Page 6 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 6
2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4740 « JOI 2 APRILIE 1970
pentru fu n cţiile de conducere
NDÜIL S IS T EM D E SALARIZARE şf execuţie salariile tarifare pot
fi dim inuate dife ren ţial, pro
porţional cu qradul de nerea-
lizare a planului de producţie
fa principalele c u ltu ri din coo
perativele aqricole deservite şi
a volum u lui total anual de lu
crări planificate, exprim at v a
lo ric. Sumele reţinute lunar se
re stitu ie sa la ria ţilo r la sfîrşitu l
anului In raport cu qradul de
realizare a in d ica to rilo r ară
tat i. M ina Lupeni este înzestrată
Indiferent dc modul de rea cu o modernă staţie de de*
lizare a in d ica to rilo r respectivi, gazare a straturilor de câr* I
în cazul exe cutării necorespun bune. In foto : inginerul Ni*
zătoare a unor sarcini, a unor colae Tivig şi dispecerul loan
abateri disciplinare care pro Jurca, la pupitrul de comandă
duc qre utăti In desfăşurarea a staţiei.
a c tiv ită ţii I.M .A., în cazul de
pă şirii ne justificate a consu Foto : V. ONOIU
în contextul m ăsurilor adop fluctuaţia m ecanizatorilor s-a norme de muncă Ia lu cră rile m urilor sau pentru alte d e fi
tate de p a riid p rivin d perfec dim inuat sim ţitor. N oul sistem agricole din grupa a IV -a de ciente în leqătură cu a c tiv i
ţionarea orqanizăriî, conducerii de salarizare aplicat în I.M .A ., com plexitate prezintă o creşte tatea de producţie, salariile ta
şi p la n ifică rii econom iei n a ţio cu catcq orii şi trepte pentru re de 25 la sută, iar la cele rifare ale sa la ria ţilo r pot fi d i
nale se Înscrie Şi acţiunea de m uncitori, respectiv cu qra- din qrupa a IlI-a o creştere de m inuate In mod corespunzător.
generalizare a noului sistem de da tii şi clase pentru p e r 21.2 la sulă. Im portant de re Un puternic elem ent de s ti
salarizare şi m aiorarea sala sonalul le h n ic-a d m in lslra tiv, ţin u t este că la lucrarea de re m ulare a e fo rtu rilo r mecaniza
riilo r fn în tre p rin d e rile pentru asiqură stabilirea mai ra ţio coltat păioase, ta rifu l ziln ic de to rilo r, pe linqă salariile cuve
mecanizarea a q ricu tlu rii. A p li nală a sa la riilo r, in funcţie de DO lei pentru o normă de m un nite, constă In faptul că lu c ră
carea no ului sistem de salar • vechimea neîntrerupta in a că poate fi m alorat cu pînă la to rii din secţiile de mecanizare
zare în în tre p rin d e rile pentru ceeaşi unitele, de experienţa sl 35 la sută atunci cînd recolta şi I.M .A . pot fi prem iali pentru
mecanizarea a g ricu ltu rii din co n trib u ţia personală a anga rea se face la tim p şi fără p ie r realizările obţinute In creşte
judeţul nostru, cu începere de ja ţilo r la îm bunătăţirea a c liv î- deri. rea eficienţei economice a în
la 1 noiem brie 1909, a dem on tă tii acestor u n ilă li. M ajorarea sa la riilo r la per tre p rin d e rii şl depăşirea p ro
strat. In tr-o perioadă re la tiv De evantaiele oferite de noul sonalul te h nic-a dm in lstrativ din d u c ţiilo r planificate la p rin
scurtă, că p rin c ip iile care stau sisten’ de salarizare beneficiază u n ită ţile f.M .A. este, de ase cipalele c u ltu ri tn cooperative cere o răspundere sporită pen
Ia baza sa asiqură o mai s lrin - anual nec!e 800 salariaţi din în menea. însemnată. Prin in tro le aqricole deservite. tru respectarea cu stricteţe a
sâ leqătură între rezultatele tre p rin d e rile de mecanizare a ducerea sistem ului de qradatll, Prin aplicarea noului sistem te h n o lo g iilo r de încălzire, a În
m uncii şi c lş tig u rile mecaniza a q ric u itu rii din judeţ. O m a jo în num ăr de 4— 6 pentru fieca de salarizare şt m atorare a sa Creste fondul cărcării ritm ice a cuptoarelor,
to rilo r. precum şi o mai bună rare substanţială este prevăzu re funcţie, se asiqură p o s ib ili la riilo r lu c ră to rilo r din în tre * corelarea şarjelo r calde trim i
stab ilita te a v e n itu rilo r şi m a tă pentru m ecanicii agricoli, la tatea d ife re n ţie rii salariu lu i ta p rin d e rile pentru mecanizarea se de o te lă rii cu necesităţile
jorarea substanţială a acestora. care noile salarii la rifa re în rifa r pentru aceeaşi funcţie fn a q ric u itu rii. se asiqură un ca de marfă de încărcare a lin g o u rilo r in
Ca efect al noilor măsuri de registrează o creştere medie de raport de calificare, vechime, dru corespunzător de îm bună tezelor de turnare prescrise, cuptoare, urm ărirea respectării
exigenţă şi rig urozita te exem
salarizare. In anul trecut s-a pesie 20 la sută fată de vechile a p titu d in i personale, experien riguroase a g ra fice lo r de re v i
tăţire substanţială a în tre q il In anul 1966 volum u l des plară în aplicarea te h nolog ii zii şi rep ara ţii, asigurarea unei
îm bunătăţit sim ţito r activitatea n ive lu ri. De asemenea, salariile ţă tn muncă şi caracterizarea a c tiv ită ţi econom lco-financlare face rilo r p rin u n ită ţile co lo r şî In stru cţiu n ilo r de lucru,
econom ico-financiară a I.M .A m u n cito rilo r din aielierele de şefului ierarhic. a I.M .A . şl de sporire a c o n tri m erciale ale cooperaţiei de lichidarea ab aterilor care con exploatări corecte a agregate
fapt concretizat în realizarea reparaţii au crescut In medie Un element im portant al nou bu ţiei acestor u n ltă tl la con consum a crescut cu peste pentru economie, un începui duc la soltdificarca o te lu lu i pe lor. O atentie perm anentă se
sarcinilor de plan prin fo lo si <u peste 26 la sulă. D em n.de lu i sistem de salarizare, care solidarea economică a C.A.P. prom iţător în tr-o acţiune de oale, şarje reci, pe rfo rări de im pune pentru îm bunătăţirea
rea mai intensiva a parcului de relevai es’e că creşterea sala contribu ie la perm anentizarea prin folosirea mai deplină a 5 m ilioane de Ici fată de a mare însemnătate şi cu carac praguri şl rine, neînchideri de schemelor de lam inare pe sor
nul precedent, vtnzîndu-se
u tila je si a tim p u lu i de m u n :Y riu lu i ta rifa r de la categoria I cadrelor, îl constituie acorda po te n ţia lu lu i m aterial şi uman populaţiei 770 frigidere, 1 200 ter perm anent, de lungă d u ra oale etc. Numeroase rezerve tim ente şi tipodim ensiuni, su-
A stfel. paralel cu depăşirea 1« categoria 6 se lacc proqre- rea sporului de vechim e ne aflat la dispoziţia fiecărei în televizoare, I 600 aparate tă. E valuîndu-le însă prin sln t şi în ceea ce priveşte larea optim iz
planului de p ro du ctie-von ituri. siv. asiqurîndu-se astfel stim u întreru ptă în aceeaşi unitate. treprinderi. prism a resurselor de care dis consum ul de u tila j de turnare. rcclă a cilim
A ctivita te a
la in dica torul ch e ltu ie li la 1 000 larea m u n cito rilo r din I.M .A . După cum se ştie, acest spor O expresie vie a faptului cS dc radio, 800 maşini de spă pune Hunedoara, rezultatele Este posibilă şi necesară creş m estru evide
lat rufe, 550 m aşini de cu
lei v e n itu ri s-a înreg istrat o pentru perfecţionarea continuă de vechime, reprezentînd 3— 10 sut, m obilă în valoare de am intite nu pol constitui un terea duratei de exploatare a nea. m enţine
reducere de aproape 80 lei fată a ca lifică rii în vederea prom o procente din salariul ta rifa r de îm bunătăţirea salariză rii meca peste 18 m ilioane let şl m ul m otiv de deplină satisfacţie. lin g o tie re lo r şi p o du rilo r de dicale a rec
n iza to rilo r constituie un puter
de prevederile planului. încadrare, se acord? lunar si Aceasta este de a ltfe l şi con turnare, o colaborare mai
v ă rii în caleq orii $1 trepte su nic elem ent de stim ulare a e te atle m ărfuri şl produse cluzia unei recente analize în şi a pierderi
Demn de releva t este fap tu l se stabileşte procentual tn fo rtu rilo r şl Interesului aces dc folosinţă curentă şl în eficace cu fu rn iz o rii în vede baldare. Inşi
de
de
com itetul
că după trecerea la aplicarea perioare. In vedere* unei mal funcţie de vechim ea ne în tre tora fată de soarta recoltei, o delungată. treprinse conducerea com bi rea rid ic ă rii perform anţelor bórdale şi s<
pa rtid şi
noului sistem de salarizare, nu puternice cointeresări a meca ruptă în aceeaşi unitate. A st In acest an. prin un ită natului. funcţionale ale u tila je lo r de le legale de
m ărul absentelor nem otivatc n iza to rilo r în executarea lu cră fel, se creează posibilitatea în constituie înseşi co n d iţiile su ţile cooperaţiei de consum turnare. O atentie deosebită tal prin pul
în u n ită lile I.M .A . din judeţ a rilo r aqricole com plexe, tarifele lă tu ră rii fluctu aţiei sa laria ţilo r, perioare în care s-au pregătit se vo r desface măi fu ri a Rezerve Însemnate In ceea trebuie acordată consum ului sc dă prca i
care pînă acum în I.M .A. de şl se desfăşoară lu cră rile aq ri căror valoare reprezintă o ce priveşte reducerea consu specific de feroaliaje, dozării sum ului de
scăzut cu circa 12 la sută, iar zilnice pentru realizarea unei m ului de metal exîslă mai cu
păşea 25 la sută din e fe ctivul cole de prim ăvară, do rin ţa şi creştere de aproape 7 la su şi gospodăririi judicioase a a turnă torie , I
mediu scriptic. tă faţă de anul trecui. seamă In o te lă rii. Cadrele de cestora. canice. eonii
hotârlrea fermă a m ecanizato conducere, colective le de oţe-
Deoarece acordarea fnteqra- Cu 5,6 la sută mal m ulte Prin activitatea lor, o ţo lă rî- te acestea f
lă a s a la riilo r ta rifa re nu a*|- rilo r de a co n trib u i cu toate produse alim entare, cu 7,3 la ri pot şi trebuie să de term i ile pol in fluenta h o tă rito r con intensă prcc
ne în ce) mai scurt tim p p ro
qură cointeresarea corespunză forţele la asigurarea unor te la sută va spori volum ul sumul de metal la lam inoare, tu tu ro r fact
toare a sa la ria ţilo r pentru rea m elii train ice producţiei a q ri m ă rfu rilo r ncallm enlare şi grese mai concludente în prin aplicarea unor măsuri de tionaiea şi
acest dom eniu. Este de datoria
lizarea p rin c ip a lilo r indicatori, cole a u ltim u lu i an a) actua cu 9,4 la sută se vor oferi şi com petenta lo r să în tre p rin creştere a scoaterii de la m i a întreg ulu i
no ile prevederi stipulează In spre vînzare mai m ulte pro dă asemenea măsuri pentru a nate bune din lingou. In acest acelaşi tim i
acest sens c rite rii p re lu lu i cincinal. duse prin reţeaua dc alim en asigura respectarea tem peratu scop se im pune mai m ultă con şi de cercel-
cise co n d ilio n în d re trib u ire a taţie publică. secventă tn extinderea turnă c ia liş li Iret
Ing. ANTONIU IUGA r ii de evacuare a şarjelor, rii o te lu lu i cu plăci lerm oizo- mai energic
de realizarea tn to ta lita te a director adjunct, executarea unei dezoxidări co lante. E fo rtu ri deosebite sin i nă rii paran
sarcinilor stabilite. De aceea, Direcţia agricolă judeţeană respunzătoare, respectarea v l- necesare pentru Îm bunătăţirea proceselor
c a lită ţii lin g o u rilo r. In trod uce nare şi tam
rea in exploatare a lin g o u rilo r mat şi alia
ră rii unui
mari de 8.5—9 tone, cu in flu
Cu pu ţin tim p In urm ă a în ente po zitive asupra creşterii cît mai r
ceput prim a fază a F estivalu Mai mult discernămînt în capacităţii halelor de pre gă ti hunedoreni.
lu i naţional de teatru de ama re şi p ro d u c tiv ită ţii blum in gu - natului şi
to ri „î. L. C aragiale", care se lu i ..I 300", va îm bunătăţi su lid trebuie
bucură de o largă participare în vedere i
dau din colţ în colt, lnvocln d prafaţa lam inatelor rid ic in d in
DIN PAOrn > lipsa ca rto filo r, neexistind In din partea echipelor de a rtişti acelaşi tim p problem e serioa ducerea c
am atori din cadrul căm inelor trebuie să
să nici o garanţie ferm ă că pî- alegerea reper se legale de calitatea m etalur
cu ltu rale şi caselor de c u ltu sirea şi va
nă la data începerii plan ta tu gică a o te lu lu i. Aceste p ro ble
p o rtu l In cîm p al îngrăşăm in lu i se va acoperi d e lic itu l (?). ră din ju de ţ. S lnt m anifestări me se cer abordate si so lu ţio ră a meta
telo r, dar ele s-au lăsat cam - E tîrziu, dar mai m ult nu enluziasle, în care oam enii îşi activează, pe aceea, e bine ca fic li a com uniştilor în ile g a li-f rîn d u irii socialiste. „Iu b itu l nate de către specialişti cu conom ie n
m ult aşteptate. s-a p u lu l face — se „scuza" etalează pe scenă în c lin a ţiile piesele alese să se adreseze d i tale. „E po le ţii p u rp u rii", în ch i meu fără num e", „P ii cum in m axim ă opera tivitate şi e fic i Progrese
şi talentul, dovedind m ultă dă
— U n ită ţile cooperatiste din in te rlo cu to ru l. ruire. renunţare la beneficiul rect p u b licu lu i, să aibă un con nată luptei pentru eliberarea te, C risto fo r" — problem e de entă. Hunedoara
comuna Lăpugiu de Jos, ne re A firm a ţia denotă nu altceva tim p u lu i liber. P ublicul sim ţin u t bogat de idei, care să fie etică, „A u ru l n e b u n ilo r" — via - Prin planul norm elor de con sid eru rg işl
lata tovarăşul lo s if Crisan, slnt decîl lipsă de interes şi răs te In fo rm a ţiile de tea- redate în tr-o form ă artistică la m in e rilo r etc. In fe lu l aces sum pe arest an, com binatului fo rle şi sti
în tîrz ia ie cu însăm înţările. pundere din partea conducerii Iru de am atori un m ij originală, să atragă spectato ta, abordînd piese cu tem ati îi revine sarcina de a reduce tiunea va!
Cauze ob iective pentru a Jus u n ită ţii faţă de pregătirea te loc im portam de educare, rii, să le educe gusiul pentru Festivalul de teatru că variată, otît din re p e rto riu l consum ul de metal la lam inoa a reduceri
tific a răm înerea în urm ă nu e m einică a cam paniei. datorită id e ilo r pe care aces frumos. Dar aceste idei clasic c it şi din cel contem po re cu aproape 9 000 tone fată tal. Succe!
xistă. A r fi de semnalat totuşi Aspectele relatate nu mai tea le vehiculează, le eviden de bază in alegerea re „I.L.Caragiale" ran vom reuşi să transm item de rea liză rile anului trecut. în in v iito r |
fap tu l că la cererile repetate necesită alte com entarii. Reie ţiază în faţa sa. Firesc, ideile p e rto riu lu i fo rm a ţiilo r de p u b licu lu i mesajul îna intat şi deplinirea acestei sarcini, la rab il mai :
ale conducerilor C.A.P.. i.M .A . se cu cla ritate în evidentă că aparţin piesei de teatru, auto teatru au lip s it unor dire cto ri m obilizator al c re a ţiilo r dra rare se adaugă angajam entul conom ia
Ilia nu a răspuns cu p ro m p ti deşi co n siliile populare com u ru lu i. De aceea, problem a de de căm ine cultu rale şi case de m aturgiei noastre. de a econom isi pînă la finele ti a ca go
tudine, avînd şi la ora actua nale sînt organe direct răspun cu ltu ră care au abordat cu patriei de sub juqul fascist, tu l 1970 o cantitate de 1 500 misirea ir
m axim ă im portantă ce trebuie
lă (cînd sămînta trebuie in c o r zătoare de m odul cum se rea pregnantă re p e rto riu l clasic. „U ltim a încercare“ ce dezbate SILVIA CONSTANTINESCU tone metal, im pune efo rtu ri mente o .
să stea In fata conducerilor
porată sub brazdă — n.n.) o lizează planul producţiei a g ri Aşa de pildă, căm inele c u l lupta eroică a unor oameni metodîstâ la Casa judeţeană m axim e din partea spe cia lişti amploare
căm inelor cultu rale Şi caselor inate cole
mare cantitate de trifo i netre cole în raza lo r de activita te, de cultu ră, in stru cto rilo r cu l turale din Petreni, Kapolt, pentru apărarea şi întărire a o- a creaţiei populare lo r, a tu tu ro r co le ctive lo r de
ierat. N ici în ceea ce prlveşie ele nu in te rvin cu m ăsuri e- tu ra li şi fiecărui inte rpre t în Y'ălişoara, Lăpuşnic, care com binai,
pregătirea şl fertilizarea tere nerqicc şi operative care să parte, este aceea a alegerii cu pregătesc „C om oara", dra la m in a lo ri. In mod special se m enlele p
n u lu i nu se stă mai strălucit, determ ine executarea lu c ră ri discernăm înt a re p e rto riu lu i. m atizare după nuvela lu i
exlslînd o suprafaţă însemnată lo r agricole in co n d iţii o p ti Din fişele de participare la S lavici, căm inele cultu rale din
de teren nearat Încă din toam me. De asemenea, nici s p riji cea de a şasea ediţie a fe sti lialşa, Tîmpa, care repetă pie
nă. precum şi can tităţi mai nul D irecţiei aqricole judeţe v a lu lu i. prim ite de la 70 dd sa ..O chiul babei", dram atizare Se dezvoltă b
m ari de îngrăşăm inte netians- ne nu s-a făcut mal din plin fo rm a lii din judeţ, s-a consta după „Soacra cu trei n u ro ri"
p o rla lo în cîmp. sim tit. cu loate că răm înerile tat in m ulte cazuri o orientare a lu i Creangă, Casa de cultu ră
Ing ine rul A lexandru Bunda în urm ă semnalate impuneau n e p o trivită în alegerea reper din Hunedoara şi căm inul cu l tehnico—mate
se declara şi el nem ulţum ii de arest lucru. to riu lu i. Aceasta denotă că tural Geoagiu, care au pus în
stadiul lu c ră rilo r agricole la C unoscînd însemnătatea deo fa cto rii răspunzători nu s-au o- scenă „Dezertorul** de M ih a il
C.A.P. Finloag. La această u n i sebită si influenta hotărîtoare cupal îndeajuns de alcătuirea Sorbul. I d u ltim ii ani, baza teh n lco -m a te rla li
tate nu s-a pro cura i încă ma pe care o au lu cră rile a q ri acestuia, nu au găsit cele mai Să nu se înţeleagă greşit, es de consum din ju d e ţu l nostru a spor
te ria lu l săditor pentru în fiin cole de prim ăvară asupra în adecvate piese pe care să le te bine ca dram aturgia noastră A n u l trecut, valoarea in v e s tiţiilo r şt <
ţarea unei noi p la n ta ţii pe 15 d e p lin irii sa rcin ilo r ce re vin a- pună in scenă. De aceea, a clasică să fie valorifica tă, dar rid ica i la 7,5 m ilioane lei. Au îosl c
hectare, iar sem inţele c u ltu ri q n c u llu rii ju d e ţu lu i în u ltim ul cum cind are loc faza de ma aşteptăm ca alături de astfel noi c a : hanul tu ris tic ».Bucura'* din
lo r din prim e epocă îşi inc an al actualului cincinal, se să. cînd se mai pot opera de piese, în re p ertoriul căm i xul tu ristic de Ia G eoagbi-Băi. magaz
„s ta g iu l" În magazie. Să nu cere din partea conducerilor schim bări, e bine ca acestea să nelor cultu rale să apară $i cil bufet din Pul, maqazinul „U n ive rs
mai vorbim de triîo l şi ca rlo fi, ( \A .I\. co n siliilo r populare şl se facă, tim p fiin d suficient piese cu contm ut nou. Nu tre Răohltova. In stadiu avansai de cons
c u ltu ri pentru care nu se ştie organelor agricole judeţene să pentru pregătirea şi punerea buie uita t că scopul festiva lu depozitul de m ărfuri din Haţeg.
precis cînd şi de unde se vor pună pe prim ul plan al preo în scenă a altor piese. In lru - lu i este şi acela al populoriză- Un aport deosebii la lărgirea bazei
procura sem inţele necesarei cu p ărilor m obilizarea tu tu ro r cît echipele de teatru de a- rii dram aturgiei noastre con le l-au avut m em brii cooperatori. Din
A ic i. o paranlezâ se im pune fo ite lo r şi m ijloacelor de ca ntalori nu sînt in s titu ţii inde temporane. E recom andabil a fi co n trib u ţia acestora au fost construite
cu acuitate. Deşi din toamnă re dispun u n ită ţile agricole la pendente, via|a şi activitatea puse în scenă piese ca: „O a tele : A rdeu, I.uncotu de Sus, Plai. De
a fost. tim p suficient pentru a- im pulsionarea a cţiu n ilo r de se lo r trebuie să se împletească m enii în v in g ", „C ara m ică", dtn şalele I.ăsău, Fornădia şt Glodgbl
siguraroa sem inţelor, conduce zon şi încadrarea lor In p e ri n i viata şi activita tea şalelor, „O am eni care la c", a căror te cepe tn curind activita tea com ercială.
rile m a jo rită ţii cooperativelor oadele optim e stabilite. com unelor şi oraşelor în care mă este lupta plină de sacrl-
C onsiliul popular al ju d e ţu a păşuni
lu i Hunedoara, analizînd m o P R O I E C T şunatul i
dul in care s-au în tre ţin u t şi anim ale :
exploatat cele peste 32 000 ha cirezi or
I
păşuni com unale din adm inis anqajati
tra ţia c o n s iliilo r populare şt T R R E A rt. 8.
ceie 48 206 ha păşuni date în p rilie a
folosinţa cooperativelor a q ri aqricolă
cole de producţie ; cu comit
A vîn d în vedere că din to c o n s iliilo
ta lu l suprafeţei, aproape 35 000 acţiunile şi măsurile ce se impun a fi luate in vederea s iliile de
ha sînt acoperite cu d ife rite ra liv e lo r
esenţe lemnoase nefolositoare,
va face
m uşuroaie întelenite, m ărăci- păşunilor
nîşuri. sin i afectate de exces refacerii şi sporirii producţiei păşunilor naturale cu numă:
de um iditate şi eroziuni, care la păşun
le fac im p ro p rii producţiei par
ţia l sau total, iar producţia de ne pe 150 ha, defrişarea de A rt. 3. C om itetele executive podeţelor, slînclor. saivanelor respecta o b lig a ţiile ce revin A rt. 9. Kenlru a se asigura
arborele pe 200 ha, lu c ră ri ale co n siliilo r populare com u şi p o rţilo r de llr lir e ; fiecărui crescător de animale. o eficientă sporită a lu cră rilo r
Iarbă ce sc obţine pe aceste
de întreţin ere pe I 300 ha. nale, orăşeneşti şi m unicipale A ri. 5. Pînă la dala de 15 ce se execută pe păşuni, toate
suprafeţe nu depăşeşte în me — in toată perioada de pă-
construcţia a ^ adăpători si vor organiza şi conduce toate iunie a.c., com itetele exe cuti acestea vor ii rcceptionale de
die pe judeţ 6 000 kg la h a ; şunat, în lu n ile m ai— august,
amenajarea a 2 km d ru m u ii ve ale co n siliilo r populare co către o com isie formată n«n
Ţ inînd cont de necesitatea lu cră rile cu p riv ire la îm bu se va executa curăţarea păşu
pu ne rii în stare de producţie a de acces la păşune. nătăţirea. întreţinerea şi e x n ilor de scaieţi, ştevie. spin:, munale. orăşeneşti şi m un ici preşedintele sau vicepreşedin
executiv al
tele com ite tu lu i
în tre q ii supralele de păşuni na Pînă la data de 30 septem brie ploatarea păşunilor naturale de ferigă şi de alte buruieni ; pale vor identifica pe toti ce con siliului popular comunal o-
turale ; a.c.. D irecţia aqricolă va în pe raza lo r de activitate, au- — în mod permanent se vor tăţenii care deţin sau fo lo răşencsc sau m unicipal, pre
In tem eiul dispo zîtiu nilor ari. tocm i un proqram de lucrări trenind la executarea acestor executa lu crări de defrişări de sesc fără drept suprafeţe dc
pentru îm bunătăţirea şi exploa lucrări în mod ob lig atoriu pe păşuni, o b lig îndu -i pe aceştia şedintele cooperativei agrico
14. lit I. din Lenea nr. 57/1968. arborele, săparea de canale
tarea păşunilor pe anul 1971 toţi crescătorii de animale. la plata taxelor de folosinţă le de producţie şi un specia
de orqanizare şi funcţionare pentru desecări şi scurqerea ri
şi perioada pînă în 1975 şi un pe perioada de la ocupare p î list din reţeaua D irecţiei ag ri
a co n siliilo r populare. A rt. 4. Pe baza planului leh nelor şi fertilizarea prin ilr-
studiu re fe rito r la lu cră rile nic întocm it şi difuzat anual nă la zi şi vor lua m ăsuri de cole judeţene.
H O T Ă R Ă Ş T E : de desecări şi com batere a e- Hre cu ovine le şi bovinele. readucere a acestor suprafeţe A rt. 10. D eputaţii c o n siliilo r
A ri. I. C om itelui executiv roziunîlor. De asemenea, pînă de D irecţia aqricolă judeţean* Pentru efectuarea acestor lu în fondul pastoral al com unei, populare vor antrena întreaga
com itetele executive ale con
al C o nsiliu lui popular judeţean la data de 31 mai 1970. se vor s îliilo r populare comunale, o- crări. co n siliile populare cornii oraşului sau m u n icip iu lu i. masă de crescători de anim ale
nale, orăşeneşti şi m unicipale
va lua măsuri prin D irec soluţiona ţoale problem ele le răşeneşli şi m unicipale îşi vor A lt. 6. Uniunea judeţeană la înfăptuirea acţiu nilor cu p rin
ţia aqricolă. ca din (ondu) <Jc gale de delim itarea păşunilor întocm i qrafice de execuţi«' şi co n siliile de conducere alo a cooperativelor aqricole de se în prezenta h o lâ riie .
cooperativelor agricole de pro
3 000 000 lei alocat pe anul fată de fondul forestier şi sc pentru eiccliiarea lu cră rilo r producţie va lua măsuri ca ţoa ★
1970 pentru îm bunătăţirea pă vor rezolva toate litig iile care necesare pe liccarc Irup dc? ductie vor repartiza fiecărui le v e n itu rile provenite din pă Comisia permanentă pen'.ru
şunilor Ploştina (Puii. Dum bra se vor iv i cu p riv ire la fo|o păşune, astfel : crescălnr de animale, care be şuni din cadrul fiecărei coope aqricultură şi silvicultură a
va (Beriu). Ohaba. Zoieanî, sinla şi repartizarea păşunilor neficiază de în vo ire la păşuna:, rative agricole să fie folosite Consiliului popular al judeţu
Ponor (V aţal. Turdaş, Boiu. A rt. 2. Penlru punerea in — pînă la dala de 5 mai, în o suprafaţă de cel puţin 0 2 "> numai tn scopul îm bun ătăţirii lui Hunedoara solicită deputa
V oievodul. Plaiul. Vulcan. valoare a suprafeţelor de pă zona dc şes şi deal. şi pînă la ha de fiecare u n ila lc — vilă şi în tre ţin e rii păşunilor din ad ţii, specialiştii din agricultură,
I iunie, in zona do m unte so
m a re — pentru aplicarea în tre -
Plaiul Parînq, Bretea M ure- şuni din zona de deal şi m un m inistrarea acestora. cetăţenii crescători de anima
vor la te curăţări dc mărăcini, qului com plex de lucrări prevă
şană, din adm inistraţia com u te. C om itetul executiv al Con cioate, pietre, fm prăşliere d«- zute pe anul 1970. întocm ind A rt. 7. C o nsiliile populare şl le de a veni cu propuneri sl
nelor şi oraşelor să se execu N ilîii’ ui popular judeţean va «Io muşuroaie proaspete şi înfele- co n siliile de conducere ale co suqcstli. penlru completarea
te în com plex urm ătoarele Iu la U n ilalca judeţeană neutru în acest sens o evidenlă a ce op era tivelo r agricole de p ro proiectului de hotărîre, înaln-
Controlului calităţii produselor i se acordă o deosebită eteri- r rări ; fertilizarea cu îngrăşă nite. nivelarea terenului, ame lor rare participă la lu crări ducţie. cu s p rijin u l permanent lîndu-le pe adresa comisie!
întreţinerea şi exploatarea pă najniea d ru m u rilo r de acces urm înd ca D irecţia agricolă ju
líe la Fabrica de conserve din Deva. In fotografie vă prezen m inte m inerale a unei sup'ab - al orq an iilui de sp e ria lila le a! Dermancnle fia sediul Comite
tăm un aspect din timpul determ inării conţinutului de cloruiă (e de 4 000 ha. ta rla ri/a re a a şunilor cu m ijloacele şi per la păşuni, repararea şl punerea deţeană să facă aplicarea C om itetului executiv al C on tului executiv al Consiliului
de natrlu la preparatele din carne. 200 ha, regenerarea p a jiştii sonalul necesar executării vo în slarc de funcţionare a fîn- H.C.M. nr. 2492/31 decem brie s iliu lu i popular judeţean, vor popular judeţean) pînă la 13
cu amestecuri de Ierburi pere lu m ulu i de lu cră ri stabilit. tln ilo r, adăpătorilor, podurilor, 1969 In cazurile in care se vor organiza e v p 'o -’ - a raţională aprilie a.c.