Page 63 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 63
w w ,
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN IŢI-VAţ
» Reuniunea sindicală inter
I naţională consacrată cente-
î narului naşterii lui V.I. Lenin
| m Sesiunea Comitetului special
| de preferinţe al U.N.C.T.A.D.
| m Prezenţe româneşti peste
j hotare
| • După amerizarea navei
| „Apollo—13“
ANUL XXII. Nr. 4755 DUMINICĂ 19 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI * î
PLANUL DE INVES Programul Uni Sesiunea Consiliului popular judeţean
versităţii serale
9 In dezbatere; Acţiuni penOlI
TIŢII Şl DE PUNERE leninism Deva
de marxism-
IN FUNCŢIUNE - Anul f economie, predare îmbunătăţirea şi folosirea
LUNI 20 APRILIE 1970
in sola comitetului municipal
de partid.
realizat la termen, in Anul III economie, predare raţională a păşunilor naturale
salo
Centrului militar
judeţean.
lire. Este posibil si necesar —
loc
Deva a avut
Ieri. la
Anii I şi II filozofie, II sesiunea Consiliului popular — s-a apreciat in cadrul se
A
O
V
©
cu maxima eficienta istorie, predare in sălile judeţean. La lucrările sesiunii siunii — ca asemenea rezul
III
construcţii de
partid,
toate
tate să lie obţinute în
au luai parte membrii comi
Şcolii
Grota. generale „Dr Petru tetului executiv deputaţi, pre comunele $i unităţile agricole,
Investiţiile i>rt'vâ/.ulc în pian Consemmnd acesle realizări MARŢI, 21 APRILIE şedinţi ai consiliilor populare prin ample acţiuni şi măsuri
pe anul 1 ‘»7 0 penlru judeţul pozitive, recenta plenară a Co Anul II economie, predare comunale, municipale si oră de îmbunătăţire şi exploatare
nostru lolali/.cîj/H pe.'le 2,.> mi mitetului judeţean dc partid a in sala comitetului municipal şeneşti. preşedinţi şi ingineri raţională a pajiştilor naturale,
liarde lei. din care I..'« miluir relevat că activitatea de in de partid din C.A.P.. specialişti de la în principal prin curăţări, fer
ile Ici construcţii-montaj .Aces vestiţii şi construcţii nu s-a ri Anii UI filozofie, III isto Direcţia agricolă judeţeană, tilizări, com batere eroziunii
te fonduri sini destinau' unor dicat la nivelul posibilităţilor rie, I estetică, predare în activişti dc partid şi de stal. şi păşunat sistematic.
lucrări de mare importanţă pc care le avem in judeţul nos sălile Şcolii generale „Dr. ziarişti. In vederea ridicării poten
pentru economia naţională, pre tru. Lipsa de operativitate ma Petru Groia". In cadrul sesiunii s-au ana ţialului productiv al păşunilor
cum si construcţiei de noi o- nifestată de unu beneficiari a Programul începe la ore lizat Şi dezbătut cu exiqcnlă - factor hotărjlor pentru în
biectivc sociul-rulUirnle. făcut ca abia în luna ianuarie le 18. şi răspundere măsurile ce se deplinirea sarcinilor de dez
Realizarea in cele mai bune s.i sc definitiveze desfăsurăloa- impun a fi luate de către or voltare a sectorului zootehnic
condiţiuni si cu maximă efici i ele de plan, fapt care a în ganele agricole judeţene, con Sl creştere a producţiei anima
enţă a acestor investiţii hoiâ- greunat pregătirea lucrărilor. siliile populare $i conducerile liere — sesiunea a adoptat o
ritoare pentru acest ultim an Dc asemenea, au fost introduse unităţilor aqrienle in vederea hotărîre iniţială de comisia
al cincinalului iţi cincinalul ur în plan lucrări care nu au n- sporirii producţiei de masă permanentă pentru agricultură
mător. a determinat consiliile vut asigurate toate condiţiile La mina Lupeni P lenare ale consiliilor verde pe păşunile na'urale. şi silvicultură. Hotărîrea sub
(Ic adminiMraţie ţi comitetele penlru atacarea execuţiei la acţiune care va contribui sub liniază noeosi! alea întreprin
<*•; direcţie ale centralelor si începutul anului Aceste stări stanţial la îndeplinirea în mod derii de măsuri energice si a
4 'itrcprindchlnr beneficiare, ale de fapt au condu* la obţinerea oam enilor m uncii exemplar a sarcinilor ce revin unor acţiuni de masa cu par
vi it iviţi lor de construcţii xşi ele unor rezultate neco:'f's|>uivz.ito,i- Eficienţă economică sporită agriculturii judeţului din Pro ticiparea tuturor crescătorilor
proiectare să Întreprindă ma- re pe primul trimestru al anu gramul national de dezvoltare de animale şi tinerelului pen
8uri pentru pregătirea temeini lui la unele unilaţ* beneficia în extracţia cărbunelui a zootehniei şi creştere a pro- tru extinderea şi permanenti
că a condiţiilor lehnico-mate- re : 1 M. Ţebea. li. V. Căian, de n aţio n alitate ducliei animaliere pe perioada zarea lucrărilor dc curăţare
riale, de folosire mai bună a I M C Bîrcoa, „Vidra;‘ Orăslie. Extia( ţia unei producţii duse cu 46,73 lei, iar la 1Q70—19U0 adoptat dc plenara fertilizare. comba'ere a ero
capacităţilor de execuţie ţi de Alte ii unităţi nu au realizat sporite de cărbune, în con preţul de cost s-a obţinut o CC. al P.C.R. din 17—19 mar ziunii solului si regeneram a
repartizare raţională a forţelor nimic din planul de investiţii. diţiile obţinerii unei inallc economie efectivă în valoa tie a.c. covorului vcqelal pe păşunile
de muncă, asigurînd astfel in Din analizele făcute de către elicienţc economice, consti re de 1 037 000 lei. De men m aghiară şi germ ană Raporlul prezeniat şi discu slab productive. In mod deo
tensificarea ritmului de luciu biroul Comitetului judeţean de tuie obiectivul cenlral al ac- ţionai csle şl faptul că în ţiile purtate eu evidential fap sebit s-a insistai asupra re
Încă din prima lună a acestui partid, a reieşit că aceşti bene livilăţli ciiii acest an a co primul Irimeslru s-a reali tul că cele pesle 1 4 5 000 hec aducerii în slare de produc
an Organizarea unor analize ficiari nu au insistat penlru ob lectivului Exploalărli minie zat cel mai redus consum In ziua de I” aprilie a.c., a Consiliului National al Frontu tare ocupate r u păşuni natu ţie a celor peste 28 000 hectare
periodice de către biroul Comi ţinerea unor avize dc la orga re I upeni. In aeesl scop. de lemn de mină — 19,5 mc avui loc şcdinla plenară a lui Unităţii Socialiste. rale. aflate în administraţia păşune împădurită, delimitării
tetului judeţean de partid îm nele centrale sau locale, nu au paralel cu măsurile de creş pe mia de tone dc cărbu Consiliului oamenilor muncii Preşedinţii consiliilor au consiliilor populare Şi folosin precise a suprafeţelor pe de
preuna cu organele tutelare Iu perfectat contractele de execu tere a productivităţii mun ne' extras. do nationalllale maghiară din prezentat in fala plenarelor ţa C.A.P.. reprezinlă o bogă ţinători. întocmirii si finali
unele şantiere si obiective a fă ţie cu constructorii, nu au (le- ţii. la mină se desfăşoară Republica Socialistă Români, i. inlormări cu privire la activi ţie care nu es»e încă suficient zării unor planuri de perspec
Reducerea substanţială a
cut posibilă rezolvarea opera finiljvai documentaţiile rare nu ample acţiuni menite sî cheltuielilor maleiîale rle iar in ziua de 18 aprilie a.e.. tatea desfăşurată de birourile fructificată, actuala lor stare tivă cuprinzînd măsurile cc se
tivă ţi competentă a unor pro împiedicat clc-chklcrea finanţă conducă la reducerea chel şedinţa plenară a Consiliului acestora de la ultima plenară productivă, cu toate măsurile vor aplica în scopul asigură
bleme ridicate in desfăşurarea rii şi atacarea lucrărilor. Ast tuielilor maleriol«* de pro producţie, concomitent cu oamenilor muncii de naţiona şi pînă în prezent. luate pînă în prezenb este de rii unor cantităti sporite de
lucrărilor. Organizaţiile de par fel, la sfîrşilul trimestrului 1 creştere«) produc liviiălii litate germană din Republica In cadrul şedinţelor plenare parte încă de a reflecta po iarbă nc fiecare hectar de
tid municipale şi orăşeneşti, era ncasigurat cu documenta ducţie Şi sporirea rentabili mumii şi îmbunătăţirea ca Socialistă România. s-au dezbătui şi s-au adoptat tenţialul real de producţie al păşune.
din întreprinderile beneficiare ţie de execuţie un v o l u m (le lu tăţii producţiei de cărbune. blaţii cărbunelui, au influ La cele două plenare a par în unanimitate regulamentele acestora. Pe suprafeţele unde In încheierea lucrărilor se
Si unităţile ele construcţii ana crări in valoare de lîO milioane Dalorilă areslui ansamblu enţat deosebii rle favorabil ticipat tovarăşul Mihai Gere. de funcţionare ale consiliilor. s-au aplicat în complex lucră siunii a luat cuvînlul tovară
lizează .şi urmăresc permanent lei. Amplasamentele nu sint a rlr eiortnri şi preocupări, bi- vporirea renlabililăţii In membru supleant al C.omiteLu- Plenara Consiliului oameni rile -de • ameliorare s-au ob şul Ioachim Moqa, prim-secre
activitatea dc investiţii,- inten sigurate încă în întregime exis* ianţut rcononii(-financiar a! nriniuî himoslru, colectivul 1 ii i Executiv. secretar al lor muncii de naţionalitate ma ţinut cantităti de masă verde tar al Comitetului judeţean de
sifică munca politică şi organi tind lucrări în valoare de 4A.7 primului liimeslru consem F M. I upeni a realizai un C.C. al P.C.R. Dc asemenea, a ghiară din Republica Socialis de 3 —5 ori mai mari dccîl partid, preşedintele Comitchi-
zatorică, pentru mobilizarea tu milioane lei care nu îndepli nează rezultate remarcabi volum rle beneficii de două tă România a ales pe tovară producţia realizată pe aceleaşi lui executiv al Consiliului
turor forţelor la executa nesc această primă condiţie le. Cheltuielile la 1000 lei ori mai mare decît col pla participai tovarăşul Eugen Je* şul Vinţe Ton în funcţia de vi terenuri înainte de îmbunătă- popular judeţean.
rea programului de investiţii a pentru atacarea lucrărilor. producţie marjă an joşi re nificat. bcîoanu, vicepreşedinte al cepreşedinte al consiliului. Jn cadrul sesiunii s-a pre
ferent judeţului nostru in lumi Cauzele acestor neajunsuri zentat darea do seamă a pre
na sarcinilor trasate de plcna- constau în faptul că probleme şedintelui Tribunalului ju
-ă CC. al P.CR. din decem le de asigurare a documentaţi deţean pe perioada 1 aprilie
brie anul trecut. ilor, de contractare a utilajelor 19G9— 1 aprilie 1970. ş-a adoo-
Datorită acestui complex dc si de rezolvare a amplasamen Âtiîudine combativă faţă tat holărîrea privind modifi
măsuri în trimestrul I s-a rea telor au fost lăsate de regulă carea hotăririi nr. 7 din 1969
lizat ini volum dc investiţii de pe seama serviciilor'de investi referitoare !a stabilirea si
peste r>84 milioane Ici, ceea cc ţii şi (raiale uneori fără sufi sancţionarea unor contraven
reprezintă 211,1 la sută din pla cientă răspundere. Nu peste de cei ce încalcă normele ţii. s-au ratificat unele decizii
nul aiiu.nl, iar la construcţii- tot se ţine seama de faptul că * . / ■ ale Comitetului executiv al
monlaj 2.7,b la şută, faţă de nu Legea privind organizarea, pla \ ' <-v. Consiliului popular judeţean si
mai 22 la sută cît s-a realizat nificare,t şi execuţia investiţi a fosi validat mandatul de
în perioada corespunzătoare a ilor, care a intrat în vigoare deputat în circumscripţia elec
anului trecut Kev.ultate mai bu în acest an, stabileşte sarcini de convieţuire socială torală judeţeană nr. 8.
ne au obţinui întreprinderea c- şi răspunderi concrete pentru
leclrocenliTilc Deva, întreprin beneficiari privind pregătirea
derea miniera Hunedoara. investiţiilor, astfel incit să sc Este cunoscut faptul că. pc 45 la sută faţă dc 19G7. nu acest mod, pentru informarea
Combinatul siderurgic Hune- asigure o desfăşurare normală lingu succesele deosebite ob- mărul celor condamnaţi pen cetăţenilor despre măsurile ca In Editura politică
(loara. Centrala cărbunelui Pe si un ritm susţinut de execu linuic de oamenii muncii In tru frustrarea avutului obştesc re s-au luat împotriva celor
troşani. Întreprinderea minieră ţie si punere în funcţiune în realizarea obiectivelor măreţe liind mai mic cu 38.5 la sulă, ce fug dc muncă, sfidînd efor a apărut:
Barza, LAS şi I M.A. Orăştic termen cît mai scurt a obiecti ale construcţiei noii societăţi, iar al pagubelor cu 83 la sută. turile cinstite ale poporului
si altele. Unităţile de conslrvic- velor Sint unităţi care încă fenomenele neqative de în Din analiza efectuată se noslru. creatorul bogăţiei do NICOLAE CEAUŞESCU:
ţii-inontaj din judeţ au realizat n-au reuşit să-şi însuşească pe călcare a normelor de drept desprinde însă concluzia că bunuri materiale ce caracteri Cuvîntare la adunarea
24.1 la sula din planul anual ¡n dpplin prevederile acestei legi si a regulilor dc convieţuire se menţine încă ridicat numă zează societatea socialistă.
antrepriză. Se remarcă în mod şi mai ales să creeze condiţii socială au înregistrat o scăde rul infracţiunilor de parazitism Fireşte, sociclatea nu sc poate festiva consacrată cente
deosebit şantierele „Encrgocon- pentru aplicarea întocmai a re continuă. Aceasta se dato- social şi al celor prin care se dispensa de instrumentul nor narului naşterii lui Vladi
'Irucţi.V şi „Fnergoinonlaj" noilor reglementări. resle creşterii conştiinţei poli- încalcă flagrant normele de mativ al legii pentru a impune mir llici Lenin. 17 aprilie
Mintia, I.CS. Hunedoara şi II exu 1 talele mai slabe inre- tico-cctăteneşti a maselor convieţuire socială- in faţa respectarea ordinii publice, 1970.
TLC. Deva. Au fost puse în largi populare, înnoirii spiri instanţelor apar încă huligani, requlilor dc bună-cuviintă.
funcţiune inainle dc termen, Ing. NEAGOIE MlNICÂ tuale a socielâtii noastre, proxeneţi, speculanţi sau pros principiilor dc viată socialistă.
instalaţia de brichclarc dc la activist ol Comitetului efecte fireşli alo intensei munci tituate, elemente certate cu In contextul măsurilor lualc
Coroeşli şi extinderea capaci judeţean de partid Wâ de educaţie cc s-a desfăşu munca cinstită, cu cele mai dc conducerea do parlid şi do
tăţii dc încălzire de la lami . J H p rat sub conducerea organiza elementare reguli de compor stal pentrLi eradicarea din Consfătuirea
norul bluming de 1300 mm, pre ţiilor de partid. Analiza stării tare in societatea noastră civi viata socială a manifestă
cum şi un număr (Ic 805 apar infracţionale pu anul 1909 ara lizată. Recent. Tribunalul ju rilor de parazitism si de dez maiştrilor-instruc-
tamente, ceea cc reprezintă pe Primăvara in oraşul nou Căian. tă că şi în judeţul noslru in deţean a confirmat condam ordine se ¡nsrrie şi recentul
ste 20 la sulă din planul anual. nările între 1 Şi 3 ani închi Decret nr. 153/1970 pentru
fracţiunile au scăzut cu pesle tori din şcolile
soare pronunţate împotriva stabilirea şi sancţionarea unor
inculpaţilor Fierarii loan. l:ie- conlravcnţii privind regulile profesionale şi lice
raru Maria. Stan Florca, Mihut de convieluire socială, ordinea
Gheorqhc şi Mihut Daniel, ca si liniştea publică, care a ele de specialitate
o n o a r e a c u v î n t u l u i • o n o a r e a r u b i n i u l u i • o n o a r e a c u v î n i u l u i re. „piinvind curaj“ după cîte- intrat în vigoare la 13 aprilie
va pahare de băutură, au pro 1970. i
vocat scandal intr-un cartier
- Continuăm, deci, tovarăşe cetăţenii, diversificoreo mijloa Prcvăzînd sancţiuni dc na La Grupul şcolar e- j
prim-secretar, dialogul public pe loan Ardeleanu, prim-secretar al Comitetului municipal Deva al celor prin care acţionăm oferă din Vulcan unde locuiau, tre tură contravenţională pentru nerqetic dîn Deva a avut I
zind din
somn şi mallralînd
tema perfecţionării economice. premise pentru a obţine rezulto- săvîrşirea unor abateri, decre loc consfătuirea m aiştrilor- !
Avmd in vedere că municipiul P.C.R., primarul municipiului: te şi mai bune în vntor. cetăţenii paşnici. Nesocotirea tul conlribuic la hararea căi instructori din şcolile pro- I
voită a îndatoririi de a res
Deva constituie o reală forţă e* Contactul viu şi permanent cu pecta liniştea şi odihna bine lor spre intrarea în aria in lesiónale şi liceele de spe- j
conomică şi culturală a judeţu oamenii, legătura stnnsâ dintre meritată a oamenilor muncii, fracţională a unor persoane clătitate, organizată de i
lui, am dori să împărtăşiţi citi organul de nortid şi oamenii atitudinea de dispreţ faţă de cu insuficient spiril dc răspun- călre Inspectoratul şcolar I
torilor cum a fost folosită aceas muncii, discuţiile cu oamenii pe normele de convieţuire socia dcrecivică. NouI act normativ judeţean. A u fost dezbătute j
probleme privind Instruirea j
Angajamentul nostru va fi ventiv cu cel sancţionator, practică a elevilor fn ate- i
tă forţă ¡n perioada scursă din diverse probleme, chior fără or lă au dus Si la condamnarea îmbină astfel caracterul pre
acest on, care este situaţia rea- dine de zi dinainte stabilită, unor clemente ca Iiio Vasile amenzile sau închisoarea apli lierele-şcoală cu plan de !
liiârii sarcinilor de plan şi a an este ceo moi sigură calc de o din Hunedoara. Miheşan tosif cate în baza sa consiituind un producţie. îndrumarea şl j
cunoaşte preocupările cetăţeni din Deva. Nîcula Horia din controlul practicii In pro-
şî
avertisment dat Irîntorilor
gajamentelor ? lor, ocele probleme core-i fră- flia. Sătăsan Aurel din Cincis ailor elemente care: voit. se ducţle. metodica le cţiilor de
- Referitor Io îndeplinirea on- îndeplinit şi depăşit mîntă, îi interesează, îi preocu si a altora a căror reeducare siluează la periferia socintătn. instruire, de verificare şl I
gajomentelor. aş vrea să vă pă si core. poote, nu întotdeau se reali/ca/ă în prezent în Tn acelaşi limp. s-au prevăzut apreciere a cunoştinţelor I
na se rezolvă lo timp şi opera condiţiile privaţiunii de liber
spun că. pe ansamblul munici tate. măslin eficiente penlru apăra practice ale elevilor.
In domeniul investiţiilor ou - Ceea ce oş putea să spun mă de manifestări de nerespec- tiv, fimd nevoie de sprijinul şi rea familiei.
piului, primul trimestru l-om în ajutorul nostru Io soluţionarea Aualizînd pe larg şi în pro
fost dote în folosinţă, in primul este că principalul obiectiv ol lore o ordinii şi disciplinei de Din prevederile decretului
cheiat cu rezultate bune în mo- trimestru. 170 de apartamen nostru o fost să întărim răspun producţie, o normelor de con lor. funzime asemenea fenomene, se desprind obligaţii de natură
¡oritotea unităţilor, otît la pro te : s a depăşit substanţial pla derea organizaţiilor de partid vieţuire socială — Bineînţeles, este vorba şi lovaiăşul Nicolac Ceausescu. în educativă penlru toţi factorii j Excursie j
ducţia industrială, cit şi la inves nul de construcţii-montaj la faţă de îndeplinirea sarcinilor Toole aceste măsuri s-ou Iu o t de mobilizarea colectivelor de cuvin'area roslită la Consfă cc participă la educarea cetă
termocentrala Mintia - peste de pion şi o angajamen muncă, a cetăţenilor, la realiza tuirea cadrelor de bază din ţenilor — şcoala, autoritatea
tiţii De pildă, Io Intreprindereo însă treptat Nu putem să ofir- rea unor obiective...
27 la sută din pionul pe 1970. telor în inlrecereo socialistă. măm că ou fost rezultotul mun sccurilalc. miliţie, procuratură tutelară şi unit alea ta care j documentară j
de matenole de construcţii din - Aşadar, avem de a face cu Am pus occenţ in orqonizotiile - Noi pregătim acum Io Min şi justiţie. trasează sarcini csie angajat contravenientul
Bircea planul a fost realizat şî citeva realizări pe care le pu noostre de boză. în ţoale dis cii de lo 1 ianuarie 1970 încoa tia punerea în funcţiune o gru multiple organelor de stai. — lacton care vor trebui să I Peste 50 de cadre dldactl- I
ce. Ele ou fost întreprinse pe
tuturor faclorilnr
precum si
depăşit. Întreprinderea de pre- tem considera frumoase. Asta cuţiile pe care le avem cu oa întreg parcursul onului 1969, pului 2 şi. în semestrul II, o gru care contribuie la desfăşura depună toată stăruinţa în j <e din liceele şi şcolile ge- [
înseamnă că a fost do- menii muncii, asupra întăririi pului 3. Vom oveo o dezbatere scopul combalerii manifestări
labncote din beton, cu toate cînd s-a desfăşurat o muncă e- de lucru cu toţi comuniştii dc rea muncii cduraiive. Va tre i neralc din Deva au pornii, :
bindit un plus de experienţă disciplinei, ca foctor hotăntor în lor contrare normelor de con i cu autocarele O.N.T. in tr-o
necazurile existente la livrări, ducotivă destul de vostă şi va pe şantiere (enerqoconstrucţio bui iniensifica'â aci; vil alea de
in munca de partid, iar rezulta obţinerea unor rezultate bune in riolă. Organizaţiile de sindical vieţuire socială. Opinia publi j excursie de documentare j
neovînd asiqurată desfacerea, a tele obţinute sint o oglindă a a- toate compartimentele produc şi de tineret ou dot curs unoi i enerqomontoj). unde vom pre prevenire a actelor antisocia că. toţi oamenii muncii sint i Ştiinţifică. In excursia or
urmănndu-se în primul
le.
reuşit lotuşi să încheie trimes cesteî experienţe. Am dori să ne ţiei. Eforturile noostre in oceostă iniţiative bune. cu o reală efi data sarcinile care ou moi ră- rînd încadtarea in muncă a chemaţi să ia o atitudine com ; ganizată la iniţiativa cercu- i
relataţi citeva din cele mai efi bativă. exigentă faţă de coi j Iul de biologie al profesori- j
trul cu un plus de 446 mc pre direcţie ou fost conjuqate cu cienţă Am constatat că in mun N. ANDRONACHE tuturor celor ce nu depun o
ciente metode folosite de orga activitate utila, prelerînd să care îsi nesocotesc îndatorirea | lor din municipiul Deva j
fabricate. Rezultate bune, Io cele ole conducerilor întreprin ca politico-eclucotivă obţinem T. ISTRATE
nele şi organizaţiile de partid derilor, ole organizaţiilor de ma rezultate bune docc sîntem me trăiască pe spinarea altora, pe constituţională de a munci, ■ (responsabilă prof. Olimpia
planul producţiei globale, au din municipiu pentru impulsio să şi obşteşti. Astfel, printr-o reu in mijlocul oamenilor, rezol scama unor acţiuni ilicite care se abat de la calea j Stanh cadrele didactice vor
/ost realizóte şi Io celelalte în narea vieţii economice şi social- coordonore riguroasă şi o con văm pe loc problemele corei rum ar (i (urlurile sau specula unei activităţi eonshenlc. uti : studia, din punct de vedere
treprinderi din roza municipiu- culturale a oraşului reşedinţă lucrare eficientă, am reuşit în Irămîntă dăm răspuns întrebă Ă ¿ 5 2 E 3 D E S r a cu di Ieri le obiecte. le. (aţă de aceia caro încalcă i geografic şi geologic, culoa-
i ru| Mureşului,
vor
vizita I
de judeţ. bună măsură să eliminăm o sea rilor lor Dialogul nemijlocit cu In acelaşi limp. se vor lolosi normele de convieţuire so
forme din cc în cc mai varia cială. i Casa memorială ..Ion Sla-
î viei" din Arad. Casa me- I
ta pentru popularizarea legi i morlală „Tralan Grozăves*
NICOLAE STÎNEA
lor. penlru a aduce la cunoş
o n o a r e a c u v i n i u l u i • o n o a r e a c u v i n i u l u i • o n o a r e a eu viatului tinţa opiniei publice cazurile preşedintele Tribunalului j cu" de (a Lugoj $i Unlver-
tn riic a re a acestora Si, In judeţean i sitalea din Timişoara.