Page 60 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 60
cial şi pace. a posibilităţilor Totodată, nu trebuie să continentul nostru, întărirea Poporul român este profund înrcqistrat paşi holărîU înain necesitate obiectivă a luptei ţă cu legile qenerale ale dez
voltării sociale, cît şi cu viaţa.
de a acţiona este de natură uităm că. în condiţiile în securităţii şi păcii în Europa. solidar cu toate popoarele care te în această direcţie. revo lu ţiona te mondiale, a m er Partidul comunist nu trebuie
să ducă la concluzii dem obili care se deschide perspectiva O realitate inexorabilă luptă împotriva imperialismu încă în 1919, Lenin a ară sului înainle al societăţii ome să se cramponeze de trecut,
zatoare, să inspire neîncredere ca noi şi noi popoare să pă a Europei postbelice este, lui, pentru cucerirea sau con tat că divergentele dintre co neşti. de legităţi care au acţionai
în capacitatea de luptă a fron şească pe calea transformării de asemenea, exislenţa celor solidarea libertăţii si indepen munişti sint de altă natură de-
cS si politica a ţării, ridicarea într-o altă perioadă şi în alte
tului antiimperialist. Desigur, socialiste a societăţii, raportu două state germane — Repu denţei naţionale. România îşi cit divergentele dintre aceştia Stimaţi tovarăşi,
n ive lu lu i lor de trai. In ţările rile dintre ţările socialis blica Democrală Germană şi condiţii istorice, de aşa-zisele
capitaliste dezvoltate, clasa lupta dintre forţele Droqresului te trebuie să servească Republica Federală a Germa afirmă simpatia cu lupta popoa şl adversarii lor, că ele sint Comuniştii din România, în adevăruri absolute elaborate
muncitoare si alte io rţc socia Si cele ale reacţiunii pe plan niei; pentru întărirea păcii şi relor arabe pentru dezvoltare divergente intre reprezentan tregul nostru popor aniver o dată penlru totdeauna. Cu
le acţionează cu hotărirc pen mondial nu are un caracter drept model, drept pro securităţii pe continent are o democratică, proqresistă. pentru ţii unei mişcări de masă care sează centenarul naşterii Iul adevărat obligatoriu este coca
totip de raporturi de tîp nou,
tru o societate în care oame rectilim u. nu reprezintă o suită bazate pe înţelegere, încrede însemnătate deosebită recu bunăstare şl prosperitate. îm a crescut extrem de mult şi a Lenin hotărîti să înfăptuiască ce, în con diţiile concret-islo-
n ii muncii să participe ne m ij de victo rii neîntrerupte ale re şi respect reciproc, pe ar noaşterea din punct de vede potriva uneltirilor im perialis par pe o bază fundamentală neabătut politica m arxist-leni rice de astăzi, din fiecare ţa
locit la conducerea vie ţii pu frontului antiimperialist. Dar monie şi solidaritate, pe îm bi re al dreptului internaţional a mului. Ţara noastră dezvoltă comună şi trainică.. Cu atit nistă a partidului şi gu ve rn u ră, contribuie la progres, l a
b lic a apreciind în ansamblu desfă narea strînsă a intereselor fie Republicii Democrate Germa relaţii cu tinerele state din A mai actuale sini astăzi aceste lui, de făurire fe societăţii so mersul înainte al societăţii so
Mişcarea comunistă $! m un şurarea luptei nu putem să nu cărui popor cu interesele ce ne. stabilirea de relaţii nor frica şi Asia. sprliinindu-le în recomandări După părerea cialiste m ultilateral dezvolta cialiste, al socialismului în qe-
citorească internaţională a traqem concluzii optimiste cu lor ce muncesc din întreaga male între şi cu ambele state lupta pentru dezvoltare de sine noastră trebuie să se porneas te. Succesele remarcabile ob neral. Pentru a conduce cu
parcurs, din zilele lui Lenin şi privire Ia perspectivele evolu lume. In condiţiile epocii con germane, crearea condiţiilor stătătoare, împotriva neocolo- că întotdeauna de la faptul că ţinute de poporul român In in succes opera de transformare
pînă în prezent, un amplu pro ţiei omenirii, să nu afirmăm temporane, ale proceselor re pentru participarea lor activă nialismului pentru consolida o riclt de mari ar fi divergen dustrializarea socialistă a tă socialistă a societăţii, partidul
ces de creştere si maturizare. că în eooca contemporană voluţionare adinei care se pe la normalizarea situaţiei In rea Independenţei, pentru p ro tele, ele trebuie rezolvate în rii. In transformarea socialistă comunist nu trebuie să aibă
Astăzi pe toate continentele există posibilitatea reală a în- trec în lume, întărirea colabo gres economic si social. O aten spirit comunist, prin discuţii a satului, în creşterea produc reţineri in a modifica metode
lu m ii activează aproape 100 de frlnqcrii reacţiunii, a îm piedi rării şi unităţii dintre ţă Europa, la rezolvarea tuturor tie deosebita acordăm dezvol tovărăşeşti de la partid la ţiei materiale, în dezvoltarea le şi tactica de muncă şi luptă
partide comuniste si m uncito cării războiului, a asigurării rile socialiste are o Impor problemelor internaţionale. A tării relaţiilor cu ţările Am e- parlid, de la conducere la con ştiinţei, invătăm întului şi cul în funcţie de cerinţele vieţii,
reşti în rîndul cărora se nu progresului social si a păcii. preciem că schimbările care ricil Latine In care se afirmă ducere. pe baza deplinei ega în a adopta măsuri cu carac
tantă Internaţională de prim au avut loc în Europa, inclu lităţi în drepturi, a respectu turii. precum şi In ridicarea
mără zeci si zeci de milioane ordin, este o necesitate vitală lot mai puternic voinţa popoa continuă a nivelului de trai ter revoluţionar care să răs
de comunişti, care se situează, Tovarăşi, pentru trium ful cauzei progre siv cele ce s-au produs în u l relor. a forţelor înaintate, pro- lui şi încrederii reciproce al oamenilor muncii, constituie pundă noilor condiţii create,
în numeroase ţări, in fruntea sului şi păcii. România va tim ul timp în Republica Fede qresiste. pentru apărarea Inde Desigur, nu poate fi ignorat o materializare concretă a a schimbărilor din viata socială;
luptei proletariatului, a mase Una din profundele transfor acţiona cu toată hotărlrea şi rală a Germaniei, perm it să se pendentei nationale. îm potriva faptul că fată dc schimbărllo plicării creatoare a teoriei numai astfel poate asigura el
lor largi muncitoare pentru mări revoluţionare care au în v iilo r pentru amplificarea abordeze cu mai mulţi sorii de penetraţiei Imperialiste străine, care se produc în societatea marxisî-leniniste, o vie ilus dezvoltarea rapidă a forţelor
drepturi şi libertăţi democra avut loc in viata socială a lu relaţiilor sale economice, po izbîndă aceste probleme. Po pentru valorificarea boqătiilor contemporană şi în relaţiile in trare a superiorităţii socialis de producţie, progresul social
porul nostru a salutat începe
tice, Împotriva exploatării s! mii moderne si care a deter litice, culturale, ştiinţifice cu rea convorbirilor intre repre nationale în interesul propriu, ternaţionale există o mare d i mului. a capacităţii sale de a multilateral. înaintarea accele
asupririi, pentru idealul măreţ minat schimbarea radicală a toate tarile socialiste, tonside- zentanţii guvernelor U niunii nentru transformări sociale pro- versitate de păreri şl moduri asigura progresul si bunăsta rată pe calea socialismului sl
al e lib e ră ri celor ce muncesc raportului de forţe oe plan In rind aceasta una din îndatori Sovietice şi Repubticil Federa qresiste. diferite de abordare a proble rea maselor populare, Prin comunismului. In acest spirit,
de sub tirania claselor stăplni- ternaţional in favoarea cauzei rile sale de prim ordin, atît O caracteristică fundamenta melor ; noi considerăm aceas victoriile obţinute în transfor procedează partidul nostru, e-
toare. A crescut capacitatea pioqresului si păcii a fost for faţă de cauza edificării noii o- le a Germaniei şi discuţiile lă a vieţii internationale ac ta ca un lucru absolut liresc. marea revoluţionară a societă sigurind perfecţionarea conti
partidelor comuniste de a-şi e marea în perioada postbelică a rînduîri in patria noastră, cît purtate In scopul încheierii u tuale o constituie participarea ta o realitate obiectivă deter ţii şi edificarea noii orinduiri, nuă a intreqii organizări şi
labora de sine stătător linia po sistemului socialist mondial, şi fată de cauza generală a nui acord de nefolosire a for lot mai activă a tuturor ţă ri minată de dezvoltarea dialec prin soluţiile practice, metode ftcLlvitătî sociale.
litică. strategia si tactica revo dezvoltarea colaborării sf prie socialismului şi comunismului. ţei. Succesul acestor convor lor, indiferent de forţa si mă tică a societăţii si a gîndirii le şi lorm cle de organizare si Experienţa tării noastre —
luţionară, de a-şi adapta meto teniei dintre ţările socialiste. biri ar reprezenta o contribu rimea lor geografică, la viata sociale. De aici rezultă nece dc luptă, precum şi prin con ca şi a altor ţări socialiste —
dele si formele de muncă la Colaborarea si unitatea din Tovarăşi, ţie de seamă la cauza norma internaţională, la soluţionarea sitatea schimbului de păreri, a cluziile noi izvorite din condi demonstrează că edificarea cu
con diţiile sociale noi. de a re tre ţările socialiste au o ma lizării relaţiilor din Europa si problemelor privind colabora dezbaterilor ideologice in miş ţiile concrete ale României, succes a socialismului este po
flecta în întreaga lor a ctiv ita re Importantă pentru creşterea Un obiectiv permanent ca din Întreaga lume. Conside rea dintre state si asiqurarca carea comunistă şi m uncito partidul nostru comunist şi po sibilă numai dacă se asigură o
te interesele şi aspiraţiile po influentei socialismului în lu re stă la baza întregii politici răm. de asemenea, deosebit de păcii. rească. Fireşte, in cadrul aces porul român îşi aduc con tribu puternică bază tehnico-malc-
poarelor din care fac parte me. pentru victoria luptei în externe a României este dez pozitive tratativele iniţiate în tor dezbateri pot apare idei şi ţia — alături de celelalte par riRlă a societăţii, dacă sc rro -
Mişcarea comunistă si m unci vederea asigurării păcii. Por voltarea largă a colaborării si tre conducătorii guvernelor Una din problemele de o deo păreri greşite, care nu cores tide comuniste — la dezvol ează o economic întemeiata pe
torească se afirmă drept cea nind de la această cerinţă fun cooperării cu toate statele lu Republicii Democrate Germane sebita însemnătate pentru e- pund întotdeauna legilor tarea şi îmbogăţirea tezauru o industrie modernă, de înalt
mai puternică forţă politică a damentală. România pune în mii. fără deosebire de orin- şi Republicii Federale a Ger zolvarea căreia popoarele lu de voltârii sooiale ; c riti nivel tehnic. Creşterea rapidă
maniei şl ne exprimăm con mii trebuie să-si unească efor lui teoretic si practic al mar-
contemporaneităţii, cea mai centrul politicii sale externe duire socială, în spiritul res ca unor asemenea pă a forţelor de producţie, dez
vingerea că ele se vor solda turile, să coopereze strîns, este xism-lcn inismului. al luptei
măreaţă mişcare socială a tim prietenia si alianţa cu toate pectului independentei şi su reri, discuţiile nu trebuie să voltarea şi perfecţionarea con
în cele din urmă cu rezulta cea a dezarmării qenerale si revo lu ţiona re mondiale. la
pului nostru, în stare să asi ţările socialiste, desfăşoară cu veranităţii naţionale, al nea te bune pentru Interesele ce ducă insă în nici un caz la dezvoltarea ştiinţei fău ririi so tinuă a bazei tchnico-materia-
gure transformarea re v o lu ţio consecventă o politică activă mestecului în treburile inter lor două state germane, ale în primul :in d a dezarmării nu încătuşarea gind irii vii. crea cialismului si comunismului. le sînt — aşa cum a conside
nară a societăţii. Doresc ca de de dezvoltare lorqă a rap ortu ne şi al avantajului reciproc. păcii şi securităţii în Europa. cleare. România apreciază că toare. la înăbuşirea spiritului Călăuzlndu-se după le gită ţi rat întotdeauna Lenin — o ne
la aceasta tribună, cu prilejul rilo r de solidaritate Si colabo Noi considerăm că în e Interesele securităţii europene este în mod imperios necesar de cercetare ştiinţifică, ci dim le generale ate dezvoltării so cesitate obiectivă pentru con
potrivă ele trebuie să stimule
ca toate popoarele, toate g u
acestei aniversări, să adresez rare cu toate ţările socialiste, poca contemporană dezvoltarea cer ca toate statele să abor vernele. toţi conducătorii de ze efortul pentru găsirea u ciale. Partidul Comunist Ro struirea cu succes a comunis
partidelor comuniste, tuturor îşi aduce contribuţia la în tă ri larqă a colaborării internaţio deze problemele privind rela state să acţioneze cu cea mai nor soluţii tot mai bune în ve mân le aplică in mod creator mului. In condiţiile revoluţiei
rea forţei întregului sistem nale între state suverane si lehnîco-şiiîntifîce contempora
comuniştilor si- revo lu ţio n a ri egale în drepturi, schimbul de ţiile cu Republica Democrată mare holărţre pentru a se pu derea rezolvării problemelor la condiţiile concrete ale ne, crearea unei puternice in
lor salutul frăţesc al partidu socialist mondial ! Ţara noas Germană — stat liber, suve ne capăt înarmărilor — una din pe rare le ridică dezvoltarea României. Se ştie că nu o da dustrii dotate cu tehnică a
lui nostru, al comuniştilor ro tră promovează cu consecventă valori materiale şi spirituale ran şi independent — prin tra cele mai qrele poveri care apa mişcării revoluţionare, fă u ri lă Lenin s-a ridicat îm potriva vansată şi dezvoltate pe baza
mâni si urări de noi $i noi suc contacte şi schimburi de vizite între popoare, mai buna cu tative şi discuţii directe, ne să asupra omenirii — pentru rea noii orinduiri. celor care voiau să copieze
cese în lupta l o r ! la nivelul conducerii de partid noaştere reciprocă intre naţi m ijlocite cu forurile conducă o se întreprinde măsuri con Dezvoltarea în mişcarea co mecanic anumite lorme şi me celor mai noi cuceriri ale Şti
In timpul vieţii Iul Lenin, Si de stat, precum si la alte uni constituie o necesitate o- toare ale acestui stat, în sco crete pe calea dezarmării. munistă şi muncitorească de tode valabile penlru alte con inţei. constituie singura caje,
dominaţia colonială se exerci niveluri, cu reprezentaţii celor biectîvă atit pentru asigura pul găsirii celor mai potrivite astăzi a unor discuţii teo re ti diţii concrete, pentru alte îm pentru afirmarea superiorităţii
ta pe un teritoriu reprczentlnd lalte ţări socialiste, dezvoltă rea progresului general,- pen căi pentru normalizarea rapor Poporul român, partidul si ce libere este indispensabilă prejurări istorice, sociale. Par socialismului asupra capitalis
aproape 45 la sută din supra schimbul de experienţă cu a- tru mersul înainte al omeni tu rilo r si dezvoltarea m ultila guvernul nostru îşi exprimă şi pentru înţelegerea schimbări tidul Comunist Român stu mului. Pornind de la această
faţa păm lntului şi asupra unei ccslea în opera de construir^ a rii, cît şi pentru instaurarea terală a colaborării cu Repu cu acest prilej hotărîrca fermă lor petrecute în lume, pentru diază cu atenţie p a rticu la ri teză marxist-leninistă. partidul
populaţii de 355 milioane de noii orinduiri. unui climat de pace. securita blica Democrată Germană. Am de a milita neabătut pe arena fundamentarea temeinică. pc tăţile specifice ale tării noas nostru pune in centrul dezvol
oameni — adică aproape ju Ca membră a Consiliului de te" si încredere între popoa-re. apreciat şi apreciem, totoda mondială, pentru destindere, baza cerinţelor realităţii, a tre, caută soluţii pentru pro tării economiei nationale In
mătate din populaţia de atunci A ju to r Economic Reciproc, tara Pornind de la aceste consi tă, drept utile pentru cauza securitate şi pace. de a-şi adu strategiei şi tacticii de luptă a blemele construcţiei socialiste dustrializarea tării, făurirea u
a globului ; astăzi colonialis noastră acţionează pentru per* derente, România întreţine le normalizării relaţiilor bilatera ce contribuţia la eforturile proletariatului, a partidelor care să corespundă situaţiei nei industrii moderne, capabi
mul se mai menţine pe un te fecţionarea continuă a colabo gaturi pe tărim economic, cul- le. ctt şi a situaţiei politice pentru preîntîmpinarea unui comuniste şi muncitoreşti, pen din România, stadiului de dez le să înzestreze cu tehnica no
rito riu ce reprezintă 3,7 la su rării si cooperării în cadrul tural-şliinţiiic şi tehnic cu din Europa, convorbirile înce nou război, la normalizarea re tru realizarea cu succes a sar voltare în care se află ţara. uă şl să asiqure progresul sus
tă din suprafaţa p&mîntului. cu acestei organizaţii, in interesul ţări de pe toate continentele, pute între reprezentanţii Polo la ţiilo r dintre state, la instau cinilor de mare răspundere şi Totodată, partidul nostru tine ţinui al tuturor ram urilor pro
o populaţie oe 36 milioane, a reciproc al ţărilor participante i participă activ la diviziunea niei si reprezentanţii Republi rarea in viaţa internaţională a complexitate ce revin com u seama In politica sa dc expe ducţiei materiale din tara
dică de 1 la sută din numărul ea întreţine totodată largi ra internaţională a muncii, )a c ir cii Federale a Germaniei. respectului fată de suveranita niştilor din toate tarile. rienţa istorică a altor ţâri. Co noastră, să asiqure valorifica
total al locuitorilor globului. porturi de colaborare m u ltila cuitul mondial de bunuri şi Un efect deosebit de poziliv tea si independenţa fiecărui O însemnătate capitală pen muniştii din tara noastră, po rea ta nivel înalt, cu maximum
Pe ruinele fostului Imperiu terală cu toate ţările socialis cunoştinţe. Ţara noastră inten- asupra clim atului politic gene stat. la lupta generală pentru tru lupta proletariatului, pen porul român au studiai şi stu de eficientă, a resurselor ma
colonial au apărut, din timpul te. Noi vedem in lărgirea si silică schimbul de vizite si ral 11 au stabilirea de înţe proqres şi civilizaţie. tru îndeplinirea cu succes de diază cu atentie experienţa teriale si a potenţialului u
Iul Lenin si pînă astăzi, aproa intensificarea colaborării eco contacte cu reprezentanţi a legeri regionale. dezvoltarea către fiecare detaşament mar- vastă obţinută de Uniunea So man al tării.
pe 80 de noi stata independen nomice — atît cu ţările care numeroase ţâri in scopul mai relaţiilor de hună vecinătate în Stimaţi tovarăşi, xist-lcninist a misiunii sale is vi clică — primul stat socialist Una din marile victorii ale
te. din care circa 70 in u lti fac parte din C.A.E.R., cît $1 bunei cunoaşteri reciproce, toate zonele geografice ale torice de conducător al celor din lume — experienţa m u lti politicii partidului nostru a
mele două decenii şi jumătate. cu celelalte ţări socialiste — statornicirii unor relaţii de în continentului nostru, ca şi ale Este cunoscut ce uriaşă în ce muncesc, este întărirea u- laterală a celorlalte popoare fosi cooperativizarea agricul
Popoarele care au scuturat un factor important menit să credere şi stimă, creării unei tuturor continentelor. In acest semnătate are pentru soarta iiitâtii şi forţei fiecărui partid care construiesc noua orindui- turii. crearea marii proprie
jugul imperialist îşi afirmă v o contribuie la dezvoltarea eco atmosfere de cooperare rodni sens. România consideră ne luptei revoluţionare din 2ilele comunist în parte In acelaşi re socială. Noi înţelegem însă tăţi socialiste la sate în sta
inţa de a valorifica bogăţiile nomică a fiecărei tari socia că intre popoare. Ţoale aces cesar să se Intensifice efortu noastre, insăsi pentru victoria timp, de tăria şi unitatea fie prin aceasta nu o transpune re să asiqure creşterea inten
naţionale, energia $t puterea liste, la înflorirea multilaterală tea se înscriu in linia genera rile. de către toate guvernele luptei frontului antiimperialist cărui partid depind in măsură re mecanică a unor forme şt sivă a producţiei agricole, r i
de muncă in lolosul lor pro a tuturor naţiunilor socialisto, lă consecventă a politicii ex in cauză, pentru dezvoltarea mondial, dezvoltarea continuă holârîtoare unitatea coeziunea metode ele muncă — proprii dicarea nivelului de viaţă al
priu, de a asigura dezvolta suverane, libere si oqale în terne a partidului şi stalului largă a relaţiilor interstatale a mişcării comuniste si mun şi forţa întregii mişcări com u altor cond’ţii social-economi- ţărănimii, satisfacerea cerinţe
rea liberă si independentă a drepturi, si prin aceasta la nostru, îndreptată spre destin în reqiunea balcanilor, pentru citoreşti internationale Forţa niste şi muncitoreşti. Tocmai rc, altor clape — la situaţia lor generale ale economie! na
ţării, de a-si consolida cu ce ri creşterea potenţialului econo dere, colaborare şi pace. transformarea acestei zone în- acestei mişcări sociale funda de aceea, relaţiile din sinul specifică a ţării noastre, ci în ţionale. In această importantă
rile democratice dobîndite şi a mic si a influentei în lume a Opinia care capătă lot mai tr-o zonă a păcii, convieţuirii mentale a epocii contempora mişcării comuniste trebuie să suşirea şi aplicarea creatoare operă revoluţionară, partidul
participa tot mai activ la v ia sistemului socialist mondial. mulţi aderenţi şi care se im paşnice, intr-o regiune lipsită ne depinde în mare măsură de se desfăşoare astfel incîl să a tot ceea ce corespunde cerin nostru a pornit de la princi
ta politică a lumii, se p ro România este. de asemenea, pune tot mai larg în viata in de arme nucleare. Aceasta ar solidaritatea si unitatea dintre contribuie atîi la apărarea ţelor vieţii sociale din Româ piile planului cooperatist al
nunţă cu tot mai multă hotă- membră a Tratatului de la V a r ternaţională este că factorul constitui o contribuţie preţi partidele comuniste si m unci şi întărirea unităţii din In te ri nia pa rticularităţilor societă lui Lenin, tinind totodată sca
rire îm potriva imperialismului, şovia. creat pentru salvgarda hotărîtor de care depinde as oasă la întărirea păcii si secu toreşti. orul fiecărui partid, cit >i la ţii noastre In acest fel înţe ma de tradiţiile, de specificul
a neocolonialişmului. pentru rea securităţii ţărilor socialiste tăzi menţinerea păcii şi însă rită ţii pe întregul continent. Consecvent spiritului profund întărirea unităţii şi solidarităţii leg de alttcl partidul şi sta economico-social al stalului ro
salvgardarea păcii. In Africa membre îm potriva oricărei a- nătoşirea clim atului politic ge Poporul român, ca si celelal Internationalist de care este a dintre toate partidele. Aceasta tul nostru cunoaşterea şi va mânesc. de modul concret în
Si Asia se intensifică lupta gresîuni imperialiste In Europa. neral îl constituie respectarea te popoare. este profund inte nimat, Partidul Comunist Ro este o obligaţie fundamenta lorificarea întregii experienţe care e fost abordată. In gene
pentru lichidarea ultim elor Animate de înalta răspundere dreptului fiecărui popor de resai In stinqerea tuturor fo mân Întăreşte solidaritatea cu lă, o îndatorire sfînlă a iiecS- pozitive a societăţii omeneşti, ral. construirea socialismului
resturi ale dominaţiei colonio- ce revine României ca tară a-si hotărî soarta in mod in carelor de conflict si Încordare celelaUe partide comuniste si rui comunist căruia imitatoa fără de care nu pot fi con In (ara noastră.
le. Poporul român, care el in socialistă, partidul si guvernul dependent, renunţarea la în existente în lume si care doî muncitoreşti, dezvoltă relaţii de luptă în sinul fiecărui par cepute progresul şi civilizaţia fn etapa actuală a construc
su i r cunoscut asuprirea im nostru înlâresc continuu capa cercarea de a impune prin for deqenera, oricind. în mari con cu alte partide si orqanizatii tid şl a întregii mişcări com u In nici o tară. A tine seama ţiei socialiste un factor p ri
perialistă. adresează calde fe citatea de apărare a patriei, ţă dominaţia asupra ailor po fruntări armate. Iată de democratice si progresiste cu niste pentru cauza celor ce de tot ceea cu a făurit mai mordial pentru realizarea cu
licitări tuturor popoarelor rare asiqură conducerea înzestra poare. ce considerăm necesar să mişcările de eliberare naţiona muncesc, pentru cauza socia valoros im eliqenla umană este succes a sarcinilor complexe
au scuturat juqul imperialis rea si preqătirea de luptă a România acordă o a- se pună fără înJîrziere capăt lă. sprijină lupta forţelor revo lismului şi progresului, trebu o cerinţă esenţială a marxism- care ne stau în fată este şti
mului si le urează succese lot forţelor armate naţionale si. tentie nesiăbilă situaţiei războiului din Vietnam. luţionare înaintate din întrea ie să-i fie mai scumpă ca o ri leninism ului care s-a făurit ş! inţa. Pornind de la rolul s! im
mai mari In consolidarea in totodată. întreţin relaţii de din Europa. regiune care. România a sp rijin it si va acor ga lume. ce. Acesta este spiritul mar- dezvoltat prin însumarea şi ge portanta ştiinţei în viata so
dependenţei, in făurirea unei colaborare strinse cu armatele reunind state cu un po da si în viito r întregul său Se ştie că intre partidele co xism-teninismului si al in te r neralizarea teoretică a celor cietăţii. partidul şi statul nos
vieţi mai bune pentru popoa celorlalte ţări membre ale tential economic, politic şi m i sprijin material, moral şi diplo muniste şi muncitoreşti există naţionalismului proletar, spi mai mari descoperiri ale şliin- tru au luat o scrie de măsuri
re. i lor. Adresăm cele mai tratatului, cu armatele tu tu litar considerabil, cu un rol şi matic cauzei drepte a po po ru in prezent divergente ca ritu l promovai cu pasiune re tel. ale gîndirii sociale ale menite să intensifice cerceta
calde urări de succese popoa ror ţărilor socialiste. o influenţă mare In viaţa in lui vielnamez. Poporul român re aduc mari prejudicii in voluţionară, de-a lungul între practicii revoluţionare rea ştiinţifică, s-o lege ne m ij
ternaţională. prezintă o im por tereselor oamenilor muncii de gii sale vieţi de V la d im ir llici In revoluţia $i construcţie locit dc cerinţele concrete ale
relor rare luptă pentru scutu După cum se ştie, între ţă cere ca Statele Unite ale A - socialistă noi am pornit şl por practicii construcţiei socialis
rarea juqului imperialist. rile socialiste există deosebiri tantă deosebită pentru pacea mcricii să-şi retragă trupele, pretutindeni cauze! socialis Lenin. In acest sens acţionează nim de la faptul că între gene mului.
Pe toate continentele se r i de păreri in aprecierea unor şi securitatea mondială. Româ ca popprul vietnamez să iie mului, proqresulul social sl şi va acţiona neabătut Partidul
dică glasul zecilor de m ilioa evenimente ale epocii contem nia şi alte ţări socialiste. în lăsat să-şi hotărască neslin- PăCii. Comunist Român, holărît să ral şi particular există o u n i Este necesor să promovăm
ne de oameni care cer să sa porane, unele din acestea că in Declaraţia din 196G de qherit destinele, conform v o in Partidul nostru a subliniat în Iacă tot ce depinde dc el pen tate dialectică Inseparabilă, că cu îndrăzneală si operativitate
pună capăt politicii im perialis transformindu-se în divergen la bucureşti, au sublimat în ţei si năzuinţelor sale. repetate rtnduri că. în zilele tru depăşirea dificultă ţilor ac generalul se realizează prin în activitatea economică. în
te de agresiune si amestec în te politice sau ideologice. N e semnătatea pe care o are pen Nc exprimăm odînco înari- noastre în contextul uriaşei d i tuale din mişcarea comunistă particular • plnă la urmă. prac producţia materială, ca dc alt
treburile Interne ale altor sta înţelegerile şi disensiunile tru slăbirea încordării interna ţorare fată de intensificarea ac versităţi de condiţii social-po- si muncitorească, pentru în tica. viaţa sînt acelea care ve fel în întreaga vieţii socială,
te. să se Instaureze in viaţa create îşi au. după părerea ţionale. pentru cauza păcii. în ţiun ilo r m ililare americane îm litice si economice in care ac făptuirea pc baza egalităţii în rifică. confirmă sau infirmă tot ceea ce este nou înaintat,
Internaţională relaţii bazate pe noastră, originea în subapre făptuirea unor măsuri care să potriva forţelor patriotice din ţionează partidele comuniste si drepturi şi respectului reci valabilitatea adevărurilor qe lot ce aduce cercetarea pro
respectul independenţei si su cierea si uneori în nesocoti ducă la îmbunătăţirea relaţi Laos, fală de încordarea creată care determină obiective si proc. a unei unităţi trainice nerale. Toemol pornind de la prie ca $i ştiinla si tehnka
veranităţii naţionale, pe depli rea cerinţelor pe care le im ilor dintre statele europene, la In Camhodqia ca urmare a re sarcini diferenţiate de la partid Intre toate partidele comunis realitatea obiectiva pariidnt mondială. In special este ne
na egalitate In drepturi F ron pune realitatea, a deosebiri un sistem trainic de securita centei lo vituri dc stat. Evolu la partid sinqura cale pentru te şi muncitoreşti din lume. nostru se pronunţă îm potriva cesar să asigurăm aplicarea
tul mondial al progresului şi lor obiective existente in n i te pe acest continent. Inlrca- ţia evenimentelor din Peninsu păstrarea şi consolidarea un ită După părerea partidului nos aplicării rigida automate a rapidă în producţie a noilor
păcii — care reuneşte sule si velul de dezvoltare economi qa evoluţie din ultim ii ani a la Indochinei creează noi pe ţii este respectarea dreptului tru. una din sarcinile dc cea uncir leqităti qenerale. De fapt. cuceriri impuse de revoluţia
sule de milioane de oameni de că si socială a acestor ţâri. a confirmat justeţea analizei fă ricole atit pentru situaţia din fiecărui partid de a-si elabora mai marc răspundere ce re v i experienţa socială, viata, prac tebnico-şt notifică contempora
diferite credinţe sl convingeri particularităţilor istorice, na cute în Declaraţia din 1966; această regiune, cît şi pentru de sine stătător politica stra- ne astăzi comuniştilor din în tica sînt factorii care deter nă: dacă nu vom proceda ast
politice — reprezintă astăzi o ţionale. propuneiile statelor socialisto pacea internaţională. aduce leoia si tactica revoluţionară, treaga lume este lărgirea con mină însăsi formarea şi to to fel. tovarăşi, dacă nu ne vom
uriaşă forţă, capabilă să pună Unitatea ţărilor socialiste re s-au bucurai si se bucură de prejudicii luptei popoarelor res de a adopta în mod iixlcpen- dată înţelegerea lcqităţilor ge îngriji in permanentă de cu
stavilă planurilor cercurilor prezintă, în condiţiile actuale, un larg ecou pozitiv, alît in pective pentru apărarea liber dent metodele si formele de tactelor şl a colaborării cu ce nerale. După cum se ştie. Icql- noaşterea şi aplicarea celor
mai noi realizări ale ştiinţei si
imperialiste agresive, să asigu un factor esenţial al luptei re Europa, cit si in restul lumii. tăţii SÎ independentei lor a luptă menite să asiqure reali lelalte mişcări sociale progre le qenerale au un rol d o tă ri tehnicii — trebuie sâ spunem
re pacea şî securitatea In în voluţionare mondiale, al lup Un interes deosebit au slîrnit. dreptului lor de a-si hotărî zarea idealurilor celor ce m un siste democratice, patriotice, lor asupra cursului vieţii so deschis — nu vom reuşi să
ciale.
treaga lume. tei anthmpenaliste, si de ace de asemenea, Apelul de la b u sinqure soarta. cesc. nationale care se pronunţă Dar, la rîndul lor. legită ne ridicăm la nivelul ţărilor
Fireşte, în aprecierea situa ea noi considerăm că una din dapesta al ţărilor socialiste $i Ne preocupă, de asemenea, Problemele complexe pe care pentru transformarea pe baze ţile se transformă ele insele, dezvoltate, vom rămîne mereu
ţiei Internationale actuale, a cele mai mari datorii ale par Consfătuirea de la Praqa a persistenta si extinderea con le ridică dezvoltarea socială în funcţie dc schimbările apă în urmă.
forţelor care se înfruntă pe tidelor comuniste este de a m iniştrilor de externe ai a flictului din Orientul Apropiat ; din fiecare ţară, evenimentele noi a societăţii capitaliste, pen rute In existenta socială, evo Rezultatul nemijlocit al
arena mondială, nu putem uita face totul pentru restabilirea si cestor ţări cu privire la con recrudescenta operaţiunilor m i internationale rapiditatea cu tru înfăptuirea unor dezidera luează corespunzător dezvoltă tuturor realizărilor ob ţinu
nici un moment că în lume întărirea acestei unităţi. A pa vocarea unei conferinţe qene- litare sporeşte tensiunea în a- care se schimbă situaţia — cî- te politice şl sociale înaintate. rii societăţii. te în construcţia socialis
ral-europene. Asigurarea suc
există încă imperialism, că a* re deosebii de acluolă reco epastâ reqiune. nu aduce avan leodală de la o zi la alta — O înţelegere realistă a societă Lenin a Înţeles în mod pro tă este ridicarea nivelu
t [la timp cit există im perialis mandarea lui Lenin. din 1922 cesului acestei acţiuni, care taje decîl cercurilor imperialis impun partidelor comuniste răs ţii contemporane nu poate să fund acest adevăr şi a ţinui lui de civilizaţie al vieţii oa
fără Îndoială ar reprezenta un
mul cu politica sa de dictat, ca divergenţele dintre ţări să moment important în viaţa te interesate în învrăjbirea punsuri şi hotăriri operative, scama de el în toate îm preju menilor, satisfacerea lot mai
de agresiune si amestec în tre lin analizate si rezolvate în popoarelor continentului, pre popoarelor in menţinerea d o corespunzătoare cerinţelor vie facă abstracţie de uriaşa di rările. în înlreaqa sa activita larqă o cerinţelor lor materia
burile altor popoare, se men spiritul înţelegerii, luindu-se supune participarea largă a minaţiei şi rccistiqarea p r iv i ţii. Numai acţionînd în con versitate a formelor în care se te politică. Un exemplu con le si spirituale. Ridicarea n i
ţine si pericolul unui nou răz in considerare Şi respeclîn- tuturor statelor interesate la legiilor pierdulc. România se cordantă cu imperativele situa exprimă nemulţumirea d ife ri cludent al realismului său. al velului de trai al poporului
riu-se interesele fiecărei na
boi. toate etapele de pregătire, cit declară în modul cel mai ca- ţiei concrete din fiecare tară. telor categorii şi pături socia mobilităţii cu care se adapta este telul suprem al politicii
ţiuni. alov fiecărui popor. „Din
O analiză mavxist-loninislă ftxporicnla noastră — spunea şi la desfăşurarea conferinţei. tcqoric împotriva extinderii partidele comuniste îsi pot în le faţă de vechile rinriuieli cerinţelor vieţii a fost elabo partidului, idealul înscris pe
a raportului de for|e existent Lenin — am căpălat convin Este o opinie lot mai larg re acţiunilor m ilitare si îndeosebi, deplini rolul istoric ce le re rarea .,Noii politici economi steagul său dc luptă. Tot ceea
astăzi pe plan mondial duce Ia cunoscută că securitatea euro îm potriva atacurilor asupra o vine în societatea contempo burqheze, dorinţa lor de în n o i ce". In îm prejurările în care co întreprind partidul si sta
gerea nestrămutată că numai
concluzia că forţele ontiimpe- peană trebuie să ducă in ul biectivelor paşnice care pro rană. re a societăţii. Nu numai că ’ mărul stat sovietic trebuia să lul. sensul întregului efort de
o atentie cu lotul deosebită
rialiste. forţele Dăcii si proqre- faţă de interesele diverselor timă inslanţâ la lichidarea îm voacă numeroase victim e în Părerea partidului nostru a nu trebuie să manifestăm re iasă din qreulătile cauzate dc zidire a noii orind uiri în pa
sului se află în continuă creş naţiuni lace să dispară baza părţirii continentului în blo rîndul populaţiei civile. Ne fost şl este că ceea ce unesle zervă fată de asemenea cu războiul civil şi de iinlervcnfia tria noastră este îmbunătăţi
tere $i afirmare, sint superioa oricăror conflicte. înlătură ne curi militare opuse Şi nu la pronunţăm cu consecventă detaşamentele de avanqardă rente şi tendinţe progresiste, imperialistă, să pornească pe rea vieţii oamenilor, asigura
re imperialismului ; dacă vor încrederea reciprocă“ , numai permanentizarea acestora. In ppnlru încetarea ostilităţilor m i ale proletariatului este mult drumul proqresului economic, rea unui trai demn şi imbel-
acţiona unite, ele pot împiedica astfel, spunea el. se creează acest spirit România conside litare, pentru soluţionarea pe mai puternic, mai trainic şi mal dar trebuie să salutăm apari Lemn a înţeles necesitatea u suqat pentru toti cetăţenii pa
planurile agresive ale im peria ,.acea încredere fără de care ră că preqătirea conferinţei baze politice, oasnîcc. a con important decît deosebirile de ţia oricăror noi mişcări socia nei politici noi. care să tină triei noastre, posibilitatea de
lismului or>t asiqura prom ova qeneral-eui openr nu trebuie flictului din Orieptul Apropiat le care oglindesc căutări sl do scama de leqitâtile economice a-si nune în valoare toate ap
alît relaţiile paşnice intre po păreri în legătură cu modul de ce acţionau in noua situaţie
rea unei politici internaţio poare. cit şi dezvoltarea cu să se facă prin înţelegeri dc in spiritul rezoluţiei C onsiliu a acţiona Intr-o anumită îm rinţa de schimbare a relaţiilor titudinile lor. In aceasta direc
nale de intelcqere si colaborare, succes a tot ceea ce este va la bloc la bloc. ci prin reali lui de Securitate din 1967. pen prejurare sau în interpretarea creată şi. mai ales. necesitatea ţie a acţionat si va acţiona
pot face să triumfe pacea în loros in civilizaţia de astăzi zarea unei înţelegeri între toa tru relraqerea trupelor israe- unor fapte şi evenimente po li anacronice, perimate, din orîn- dezvoltării relaţiilor dc cola neabătut şî în viito r Partidul
lumr. te statele de pe continent. liene din teritoriile ocupate, tice. riulrca burgheză, dc a orienta borare cu ţările capitaliste a- Comunist Român — exponen
slnt absolut imposibile". Con vansale — netemîndu-sc că
Numai o astfel de a- siderăm că omagiul cel Rezolvarea problemelor se pentru respectarea dreptului la In documentul final adoptat cursul dezvoltării naţiunilor aceste măsuri, aceste re tul celor mai înaintate aspi
na'i'/.ă marxist-leninistă nc n |u înalt pe care partide curităţii europene cerc luarea existentă, dezvoltare indepen la C on^fă! de la Moscova nou create, al tinerelor state laţii vor periclita In vreun raţii ale lntreqii noastre na
dă posibilitatea să am e- le din ţările socialiste il pot In consideraţie a realităţilor dentă şi integritate teritorială din iunie I960, la care ou par independente spre socialism, fel cuecririle revo lu ţiona ţiuni socialiste.
ncm in mod just raporlul aduce memoriei marelui Le istorice statornicite pe conti a fiecărui stat din această zo ticipat 75 de partide <■< < pis re ale poporului, esenţa pu Creşterea impetuoasă a for
de lorte po arena mondială mn. este de a acţiona ferm si nent în perioada pi>vj>eli< ;i nă. pentru rezolvarea proble te şi muncitoreşti, se arăta dc a accelera progresul social terii muneitorcşti-tărânesiî. Ia ţelor de producţie impune ne
condiţiile luptei internaţionale. consecvent pentru depăşirea recunoaşterea in viol abili lăţii mei refugiaţilor palestinieni po că trebuie desfăşurate le în epoca noastră Partidul nos tă de ce. studiind învăţătura cesitatea obiectivă a perfec
Fs!e adevărat că orice sub neînţelegerilor rare afectează graniţelor tuturor statelor, in trivit . intereselor lor legitime. gături frăţeşti sj de colabora tru consideră că antrenarea tu lui Marx. Engels. Lenin şi strâ- ţionării relaţiilor de producţie
apreciere a pericolului pe relaţiile dintre aceste ţări. de clusiv a graniţei Oder-Neivio. Viata a demonstrat si dem on re între toate partidei? com u turor acestor curente în ma duinrlu-ne să o aplicăm, tre
care-l reprezintă forţele reac- a lupta cu perseverentă si răb Considerăm pe deplin Îndrep strează in modul cel mai e v i niste fără excepţie, indiferent rele front antiimperialist, dez buie să avem permanent în socialiste, a raporturilor so
liunii imperialismului, ar putea dare pentru întărirea unităţii tăţită dorinţa Poloniei, a po dent cît do a< luată este teza dară au pariicipal sau nu la vedete condiţiile concrete isto ciale dintre oameni, a organi
provoca daune lunlei re vo lu ţio Si coeziunii înlreqului sistem porului polone/ do a se re< n- leninistă că nu poale sluji in ar castă consfătuire astfel în- voltarea colaborării si solida- rice, sociale, naţionale in caro zării întregi! societăţi. Sarci
n a i ’ anliim perialislr. Dar tot mondial socialist, punind mai noaste dc către toate sLalelo leresel'M popoarelor si nu poa rîl consfătuirea să constituie o ritâlii comuniştilor cu toii cei trăim. Numai aşa vom putea na partidului si a stalului so-
nlîl de adevărat este însă si presus de orice deosebiri de qraniţele sale stabilite riup'i le dura o pare bazată oe ane etapă importantă pe calea co caro aspiră la o organizare Iraqe concluzii juste, teoretice
faptul că o supraapreciere a păreri ceea ce uneşte ţările cel de-al doilea război mon xiuni pe dominaţie ne impu eziunii mişcării comuniste m o n mai echitabilă şl raţională a şi practice, pentru lupta re v o
forţelor imperialismului, o m i socialisto, cauza si aspiraţiile dial. de aceasta drpîn/înrl in diale. Dpşi dc la consfătuire n luţionară. pentru făurirea noii ¡(CONfWUAXt IN PAO. o J o)
nimalizare a forţelor ce se comune pentru făurirea c iv ili bună măsură asigurarea slabi- nerea cu Im ta armelor a voin- trecui aproape un an trebuie societăţii la transformări de orinduiri. numai aşa vom pu
pronunţă pentru progres so zaţiei comuniste. tilâţii relaţiilor interstatale pe lei altor state 6pus, din păcate, că nu s-au mocratice şi progresiste esie o tea acţiona atit in concordan