemn studierii slruclwrii temporană au loc schimbări dc activitate teoretică şi practică. ei, şliintei şi culturii. în con* ostaşii români şi sovietici, s-au pe frontispiciul pavilionului o ­ oaspete primeşte raportul co­ foitelor noaslre armate, escor­
socielătii ruseşti. lendintelor de o uriaşă amploare şi profunzi­ Dispariţia luî Vladim ir llici slruirea societăţii comuniste şi pus bazele de nezdrunci­ f ici al se aflau portretele pre­ mandantului qărzii de onoare. tă dc onoare, au Insolit aero­
evoluţie a relaţiilor de produc­ me care se succed cu mare ra­ Lenin. revoluţionarul realist şi urează cu acest prilej popoare­ nat ale prieteniei dintre şedintelui Consiliului de Stat In timp ce se intonează im n u­ nava cu care călătoreşte pre­
ţie din Rusia. perspectivelor piditate a(î( in viata socială, lucid, ferm, dar flexibil, dc o lor Uniunii Sovietice noi şi noi popoarele noastre. In anii al României. Nicolae rile de stal ale Turciei şl şedintele Republicii Turcia.
dezvoltării capitalismului în a­ cil şi tn gîndirea oamenilor, tn mare receplîviiale la nou, la succese pe drumul comunismu­ socialismului. relaţiile d in ­ Ceauşescu. şi preşedintelui României, răsună 21 de salve
ceastă tară Totodată el a stu­ cunoaşterea ştiinţifică, tn rela­ tot ce esle înaintat, cu o v iz i­ lui, al bunăstării şi fericirii. tre partidele si popoare­ Turciei. Cevdet Sunay. „T ră ­ de artilerie. ★
diai atent caracteristicile şi ţiile internationale. Asistăm la une largă asupra procesului Esle ştiut că incă in limpul le ţărilor noaslre s-au ridicat iască prietenia dintre poporul Preşedintele Cevdet Sunav.
stadiul de dezvoltare a tarilor un proces de proporţii fără de transformare a socielătii. lui Lenin înlre revoluţionarii pe o treaptă superioară, au că­ român şi poporul turc“ , «Tră­ împreună cu preşedintele Ceremonia plecării preşedin­
capitaliste avansate; du rin d precedent tn care popoarele se de edificare a socialismului şi români şi ruşi au existai strin- pătat un continui nou şi au cu­ iască pacea şî prietenia între telui Republicii Turcia a fost
mai departe în mod creator, ridică la o viată nonă. hoiărî- comunismului, a reprezentat o se relaţii de prietenie şi cola­ noscut o puternică dezvoltare. popoare“ sc putea cili. în lim ­ Nicolae Ceauşescu trec în transmisă în direct de postu­
anali/a Iu; Marx şi Engels a­ te să-şi conducă libere şi in ­ grea pierdere pentru popoare­ borare Este demnă de rem ar­ revislâ garda de onoare. Şeful rile noaslre de televiziune,
Partidul Comunist Român şî
supra capitalismului, el a des­ dependente propriul destin, in le sovietice, pentru clasa imin- cat aprecierea dată de Lenin guvernul român dau o Snahă
prins trăsăturile noi ale aces­ care uriaş«' lo rle sociale de ciloare din loale ţările, pentru încă in 1005 in timpul primei apreciere relaţiilor fră|eşti cu
tuia la începutul veacului nos­ pretutindeni intra iu arena întreaga omenire progresistă. revo lu ţii ruse. modutui în ca­ P.CU.S. şi guvernul Uniunii
tru piinînd in evidentă cle­ mondială, p a rliu p în d activ la El nu a putui vedea întruchî- re răsculaţii de pe crucişătorul Sovietice şi sînl ho lă rîte să
mentele care defineau intrarea lupta pentru democraţie, pen­ plndu-sc aievea proiectele şi „P otcm kin" au fost prim iţi in acţioneze şi în v iilo r cu toată
societăţii burgheze in etapa im ­ tru progres şi pace. Problema previziunile sale, succesele tara noaslră. Manifestări
perialismului precum si im p li­ transformării revoluţionare a grandioase pe care popoarele Mai lirziu. în 1917, proleta­ fermitatea pentru întărirea şi
caţiile economice sociale si societăţii se pune lot mai a- le-au obţinui în înfăptuirea o* riatul din România, socialiştii dezvoltarea lor conlinuă pe ba­
politice generale determinate rut. ridicind in fa|a clasei jin d u irii socialiste orinduire români, masele largi m unci­ za prin cip iilo r niarxist-lenlnis-
!e. pentru cimentarea trainică
de aceasta. muncitoare, a partidelor comu­ pe care el o concepea bazată toare şi alte categorii progre­ a prieteniei româno-sovictice,
In mod 11rosc. pornind de 'a niste, a luliiTor lorţelor pro­ pe dreptate si echitate socială, siste şi-au exprimat arliv. in consacrate
aceste descoperiri teoretice. gresiste sarcini noi, dc u deo­ pe o largă democraţie în care ample manifestaţii, solida/ila- ceea ce corespunde intereselor
Lenin a ajun*- la obiectivele sebită complexitate. Mai mult omul să şi poală afirma pe de­ tea cu revo luţionarii ruşi. cu qcneralc ale socialismului in
noi ce se- puneau in la|a pro­ ca orieînd. in aceste condiţii, plin personalitatea, capacităţi­ cauza M arii Revoluţii Socialis­ lume.
letariatului in lupta sa revo­ partidele comuniste nu-şi pot le şi v irtu ţile să se simtă cu te din Octombrie Este demn
luţionară, a limdamenlat nece­ Îndeplini misiunea lor istorică adevărat tiher si slăpîn pe de sublmial că revo lu ţiona rii Stimat! tovarăşi, centenarului
sitatea. modul de organizare, d e ţii actionînd in spirit crea­ soarta sa români au alcăluil primul de­
precum şi prin cip iile ideologi­ tor, dczvoltînrt necontenit te­ Sărbătorim centenarul naşte­ taşament international de Aniversarea centenarului
ce si politice ale partidului de zaurul cjîndirii marxisl-lemnis- rii lui Lenin la Împlinirea o 52 luptă stil) sleagul lincrei repu­ naşterii Iui Lenin are loc în
tip nou capabil să mobilizeze te. străduindn-se să găsească de ani de la victoria primei blici sovietice, penlru victoria condiţiile creşterii continue a naşterii
şi să conducă la victorie cla­ răspunsuri concrete la realita­ revoluţii proletare, a M a rii Re­ revoluţiei proletare. Numeroşi forţelor proqresului şi păcii în
sa muncitoare, masele popu­ tea vie de astăzi, să descope­ voluţii Socialiste din O ctom ­ revoluţionari şi m ilitanţi proqre- lumea Întreagă. Dacă în urmă *
late împotriva cxploatalorilor. re soluţiile cerute dc' lupta re ­ brie. care a deschis o nouă e­ si>li români au luai parte, cu cu cinci decenii, revoluţia pro­
Din analiza la p o rlu lu i in te rna­ voluţionară din zilele noastre. pocă în dezvoltarea societăţii arma în mină, la apararea sta­ letară triumfase Intr-o singu­
ţional de lor Ic care relevă Lenin s a afirmat, totodată, omeneşti Crearea prim ului slat tulu i sovietic împotriva reac- ră tară In Uniunea Sovietică, lui V.l. Lenin
dezvoltarea inegală Şi in sal­ ca un remarcabil organizator si al m un citorilor si ţăranilor şi tiunii inlerno şi a in te rve n ţi­ astăzi or in du ir ca socialistă a
turi a ţărilor capitaliste, V. L conducător al proletariatului tn edificarea socialismului In U ­ ei im perialiste; unii din aceş­ obţinui victoria pe un teritoriu
Lemn a desprins totodată con­ lupta pentru cucerirea puterii niunea Sovietică au demonstrat tia s-au în llln il cu Lenin, au de peste un slert din suprafa­
cluzia. de uriaşă însemnătate şi făurirea socielătii comunis­ în practică superioritatea mar* lucrat cu el, au avui fericirea ţa totală a pămîntului. cuprin- Lo clubul din Mintia, comite­
pentru interesele proleianalu- te. Pentru prima oară. sub xism-leninlsimilui. marea Iu» să-l cunoască îndeaproape zind peste 1200000000 de oa­ lui sindicatului termocentralei
i111 — a posibilităţii victoriei conducerea sa. a partidului forţă transformatoare In toate acestea se exprimă meni. adică circa 55 la sulă din electrice, în cotoborore cu Bi­
la început a revoluţiei şi con­ făurit de el. clasa muncitoare Roadele muncii eroice a po­ cu elocventă spiritul profund populaţia globului blioteca municipală din Deva
strucţiei socialismului intr-o din Rusia tanslă a obţinui porului sovietic condus de iniernationalisl care a animat După cel de-al doilea război o organizat recent o seară lite­
singură tara. victoria în înfruntarea cu cla­ partidul comunist s-au concre­ întotdeauna clasa muncitoare mondial, popoarele dinlr-un şir rară în codrul căreia Niculina
Adversar neîmpăcat al în­ sele exploatatoare, a răsturnat tizat în proqrcsul deosebii pe din România. m ilitanţii din de lări din Europa şi Asia au Râşinoru o vorbit despre „Le­
chistării dogmatice Lenin a de finitiv lumea veche, a deve­ care l-au cunoscut forţele de mişcarea socialistă româneas­ înfăpluil revolulia socialislă, nin în literatură". Expunerea o
fost un militant neobosit pen­ nit slăpină tn slal. Ideile sale producţie tn puternica dezvol­ ca. luptătorii progresişti, Parti­ au instaurat puterea m uncito­ fost urmărită cu viu interes de
tru nou. alit în teorie, cil au prins viată, au devenit rea­ tare a întregii economii a dul Comunist Român. Această rilo r şi ţăranilor. O deosebită către cei prezenţi. Strungarul Gheorghe Deşleo se numără printre cei mai
tn practică El şi-a întemeiat litate vie tn crearea puterii U R S S Uniunea Sovietică rea tradiţie nobilă este păstrată cu însemnătate internaţională a a­ ★ harnici şi pricepuţi muncitori din ca d r î C.S. Hunedoara. Cilindrii
tezele şi concluziile teoretice sovietelor — primul slat mun- lizrazâ în prezent o producţie sfinţenie şi dusă mai departe vut triu m lu l revoluţiei popu­ Toi în cadrul manifestărilor de laminor executaţi de el corespund celor mal exigente
alit pe studiul vieţii, cil şi Pc ciloresc ţărănesc din lume — industrială globală de circa 80 şi în zilele noaslrc de Partidul lare tn China, făurirea marelui consacrate sărbătoririi centena­ norme de calitate. Foto : N. GHENA
cunoaşterea şi generalizarea s a u materializat, ca urm area de ori mai mare dccîl în 1915. Comunist Român, care face stat socialist chinez De ase­ rului naşterii lui V. I. Lenin, in
celor mai noi date ale ştiin* luptei popoarelor sub condu­ ajungînd să deţină aproape o parte integrantă din mişcarea menea. un eveniment cu pro­ Voleo Jiului — la Petrila, Lu-
lei. pe lot ceea ce era mai a­ cerea partidelor comuniste, tn cincime din producţia indus­ mondială pentru victoria idea­ funde semnificaţii a lost răstur­ peni şî Vulcan — ou ovut loc
vansai în cunoaşterea umană victoria revoluţiei proletare trială a întregii lumi In u lti­ lurilo r socialismului şi com u­ narea domniei exploatatorilor simpozioane privind vioţo şi o ­
şi practica socială contempora­ intr-un şir de (ări care consti­ mii 8 ani. producţia industria­ nismului. în Cuba, crearea prim ului stal pero marelui gînditor şî con­
nă. întreaga operă leninistă re­ tuie astăzi sistemul socialist lă a tării a crescut de peste 2 La rindul lor. proletariatul socialist pe conlincntul ameri­ ducător ol primului stat socia­ 15000 fone cărbune
flectă preocuparea autorului mondial ori A fost asezală pe baze noi. român, mişcarea socialistă, can Aslăzi. sistemul socialist list din lume, orqanizate de
de a-şi confrunta necontenit O alentie deosebită a acor­ socialiste agricultura sovieti­ partidul comunist au simlit în ­ mondial cuprinde 14 slate pe consiliile orăşeneşti ale orqo-
opiniile, părerile cu schimbă­ dai Lenin dezvoltării mişcării că dotată cu maşini si m ijlo a ­ totdeauna de a lungul grelelor d ile rilc continente ale globu­ nizatiei pionierilor. peste plan
rile care aveau loc tn rea lita­ revolutionäre internationale, ce tehnice la un nivel tof mal lupte de clasă pe care le-au lui păinînlcsc- La Şcoala qenerolo nr. 4 din
te. cu noile descoperiri pe inlensificării lupt ei celor ce înalt Uniunea Sovietică se si­ dus pentru drepturi si lib e r­ Sistemul socialist se afirmă Devo s-a desfăşurat o intere­
plan mondial, şi de a le adap­ muncesc pcnlru drepturi şi li­ tuează astăzi la lor de frunte tăţi democratice, penlru răs­ lol mai puternic pe are­ santă „moso rotundă", orqoni­
ta In permanentă dezvoltării bertăţi democratice, pentru e­ In dezvoltarea ştiinlei şi teh­ turnarea o rin d u irii burghezo- na mondială exercitind o în- zată de comitetul U.T.C. ol M inerii de la Lupeni au înscris pe graficul întrecerii din
societăţii Şi cunoaşterii ştiin- liberare socială şi naţională, nicii. explorarea spaliutui cos­ moşiereşti şi făurirea societăţii rîu rire determinantă asupra closei o VIII-o, cu teme „Le acest an un nou şi important succes: extracţia peste pre­
titice. EI privea teoria lui împotriva exploatării şi asu­ mic, în utilizarea energiei n u ­ socialiste sprijinul, simpatia si evoluţiei vieţii înlernatîonale, nin - prieten ol tineretului". vederile planului a 15 000 ţone de cărbune cocsificabil,
Marx, după propria expresie, pririi. a imperialismului. Dc a­ cleare, în radîoclerlronică m solidaritatea activă a clasei asupra dezvollării societăţii faţă de 25 000 tone cit esle angajam entul pe întregul an.
★
nu ca ceva dat o dala pentru semenea cl a relevat însem­ tn alte domenii de importantă muncitoare din celelalte (ări. contemporane. Ideile lui Marx. „Din vioţa şi activitatea ma­
totdeauna, ca ceva ..inlanqibil" nătatea deosebită a luptei po­ fundamentală pentru proore a mişcării comuniste şi mun­ Engels. Lenin, ideile socialis­ relui Lenin” a fost titlul sub Factorul holăritor în depăşirea ritmică a sarcinilor de plan
şi „de finitiv încheiat". Rele- poarelor pcnlru scuturarea ju ­ sul contemporan Se cunosc citoreşti internationale, a lor- mului şi comunismului pătrund core s-a desfăşurat concursul mereu in creştere este fructificarea marilor rezerve de
rindu-se la cunoscuta sublini­ gului colonial, prevâzind cu o de asemenea marile prngrese Iclor progresiste de p re tu tin ­ lot mai adine în inima şi con­ gen „Cine ştie. eiştigo" ce o sporire a productivităţii muncii, pe seama extinderii me­
ere pe care au făcut-o M arx şi densebilâ clarviziune desfăşu­ pe rare Uniunea Sovietică le-a deni. ştiinţa maselor largi, au o lol ovul loc recent la Mia. O rga­ canizării şi tehnologiilor moderne în subteran şi organizării
Engels cu p riv ire la faptul că rarea ullcrioară a evenimente­ realizat în domeniul învă'ă- Intre Partidul Comunist mai mare inlluentă asupra oa­ nizată de către conducerea ştiinţifice a producţiei şi a muncii. Pe această cale, in
teoria marxistă nu trebuie con­ lor. uriaşa ampluare a acestei m In tulul, în ocrotirea sănătă'iî Român şi Partidul Comunist al menilor muncii de prclulin- cursul lunii aprilie brigăzile de mineri au sporii randa­
siderată o dogind, ci o călăuză mişcări care avea să ducă la pomiîaliei în general. în rrrs - Uniunii Sovietice s-au dezvol­ deni Noi şi noi popoare, scu- căminului culturol din locali­ mentul >n abataje cu aproape 320 leg de cărbune pe post,
tn acţiune, Lemn arăta că , a- destrămarea şi prăbuşirea ruşi .terea standardului de viată ma­ tat de a lungul anilor rapor­ lurînd jugul asupririi străine, tate. în cotoborore cu comite­ fapt ce a determinat sporirea productivităţii muncii la
ceaslă teză clasica subliniază nosiilui imperiu colonial la *- terial şi cultural al poporului turi de strinsă colaborare. In se pronunţă penlru o dezvol­ tul comunol U T.C., întrecerea nivelul exploatării de 54 leg de cărbune pe post.
o latură a marxismului care dc paritia pe harta politică a lu­ Viabilitatea o rin d u in i sovieti­ perioada ilegalităţii. Partidul tare nonă, progresistă, caro să o atras 12 concurenţi, care ou Concomitent cu intensificarea extracţiei de cărbune şi
toarte multe ori este scăpată mii şi la afirmarea tn viata in­ ce. făurită de partidul creat de Comunist Român a militat activ asigure independenta economi- oferit spectatorilor, prin răs­ sporirea productivităţii muncii, minerii Lupeniului au ob­
din vedere Şi — adăuga el — ternaţională a zeci şi zeci dc Lenin. s-a verificat cu stră­ penlru stabilirea de relaţii d i­ punsurile dote, cîtevo din mo­ ţinut succese de seamă în creşterea vitezelor de avansare,
prin faptul ca o scăpăm din noi stale independente pe toa­ lucire alît în înfrîngerea in te r­ plomatice înlre România şi U­ mentele importonte ole vieţii reducerea consumului specific de lemn de mină şi îmbu­
vedere facem ca marxismul să te continentele venţiei imperialiste din prim ii niunea Sovietică, pentru prie ­ şî activităţii marelui doscăl ol nătăţirea calităţii cărbunelui.
proletariatului.
devină ceva unilateral, tl de­ Nu se poale evoca persona­ ani după victoria revoluţiei, cil tenie înlre popoarele noastre.
formăm, tl transformăm in cc- litatea uriaşă a lui Lenin fă- şi în perioada celui de-al doi* Un obiectiv de seamă al