Page 62 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4754 >% SIMBATA 18 fiPFILIF 1970
Sesiunea Comisiei economice Guvernul iordanian a cerul
Statelor Unite să-şl recheme
ambasadorul din Iordania,
relatează agenţia Associated
Press, citind surse oficiale
O .N . U. pentru Europa In cursul vizitei pe care o rerea de asistenţă militară a din Amman rechemare a
Cererea de
efectuează în Israel, asisten dresată S.U.A. de noul re ambasadorului american de
tul secretarului de stat al gim din Cambodgla. „Calea la Amman. menţionează a-
S.U.A. pentru problemele O- ieşirii Statelor Unite din qenlia citată, survine la
rie nlu lu i Apropiat şl ale A Vietnam nu trece prin livra scurt timp după ce. din cau
Cuuîntul şefului delegaţiei române siei de suri. Joscpli Sisco, a rea de arme ori prin orice za unor puternice demonstra
primul
cu
avui întrevederi
ţii antiamericanc din capita
altă implicare in această ex
ministru. Golda Metr, şi tu tindere a tragediei îndoctri la iordaniană. Departamentul
Yigal A llon . viteprem ier. neze asupra Cambodgici” , a de Stat al S.U.A. a anulat
GENEVA 17. — Corespon plicare riguroasă in ra p o rtu ri legerii si apropierii între ţări Au fost discutate evoluţia si declarai M ike Manslield în vizila pe care urma s-o în
dentul Agerpres, Hoxia Li le dintre toate statele oferă le membre, a colaborării lor tuaţiei din regiunea O rîenhi- Senat. El a arătat că autori treprindă în această tară Jo-
man, transmite- In şedinţa ple chezăşia unei păci şi securităţi fructuoase. Relevînd că acest I lui Apropiat, precum şi rela- tăţile de la Pnom Pcnh în- sepii Sisco, asistent al secre
nară a celei de-a 25-a sesiuni trainice. organism trebuie să joace un jîile dintre S U.A. şi Israel. lîmpînă deja probleme seri tarului de stat pentru pro
a Comisiei economice O.N.U. oase Şi Stalele Unite nu tre blemele O rientului Apropiat
Scotlnd în evidentă im por rol crescind în stimularea şi ♦ O *
pentru Europa au continuat buie să acţioneze pentru sal şi ale Asiei dc sud.
tanţa pe care o acordă guver adîndrea rap orturilor între
vineri dezbaterile cu privire Ia Pierderile americane !n varea lor. „Ceea ce timp de
nul romăn realizării securită toate stalele europene, N.
programul de Jucm pe termen Vietnam ul ric sud au înre 15 an; a fost singura oază de
ţii europene şi eforturile sale Ecobeseu a vorbit despre ne
lung şi organizarea lucrărilor gistrat In cursul săptămînit pace în Indochina s-a trans
In această privinţă, vorbitorul cesitatea de a se da un im
romisiei. Au participat Ia dis puls viguros activităţilor co trecute ce) mal înalt nivel format in decurs de o lună In cadrul campaniei ;
a menţionai interdependenta
cuţii delegaţii Cehoslovaciei, dintre dezvoltarea cooperări! misiei şi efo rturilor de adap din ultim ele şapte tuni, a a într-un cimp dc luplă sînqe- „Zafra celor zece m lll- ;
Olandei, Iugoslaviei. Franţei, bilaterale şi multilaterale şl tare a acestora la exigentele nuntat joi un p m lă lo r de ru - ros‘\ a continuat Mansficld. oane", jo i au iost pro- i
Ucrainei, RomAniei şi Bulga promovarea unui climat sănă actuale ale relaţiilor dintre ţă vînt m ilitar american. El a duse in Cuba tillim cle j
r î a • # rile continentului şi de a a precizat că, în săptâmina cantităţi din cel de-al j
tos de destindere şi înţelege
In cuvîntul său, şeful dele sigura universalitatea deplină 4-11 aprilie, 141 de m ilitari 6-lea m ilion de lonc dc j
re. Cooperarea — a spus el — Un purtător de cuvlnt al
gaţiei române. Nicolae Eco- se cere. de oeeea. încurajată, a acestui organism prin pa rti americani au fost ucişi şi 457 armatei cambodgiene a de zahăr. La această cam- ;
foescu. ministru adjunct al a extinsă şi diversificată prin e ciparea R. D. Germane. răniţi. In aceeaşi perioadă, clarai că în uMImele zile s-a panie participă, alături j
facerilor externe, a subliniat forturile perseverente ale tu Abordind problema comerţu pierderile unităţilor saigone- înregistrai o recrudescentă a de lucrătorii de specia- i
că dezvoltarea cooperării în turor statelor. Totodată, folo lui inlcrcuropean, şeful de 7.c s-au ridicat la 512 de luptelor dintre trupele gu lilale. m uncitori, iunc- i
tre ţoale statele europene sirea de către fiecare stat a legaţiei române a d e c la ra t' m orii şi I 1139 de răniţi, vernului de Ia Pnom Penh tionari. reprezentanţi ai ■
constituie o premisă esenţiala avantajelor cooperării este în Nici un model posibil al acti Numărul loial al soldaţilor şi forţele de rezistenţă popu intelectualităţii. student'. \
pentru statornicirea păcii şi tărită de conştiinţa faptului că vităţilor viitoare ale comisiei americani ucişi în războiul lară. care acţionează împo Participă, do asemenea. !
securităţii In Europa, Colabo nici un mecanism internaţional nu va puica omite domeniu) a- dus de S.U.A. în Vietnam ul triva noului regim. El a men brigăzi ale tineretului \
rarea şi soi u nialea europeană, nu se poale substitui atribu tît de important al comerţului de sud. în coi 9 ani care au ţionai că au avut loc cioc din ţările socialiste, ■
a spus el, ocupă astăzi, la un telor sale suverane în elabo dintre ţările europene. Ceea ce Irecut de la începerea lui. se niri violente în apropierea printre care şi din Romă- j
s ic ii de veac de la terminarea rarea propriei politici de dez se impune pentru stimularea ridică astfel la 41 415, iar cel localităţii Neak Lcung şi în
celui dc-a) doilea război mon voltare şi răspundere ce-l re sehimburilot comerciale. în al răn iţilo r la 272 738. a pre îm prejurim ile oraşului Ta- nia. j
dial. un loc de prim rang în vine in (nfăpiuirea acestei po deosebi intre ţări cu sisteme cizat purtătorul de cuvinl. keo.
tre problemele majore ce litici. Cerinţa tundamentală a social politice diferite, este
preocupă omenirea. Acea.sla relaţiilor de colaborare rezidă adoptarea de măsuri practice
reflectă năzuinţa popoarelor în respectarea de către parte pentru eliminarea treptată a M ike Mansiiled. liderul
de a trăi în pace şi bună în neri a principiilor suveranităţii obstacolelor economice, admi m ajorităţii democrate din Se
ţelegere. de a-şt vedea garan şi independentei naţionale, e- nistrative, de politică comer natul american, a chemat
tată existenta şi munca dedi qalilătii în drepturi, neameste cială şi a oricăror discriminări, La expoziţia universală de la Adm inistraţia să respingă ce-
cată progresului Şi bunăstării. cului fn treburile interne şi a Osaka, este expusă „Copsula
Răspunsuri eficiente şi viabile vantajului reciproc. care mai împiedică dezvolta tim pului“ , care va fi îngropată
la problemele Importante ale Şeful delegaţiei române s-a rea normală a comertuRii eu cu obiecte specifice tim purilor
Europei trebuie căutate exclu referii apoi la conlribu|ia va ropean. Un factor deosebit de noastre, pentru ca locuitorii Ter-
siv prin căi şi mijloace paş rei, peste 5 000 ani, să cunoas
loroasă a Comisiei Economi important pentru intensifica
In foto : „Capsula tim pului". Cauzele care generează accidente de muncă
nice. pe temeiul principiilor ce O.N.U- pentru Europa — rea şi stabilizarea schim buri că pe „viu " realizările ştiinţei şi
Înscrise în Carta N aţiunilor singurul organism general eu lor comerciale îl constituie tehnicii de azi.
Unite, a căror respectare şi a- ropean — In promovarea înţe cooperarea induslnală.
le cunoaştem. înlăturarea lor este o po
sibilitate ia îndemîna noastră. S-o folosim!
Echipajul navei „Apolio- 1 3
s-a înapoiat pe Pămint de munco produse în secţiile produse in schimbul de dupo- le ou cum or trebui. Aşo orotă zitivelor, instalaţiilor, oporate-
O stotistico o accidentelor
omioză, de Io orele 15 la 23
lor etc. ;
cifrele statisticii I
siderurgic
din
Combinatului
sou folosirea
De asemenea, numărul acci
- nelolosireo
Anolizind cauzele care ge-
Hunedoara in anul 1969 şi în dentărilor este moi more Io lu nereoză occidente de munco incorectă o mijloacelor indivi
IJOUSTON J7 (Agerpres). — ţial Houslon s-a anunţat că la în cabină. S w igo rl a icuşit în V*âmînl. Două ore mai lîrziu. primul trimestru din acest on crătorii de Io întreţinere şi mult găsim iorâşi lucruri interesante. duale de protecţie ;
James Lo vcll. Fred Unise şi bordul navei spaţiale s-a p ro să să pună in funcţiune un la IG.23, s-a produs desprin ne dezvăluie o serie de lucruri moi mic Io cei de la explootore. Numărul accidentelor produse - monevroreo necorespunză-
John S'vigerL cei trei m em bri dus o explozie care i-a lăsat sistem dc pu rifica re a aerului derea şi abandonarea m o d u lu interesante. Ne vom opri mai Aceasto fiind realitoteo, se cu in 196° ou ovut în principal toore o mijloocelor de trans
ai echipajului navei spaţiale pe cei trei asironauţi aflaţi în cu cartuşe dc lu uro xid dc li lui de M»rviriu al cabinei do mult asupra cauzelor care mai vine să ne oprim citevo minute cîtevo couze mari : port şi nerespectoreo regulilor
„A p o llo -1 3 “, s-au înapoiat v i cabina de comandă fără c- tiu Ceva mai tîrziu. echipajul comandă, operaţiune efectua nenereozo occidente. Aceste asupra ei. In schimbul de dimi - folosirea de către ango de circulaţie in incinto combi
neri cu bine pe planeta Pâ- nercie electrică şi cu puţine a semnalat noi scăpări de ga tă prin punerea in funcţiune cauze siet cunoscute în marea neaţă lucrează un număr mare joţi a unor metode de lucru natului şi altele
mînt, după o am erizare pre rezerve de oxigen şi apă A ze şi numeroase fragmente a motoarelor m od ululu i lunar. ior majoritate, dar uneori nu de ingineri şi tehnicieni, codre- necorespunzotoare specificului Citindu-le cu atenţie ne dăm
cisă în Oceanul Pacific. A luat fost holârîtă anularea m isiu metalice provenind din m od u La ora I8 ă;< n Iost abandonat se acţioneoză cu destulă fer le de conducere ale secţiilor, locului de muncă ; uşor seomo că pot fi otit de
astfel sfîrşit cu succes cea nii selenare şi începerea ope lu l de serviciu al cabinei de şi m odulul lunar. Din „trenu l mitate pentru a le înlătura şi sectoarelor, atelierelor. Deci. — indisciplină ; simplu înlăturate, şi o dotă cu
mai dram atică aventură din ra ţiu n ilo r dc readucere a o- comandă Ceva mai tîrz.iu. sis spaţial" nu a mai rămas de a preveni, deci, occidentele de există o asistenţă tehnică mult - manipulări greşite de mate ele numărul accidentărilor. Este
istoria astronauticii. Cabina c h ip a ju lu i pc P ăm int in con temele dc alarm ă păreau să ţ i i un singur „vagon" — cabi munco. mai bună decit in celelalte două riale, piese, utilaje, instalaţii, door imperios necesar co toţi
de comandă „Odyssey“ a atins d iţii de-a dreptul dramatice indice o pană la una din ba na de comandă. La ora 19.53. Faţă de anul 1968, în 1969 schimburi, cînd, de regulă, oporote, scule, dispozitive ele. : factorii de răspundere —, de Io
apele oceanului la ora 20,08 O succesiune de manevre a teriile electrice ale m odulului eu o viteză de aproxim ativ numărul de accidente scade rămin in secţii doar noistrii - încălcări ole instrucţiunilor şeful de secţie Io ultimul solo^
(ora Bucuroştiului). la o dis plasai trenul spaţial pe o tra lunar Noi emoţii : dacă şi m o dflouo dc kilom etri pe oră. cu 31. Aceasta detentă mai din turo respectivă şi şefii dc de lucru ; rial - să manifeste exigenţă,
tanţă de a p ro x im a tiv 1000 km iectorie de revenire liberă. Si d u lu l „îi lasă*, cei trei oa „Odyssey" a pătruns în p rim e oles sectoarelor U.C.C. (o scă schimburi. Existînd această - nerespectoreo normelor de atenţie şi grijă deosebită foţă de
sud-est de insula Pago Pago tuaţia la bordul cabinei s-a meni din spaţiu sini d e fin itiv le pături ale atmosferei icrcs- dere de 7 cazuri), otelorie (13 osistenţă tehnică moi deose prol'cţia şi securitatea muncii. această otit de importantă pro
Sule de m arinari de Ia bordul stabilizat treptat, şi de la Cen pie rd u ţi Dar joi dimineaţa, ire Căldura degajată prin fre căzu i mai puţin), laminoare bită presupune şi o suprave Alte couze asupra câroro blemă. Stă in puterile noastre,
port-elieopterului „Iw o J im a “ . tru l de control nu început să s-a constatat că defecţiunea carea cabinei de comandă de (M cazuri), C F U. (10 cazuri) ghere mar buna. o coordonore vom insista şi le vom enumera ole tuturor solarioţilor combi-
aviatori, scafandri autonomi sosească ştiri încurajatoare : era de fapt la un term om etru straturile de aer a atins a- şi altele. In schimb, în sectorul perfectă a activităţii o a pentru o li cunoscute de către notului să focem totul pentru
şi sule dc m ilioane de tele rezervele de energic electrică, din catrina de comandă. Noi p ro x im a liv 3 000 grade Ccl- oglomerotoore-furnale, direcţia menilor, o întregului proces de solorioţii noştri, or li : prever.ireo accidentelor de
spectatori din numeroase ţâri apă şi oxigen erau suficiente manevre şi operaţiuni c o m p li sius. In acest moment, legă mecanică etc.. numărul acci producţie. Cum este atunci po - proasto organizare o locu muncă. Cauzele le cunoaştem
ale lu m ii au fost m a rto rii c li pentru toată perioada de tim o cate aveau să pe rm ită in tra tu rile radio s-au întreru pt dentelor creşte faţă de 1968. sibil să sc p-oducă şi cele moi lui dc muncă ; Posibilitatea înlăturării lor o
pelor finale ale acestei călă ce a mal rămas pînâ la ame rea cu succes a cabinei de co pentru trei m inute La ora Categorisite după timpul în multe occidente? Nu înseamnă - neasigurareo unor con ovem. S-o folosim din pfin Io
to rii spaţiale a lît de neobiş rizare. mandă în culoarul de siguran 20.01 a avut loc deprinderea core s-au produs, vedem că cumvo că unii, în loc să coor diţii corespunzătoare de lucru ; fiecare loc $i punct de lucru !
nuite După extrao rdinara ten M a rţi seara, preşedintele N'i- ţă în vederea am erizării. automată a paraşutelor de sta ceh mai multe occidente >e în- doneze. sr organizeze bine DlONlSIE MUNTEANU
siune care a do m nit tim p de xon a anunţat că Statele U n i V in eri. ţoale pregătirile bilizare După un m in u t s au tîmplâ în schimbul de diminea munca, să dea indicaţii preci - lipso sou insuficienta su de la serviciul protecţia muncii
patru zile la C entrul de con te vor p rim i cu gra titudine a- pentru amerizare erau î clie- deschis paraşutele principale, ţă, de Io orele 7 la 15. Ur* se muncitorilor despre ce ou praveghere şi control al mun din C.S. Hunedoara
tro l din Houslon, un ropot de risienţa oricărei ţări pentru iate. La bordul cabinei de co care au făcut ca viteza fa n meozo cele produse în schim de făcut, sc ocupă de ol.te tre citorilor ;
aplauze şi urate au salutat recuperarea echipajului Din mandă aparatura funcţiona tri tastică a cabinei spaţiale să bul de noapte, d e 'la orele 23 buri. Dacă nu este o$o. în ori - storeo tehnică necores- (Material publicat la ce
înapoierea pe Pâm înt a tui acel moment. Franţa. Anglia, ne Pe Pămînl. fiecare era la scadă repede pînă la 40 km la 7 şi pe locul al treilea cele ce caz nu rezolvă sarcinile ce punzătoore o sculelor, dispo rerea C. S . Hunedoara)
„Odyssey'’. Uniunea Sovietică. Italia şi postul său. Dc la bordul poi l- pe oră.
La eîleva clipe după ame numeroase alte ţări şi-au pus elicoplerului „îu-o .lim a" se Ora 20.OU — amerizarea.
rizare. elicopterele dc recupe la dispoziţie un ităţi navale şl a nun ase că în zona a m e ri C o n fru n ta ţi cu un pericol
rare s-au apropiat de capsula aeriene gata sâ in tervină h\ zării v i/ib ilita le a c. a hună şi fără precedent Lovcll. Ilaisc FURHÂliŞTI.
spaţială care plutea pe apele a ju to ru l ech ipajului lui „A p o l- m aieu calmă. şi Svvîgerl nu demonstrat, in
calme ale oceanului. U n ul din lo -1 3 \ A ju to ru l anunţat era Principalele elapc ale am e tr-o cum p lită încleştare cu ne RESPECTAŢI m ă s u r il e oe PRO
elicoptere a aruncat o barcă cu a lît mai preţios, cu eît încă mărginirile Cosmosului, bâr TECŢIE A MUNCII PENTRU A VA F£-
de cauciuc în care au luat loc nu se ştia cu certitudine unde riză rii s-nu succedat normal. fi« ii? si sînge rece. revenind
astronauţii. In acest fim p, sca va ameriza cabina spaţială. La ora I4.âf> a avut loc ultim a p rin tre semenii lor ele pc T e r n i cir k e r m c U T C
fandrii autonomi de pe „ f " ‘o Vineri, numeroase state au corecţie a traiectoriei de re ra cu aureola m a rilo r eroi ai
•lim a” au instalat »colacul de suspendat em isiunile radio si venire a cabinei spaţiale pe um anităţii.
salvare' al cabinei. „O dyssey1 com unicaţiile rad iotclegra fire
a fost transportat de un e li pentru a degaja banda de
copter la bordul navei, unde frecvenţe în care se făcea le
mai înainte fuseseră aduşi cei gătura între Houslon şi cabi
trei asironauţi. Marea odisee na spaţială. A luat sfîrşit cea mai îndelungată
a lui „Odyssey", care a ţin u t Deşi traiectoria de revenire
tim p de patru zile întreaga era bună şi manevrele de co- criză guvernamentală din ihlia
lume cu răsuflarea tăiată, '-cctare a acesteia au fost în
luase sfîrşit. deplinite cu succes, la bordul ROMA 17 (Agcrprcs). — Ca vern ilalian. formal din 27 dn
Misiunea „A pollo-13M a în navei spaţiale, lipsită de încăl mera deputaţilor a Parlamen miniştri şi 56 de subsecretari
ceput Ia 11 aprilie, ca un zire, cu resurse dim inuate de tului italian a aprobai, vineri dc slal. a primit deja investi-
„zbor spaţial de rutină". În apă. oxigen şi energie elec cu 348 voturi, eoni i a 239. do- lura din parlea Senatului.
scrierea pe diversele orbite şi trică. incidentele neplăcute nu clarafia-program a noului gu Cu arest vot se pune c
traiectorii s-a efectuat normal, au lipsit. La început au apă vern de ccnlrti-islînqa. prezi celei mai îndelungate crize
fără n.CÎ un incident L u n i ru t probleme legate de acu dat de M ariano Rumoi. guvernamentale din Italia
seara. însă, de ia Centrul spa mularea b io x id u lu i de carbon După cum sc ştie, noul gu postbelica.
PROGRAMUL U N IVE R S ITĂ
rea („R e p u b lica ” ] ; LUPENI: Ur Ţ II SERALE DE M A R X IS M - In atenţia
IO N EA :
mărirea („C u ltu ra l") ;
Săptămina viitoare la televiziune CINEMA Taina leuiui („M in e ru l") ; Jude- LEN IN ISM D E V A conducătorilor auto
colo
(„7 N o ie m b rie '); PETRIIA:
Tigrul
(„M u n c ito re s c ");
VUL
LUNI 20 APRILIE 1970
CAN \ B ătălia pentru Roma.
DEVA: Aslotis şi C leopatio (Ci- seriile I—II („M uncitoresc") ; URI- Anul I economie, predare Duminică, 19 aprilie a.c.,
de n oa p lo: 22,30 Scena; 23,00 închi in econom ie; 19,45 Avanprem iera; nom alogroful „P o lrie ” ) ; Astă sea fa ora 9,00 in sala „A rta “ din • 17.00 Deschiderea em isiunii. Emi
Duminică derea em isiunii. 20.00 Stagiune lirică TV. Turondot. ră mă d is lre i ( „ A r ia " ) ; SIMERIA: CANJ; Judoka, ogent secret („7 in sala comitetului municipal siune in lim ba germ ană:
Operă in tre i o d e de Glacomo ¡ Războiul dom niţelor („M u reşu l") ; N o ie m b rie "); ORAŞTIE: Corabie de partid. Deva va avea loc o şedinţă 18,05 Cheia oraşului - em isiune-
8.15 Tcleşcoolo! probleme teea- Marti Puccinl; 21,45 Prim pion. A rtistul e HUNEDOARA: O nuntă cum n-a Anul III economie, predare de instructaj şi prelucrare a coneurs pentru tinerel. Parti
p ilu lo tivc. M olem olico. closo o m erit Fory E lte ilc ; 22,15 Telejurnalul mai fost („C onstructorul“ ) ; Adia, nebunilor, seriile l- ll („P a tria "); unor m odificări ale H.C.M. nr. cipă echipele topre ie n la fîve
X!l-o; 8,43 M atineu dum inical pen 18,00 Lumco copiilor. Biblioteca de n oopta; 22,30 - 34 de minuto Teios I (,,S id e ru rg icu l") ; C A lA N : Cenuşă, seriile l- ll („F la c ă ra "); in sala Centrului m ilitar ale oraşelor C luj şi Bala
tru capii şi şco la ii; 10,ÎS O ro io tu lui A şchiuţă; 10,30 Ancheta econo de rîs cu Jerry lewris; 23,00 închide Fomeio îndărătnică („11 Iunie") ; GEOAGIU BAI: Fala din parc ; judeţean. 772/1966, privind circulaţia M a re ;
lu i; 11,20 Concert lim lo n ic. Feitivol m ică; 19,00 Telejurnalul de seară; rea em isiunii. HAŢEG; W in n e tiu in Valea M or(ii Anii J şi II filozofie, II pe drumurile publice. 19.40 Telejurnalul de seară;
Beethovcn; 12,00 De jtra jă p a trie i; 19,20 La volon - emisiune pentru T E l I U C : Bună ziua, conte 19,20 Festivalul naţio n a l ol artei
12,35 Emisiune in lim bo m aghiaro ; conducătorii a u le ; 19,35 Ce ştim şi Vineri să I („M in e ru l" ); PETROŞANI : („P o p u la r"); B R A D : Jocul core istorie, III construcţii de Sint invitaţi sâ participe studenţeşti - e d iţia 1970;
15.00 Fotbol - ju n io ri: R om ânia- ce nu ştim despre om T; 20,00 Re Comisarul X şi „P anterele albos- ucide („S teaua ro ş ie "); IHA : Fe partid, predare în sălile toţi conducătorii auto, am a 19,35 Reflector;
U R S.S (p relim in a riile turnoului flector; 20,14 Seară de teatru TV. 17.00 Teleşcoalâ: M atem atică, c la meia îndărătnică („lu m ln o )* . tori şi profesionişti din muni 19,50 Tele-enciclopedia;
UEr A ) ; 16,45 Rapid - Universitatea Torente de Al. S leia; 21,55 Telejur sa a V III-o ; F iiicâ clasa a XH-o Ire” („7 N oiem brie") ; Reconstitui Şcolii generale „D r. Petru 20.40 M icreovanptem ieră;
Craiova (divizia A), transm isiune nalul de noapte; 22,10 Inletmezso Film didactic. O b(inereo celulotet G roia ". cipiul Deva. 20,45 Film seriol ..R ă ib u n ă lo rii*:
de Io stodionul ,,23 Augu&t**; 18,30 m uzical; 22,20 Teleglob. Japonia ; (chimia, clasa a X ll-a). (17,40) ; MARJI 21 APRILIE I 21,35 Profil pe 635 de lin ii (Inler-
Film serial Olive» Twist (V) ; 19,00 22,45 M edalion Dinu lip a lli; 23,10 10.00 Lumea copiilor p re zin tă : ,,Vin viziune). Emisiune muzical-
Telejurnalul de s e c ă ; 19.20 Nou- închiderea em isiunii. N ăzdrăvanii"; 10,20 C ontroclul ia Anul II economie, predare c o reg ro lică ;
tâ |î cinem ologtofice 19,45 Festiva a cţiun e ; 10,3S ..Cine joacă perini- Recită Râducu Iţcuş: 20.25 Zece me- în sala comitetului municipal Mica publicitate 22.30 Telejurnalul de n oa p te ;
lul n ajionol ol a rie i studenţeşti. Miei cur’ (a "; 19,00 Telejurnalul de seorâ ; RADIO lo<Ji■ preferate ; 21.00 In jurul globu de partid.
Iro n im isiun e de la C lu j; 20,15 M e 19.20 M ei oveti o întrebare? Emi lui ; 21,20 C lnto Elena Conslaniines- 22.40 Gim nastică.
dic in A lrica ; 20.30 E prim ăvară 10,00 Din tolă in fiu. Emisiune siune de cultură ş tiin ţilic â ; 20,20 cu ; 21,30 Moment ooetie i 21,35 So Anii III filozofie, III isto VIND URGENT DACIA Cam pionatele internaţionale
In a p rilie I Emisiune de va rie tă ţi; pontru tin e re l; 10,40 AcluoUlaleo Film artistic. V iii şi m or(ii f 'l1) ; E- PROGRAMUL I: 6.05-9.30 Muzică listul serii - len y Lscudero ; 22,00 rie, I estetică, predare in 1 100 neridicată. Deva, tele ale României - e serclţil li
22,15 Telejurnalul de noapte; 22,30 m uzicală; 10,55 Anunţuri — p u b lici cronizare după rom anul lui Con şi a c tu a lită ţi: 7,00 R odlojurnal. Bule R adiojurnal. Puletin meteorologic ; sălile Şcolii generale „Dr. bere alese;
Telesport; 23.40 închiderea em isiu ta te ; 19,00 Telejurnalul de seara ; stantin Slmonov: 22 20 Telejurnalul tin meteo rutier : 7.15 Selecţiuni din 22.20 Spori ; 22,30 Muzică de dons ; fon 11136 după orele 16. 23.30 închiderea em isiunii.
nii. 19,30 le g u m icu ltu ro ; 19,45 Om agiu do n oapte; 22,30 Cadran. Emisiune cm niuneo C avckodo ritm urilor ; 9,30 23.00 Espres m e lo d ii; 0,03 - 6.00 Ei- Petru Grozo*1.
de actualitate in te rn a ţio n a lă ; 23,00
trada nocturnă.
Luni lu i lem n . Emisiune lile ia r-m u iie a lă ; -'h id e rea em isiunii. M iorito : 10.05 Piese instrum entale : PROGRAMUL M: 7.00 R odiojurnol. Programul incepe Ja ore
10,30 Din ţă rile socialiste ; 11,05 lo
inginer
-
20,20 Sin!
constructor
lilm ; 20,50 Roma. oraş deschis - şosea - muzică uşooro : 11,15 Pogini Buletin m eteo-rutier : 7.10 Progrom le 18.
1â,0G însemnări pe m arginea dez film ; 22,30 Telejurnalul de noopU ; Sîm băfă simfonice de mate p o p u la rito le : 11.45 muzical de dim ineaţă ; 8.10 Tot ina
baterile» din c o d u l colocviului no- 22,45 Serenade şi canţonete. Emis. Sloiul m edicului : 12,00 Recital de c- m ic ; 0.25 M ari interpreţi. - W ilhelm
(ional studenţesc desfăşurat tecenl une m uzicol-coregraficâ; 23,10 In 17.00 Emisiune In lim bo germ ană; peto Zae Drogolescu : 12.15 M elodii Furtwöngler : 9.05 Jacuri populare t
la laşi. cu tem o: „R a lu l filozofiei chidereo om isiunii. *0,05 Bună seora, fele, bună scora, de Liviu lonescu ; 12.30 In tilnire cu 9,15 Concert susţinut de corul Ansom
m oniste şi al culturii umaniste in «ăie|i I ; 19,00 Telejurnalul de sea- m elodia populară şl interpretul prele- blu lu i „C io c irlio ". d irijo r N icola# VI- VREMEA !
formnreo viitoru lui specialist*; 10.30 :¿ ; 19,20 Festivalul naţio n a l al ar- rot : 13,00 R odiaium al ; 13.10 Avon deonu : 9.35 Muzică de cameră de L O T O
A ctualitoleo c u ltu ra lă ; 10,45 Inter- Joi •ei studenţeşti. Aspecte de la fe tii- piem ierâ cotidiană ; 13.22 Muzică M iha il Joro ; (0,05 R adioencldopcdie
m ezio coral in Interpretarea coru ->alul fo rm a ţiilo r corale şi instrumen- uşoară ; 13.30 Radloclub turistic ; 14.00 pentru tinerel (reluare) : 10,30 Cîntece PENTRU 24 ORE
lui lic e u lu i „M ih a l Viteazul" din Bu 17,30 Emisiune In lim bo mogh:. •ole. Tronsmisiune de Io la ş i: 19.40 Caleidoscop muzical ; 14 45 Muzică cu şl fără cuvinte ; Vi,00 Pagini din Vreme zeloliv frumoosă. cu cd* j
cureşti; 19,00 Telejurnalul de te o ro ; râ ; 10,05 Film serial. O liver Tvri- Tefleclot; 19,50 Tele eneiclopedio ; populo’â : 15.00 Succese ale muzicii opere : 11.30 Orchestre ş> solişti de rul tem poral noros. Vintul va su- • Rezultatele tragerii d in 17 aprilie 1970;
19,20 Mom ent m uzicol; 19,30 A ctua (V II); 10,35 M ult o dulce şi fr«- 70,45 M ieraovonprem iero; 20.50 Film uşoare ; 1 5.0 Donsuti şi o*» din o- nşuzîcâ populorâ : 12,93 Avanprem ie fia slab din nord -e il. In Cursul { Extiagerea 1 : 88. 19. 73. 3. 46. 21. 6. 66. 41
litatea economică; 19,55 R elledor. moaso Emisiune de lim bo şi litem serial. R ăib u nă lorii ¡ 21,40 Simbălă porete : 16,00 Radlojurnol Buletin me ră cotidiană : 12.15 Concert de p rim ; dupâ-om iezii izolat vor eodeo a- j
S-a găsit un vagon: 20.1S Roman tură rom ână; 19.04 Telejurnalul de seara intre prietoni. Emisiune de teo-iutier ; 16,20 Piese clese de m uzi 13.00 Din cele mai cunoscute m elodii verse de ploaie. Tem peraturile : Fond dc premii : 312 875 lei.
foileton. Portretul unei doamne ; seară ; 19,20 Fotbol - juniori : varie tă ţi ; 22,35 Telejurnalul de că populară ; 16.40 Spori şi muzică ; populare ; 13.30 Fragmente din opera minime vor fi cuprinse intre zeio j Extragerea a Il-a : 7. 78. 48, 53. 29. 85. 56
21,05 Steouo fără num e: 22.05 A România — Polonia (p relim in a riile noople Telesport; 23,00 R om anţe; 19 00 Gazeta radio : 19.30 Soplcm ino ..Ileana* de Emil M onţio : 14,03 M u şi 4 grade, iar masimele intre 12 :
gendo p o litico ; 22,15 Telejurnalul turneului UEFA); 19,35 A ctualitatea 23.20 închiderea em isiunii. unui meloman : 20,05 Tobleto de seo zică uşoară de Elly Romcn şi Temls- şi 16 grade Fond de p r e m ii: 552 630 lei.
râ dc Pius Brinzeu ; 20,10 — 365 de tocle Popn ; 14.30 Cinlece şi prelu
cinteee; 20.20 Argheziano. SUntole. crări de Gheorghe Danga
Redacţia şl admlnialraţla ilarului ' *vo, »tr. Dr. Petru Gioio, nr. 35. Telefoane t 12317 şl 11275. T ip a ru l: întreprinderea poligrafică Deva. 44065