Page 64 - Drumul_socialismului_1970_04

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4755 $ DUMINICĂ 19 APRILIE 1970

LE H M Ş l M IŞCAR M M - Este interzis, dar...

Ignorarea unor reguli ceastă obligaţie, de la
L/ ^ elementare de pregătire a C A P. Huituri s-a livrat
seminţei se soldează cu cooperativei agricole din
mari pagube pentru pro­ Clnclş o cantitate Însemna­
C irO R EA S C A B IR R O M A M A ducţia agricoli. De aceea tă de sămlnţă de Irifol ca­
re nu a fost supusă opera­
s-a interzis cu desăvirşirc.
printre
altele, şl folosirea
ţele sini Insă uşor de în­
la Insămtnţare a seminţe­ ţiunii amintite. Consecin­
lor de trllol nedecuscutale. trevăzut. Cine va suporta
In tezaurul moştenirii leninis­ vasul Potemkin măsurile cerute mânâ ca „tîlhari încoronaţi", la Neţlnlnd seama de a- insă daunele ?
te se includ şi lucrările privind cu insistenţă de guvernul ţarist. fel ca toţi regii.
ştiinţa istorică Io a cărei dezvol­ In apârarea marinarilor eroi ol V. I. Lenin nu a confundat nici
tare V. I. Lemn aduce o contri­ revoluţiei s-o ridicat closo mun­ un moment poporul romăn, cu
buţie importantă. Lucrările lui citoare din România, în mod or­ ca pita I iştii şi exploatatorii ro­
Lemn olerâ indicaţii valoroase ganizat şi in multe locuri spon­ mâni. Dacă el a demascat ten- S-au făcut că plătesc
in ceea ce priveşte studiul isto­ tan, fapt care este relevat de dinţo guvernanţilor de a înă­
riei României. Interesul său con- V. I. Lenin cu multă satisfacţie. buşi lupta clasei muncitoare, de Prlnlr-un contract în­ 31 000 lei şi să redea, după
slont pentru romoni şi istoria V. I. Lenin urmâreşte activitoteo a provoca, chiar şi fărâ porţi cheiat In iunie 1967. între­ 9 luni de iolosinţă. supra­
lor se explică nu numai prin o- revoluţionarilor români in orga­ cîparea directă, o intervenţie prinderea „Marmura“ Si- faţa respectivă in slarra de
şezoreo geografică a ţârii noas­ nele socialiste internaţionale. In antisoviética, privea cu profundă merla a închiriat de la utilizare iniţială.
tre in imediata vecinătate a Ru­ anul 1910, biroul socialist inter­ simpatie lupta clasei muncitoa­ C A.P. Slmerla o suprafaţă Se împlinesc aproape 3
siei. sau prin străvechile relaţii naţional de Io Bruxelles protes­ re din România. de peste 3 ha (ocupată cu ani de cind s-a înclu'ial
între cele două poooore. ci mai tează împotriva atrocităţilor să- In anul 1918, V. I. Lenin dădea păşuni şl ftnaţurl) In vede­ contractul, timp In care to­
ales prin faptul că România se virşite de guvernul burghez ro­ directive ca valorile care ou a ­ rea organizării unui şantier varăşii de ta întreprinderea
afla pe atunci in faţa desâvîrşi- mân împotriva clasei munci­ parţinut guvernului romăn sâ fie de Investiţii. Prin contrac­ ..Marmura" au „uitai" de
rii revoluţiei burqhezo democro- toare. predate numai poporului romăn, Fotografie din 5 octombrie 1922, cînd Vladimir llici, intorcindu-se la Moscova dupâ o tul respectiv întreprinderea obligaţiile asumate. Şi-or
lice. care trebuia să marcheze Numeroase lucrări ale lui ceea ce s-a întimplat, cu ciţiva boala îndelungată şi dupâ odihna de la Gorki, a început să lucreze. Fotografia a fost făcută sus-aminlilă s-a angajat aduce oaie măcar acum
un intreg şir de transformări so- V. I. Lenin se referă la dezvol­ ani in urmă, cind guvernul so­ la şedinţa plenară a C.C. al Partidului Comunist (bolşevic) Rus, de vechiul comunist L. B. să plătească cooperativei aminte de aceaslâ datorie ?
ciol-economîce. tarea socială o statelor din sud- vietic o restituit ţării noastre o­ Krasin, cunoscut om de stat sovietic, fotograf amator. agricole o chirie de peste Sperăm că da.
biecte de ortâ de mare valoare.
V. I. Lenin a dispus sprijin*-
C E N T E N A R U L M A Ş T E R U L U I reo luptei armate o detaşamen­ Călătoream în ziua de 14
voluţionar din Romănia. Aceos- P L A N U L D E IN V ES T IŢ II SI D E aprilie ac., cu autobuzul
cu
telor romăne şi a urmărit
simpatie creştereo ovintului re­
;il-HD-56l pe ruta Deva —
tă luptă a culminat cu declan­ Haţeg. La una din opriri. la
un stop, s-a urcat un cetă­
şarea grevei generale din anul A ţean. Şoferul l-a rugat să co­
1920. boare. spunindu-i că trebuia
Cind, în anul 1920, o delega­ sa se prezinte la autogara.
Aprecierile lui V. I. Lenin pri­ eslul Europei. Legat de aceasta, ţie muncitorească română, in P U N E R E IN F U N C Ţ IU N E Cetăţeanul s-a făicut că nu
vind istoric României cuprind o in lucrările sale se găsesc in­ frunte cu Gh. Crislescu. o sosit aude. Şoferul n-a mai zis atei
tematică vastă, un loc impor­ dicaţii preţioase în ceea ce pri­ Io Moscova, delegaţia a fost pri­ el nimic şi a plecat mai de­
tant liind ocupat de studiul pro­ veşte rezolvarea problemei na­ mită de V. I. Lenin, care a sub­ parte. Ajungind ta pasa ml.
blemelor economice Subliniind ţionale Işi păstrează deplina liniat ajutorul dat de români motivate, învoirile, concediile te necesar sâ se ţină seama de de punere In funcţiune de nivel de cale ferată, din­
faptul că in economia româneas­ valabilitate clasificarea stadiului pentru apărarea puterii sovie­ fără plată şt întreruperile în­ observaţiile făcute pinâ acum de Se Impune ca unităţile bene­ colo de Sintandrei, a oprit şi
că de la începutul secolului XX în care se găsesc statele euro­ tice. Lenin s-o declorot satisfă­ registrate In activitatea de con­ către constructor, ele sâ fie pre­ ficiare împreună cu constructo­ a luat un cunoscut de-al lui.
se moi păstrau rămăşiţe feuda­ pene. făcută de V. I. Lenin in cut de proiectul de aderare o strucţii sint In general foarte lucrate şi dezbătute cu Întreg rii să reactualizeze graficele de Au discutat, lucru ne permis
le. care nu fuseseră incă lichî anul 1916 După ce anterior re­ sociol-democroţiei romăne Io In­ mari, la I.C.S.H., I C F, T CM efectivul de proiectanţi şl să execuţie pentru toate obiective­
dote. el subliniază împortanţo levase faptul că războaiele bal­ ternaţionala o lll-o, de creare o glstrate pe primul trimestru rle şi şantierul de construcţii al se stabilească măsuri care sâ le şi capacităţile de producţie
răscoalei ţărăneşti din anul 1907, canice au pus in faţa stolelor Partidului Comunist Romăn. unele unităţi beneficiare In rea­ ] R E D întreruperile înregis­ asigure elaborarea unor pro­ stabilite In plun. In mod deo­
care are o valoare egală cu re­ dîn Balcani rezolvarea proble­ lizarea planului de investiţii se trate pe primul trimestru s-aj iecte fără omisiuni sau greşeli. sebit se va urmări scurtarea De-ai noştri...
voluţia din anii 1905-1907 din mei naţionale, o lichidării pro­ Desigur că înlru n articol nu datoresc în bună măsură şi u­ ridicat la 5r» 120 om-ore, In timp îndeplinirea exemplară a vo­ duratei de execuţie şi devan­
poate fi epuizată problema re­ nor deficienţe In activitatea
Rusia. El consideră ca o gre­ prietăţii moşiereşti şi împroprie­ laţiilor lui V. I. Lenin, genialul şantierelor de construcţii. Da­ ce la aceleaşi unităţi, timpul lumului de investiţii Industriale sarea punerilor In funcţiune,
şeală de neiertat omiterea ei de tăririi ţăranilor, ei subliniază că torită neasigurârli forţei de suplimentar plătit a fost de pe­ şi din agricultură, din anul a- prtn valorificarea tuturor re­
către anumiţi istorici, oso cum aceste state naţionale se află in conducător al oroletoriolului muncă necesare şi lipsurilor in ste 1G0 000 om-ore. La această cesla, respectarea cu stricteţe a zervelor existente In fiecare u- de regulament, pînă la in­
a procedat istoricul german fata unei revoluţii burqhezo- mondial, cu clasa muncitoore din aprovizionarea locurilor de stare de lucruri se mai adaugă termenelor de dare In exploa­ nltate. tersecţia spre Haţeg. Aici a
reacţionar Eqelhoof. democratice, etapă dejo depăşi­ Romănia. a învăţăturilor care se muncă, şantierul 17 construcţii şi faptul că pe multe şantiere tare a noilor capacităţi, In con­ Pentru creşterea productivi­ oprit si cetăţeanul, s-a dat
In caietele despre imperia­ tă in apusul Europei. De aceea, căi ferate l’etroşani, şantierul nu se foloseşte integral timpul diţiile unei eficienţe economice tăţii muncii pe şantierele dc jos. A m întrebat pe taxatoa­
lism şi în alte lucrări, V. I. Le­ sarcina proletariatului din aces­ desprind din lucrările sole Este I C D. Deva, Hidro Valea Jiu­ de luciu pontat şi nu s-a or­ sporite, constituie obiective de construcţii, se vor urmări In re de ce nu i-a cerut cunoş­
nin subliniază importanta petro te ţări este de a leqo lupta de importonţ insă faptul că învă­ ganizat activitatea pe două prim ordin pentru judeţul nos­ mod deosebit Indicii de folosi­ tinţei şoferului să ia bilet.
lului românesc, urmărind pene­ eliberare naţională cu lupta so­ ţătura leninistă este aplicată lui şi J.C F Deva înregistrea­ schimburi. Prea puţin s-a în­ tru, pentru întreprinderile be­ re a utilajelor de construcţii, Taxatoarea a răspuns : mls
traţia în România a capitalului cialo. pretinzînd respectarea consecvent in munco cotidiană ză rezultate nesatisfâcâloare treprins din partea conducerilor neficiare, pentru toţi proiectan­ creşterea ponderii prefabricate­ de-ai I.T A.-ei".
străin, în special a celui ger­ dreptului Io autodeterminare a şi de perspectivă o fiecărui co­ La aceste rezultate slabe con­ şantierelor pentru completarea ţii şi constructorii. Se impune lor şi acţiunile prevăzute pen­ Urcarea fn autobuz, fără
man Acest sistem de „jaf til- noţiunilor. Aprecierea leninistă curează şi slaba picocupare efectivelor prin angajarea de îmbunătăţirea activităţii In a- tru industrializarea construcţi­
hăresc ol imperialiştilor", cum o situaţiei din Balcani pornea munist. Leninismul creator stă Io pentru extinderea mecanizării noi muncitori, pentru perma­ cost domeniu începînd de la ilor. De asemenea, trebuie nă încuviinţarea taxatorului sau
şl folosirea utilajelor din do­
şoferului, constituie contra­
îl numeşte Lenin. ducea la înqlo* de la faptul că procesul de for­ bazo politicii de făurire a socie­ tare. Ritmul scăzut al realizări­ nentizarea lor, prin îmbunătăţi­ pregătirea investiţiilor şi pînă se studieze posibilitatea de cu­ venţie şi se sancţionează cu
dorea ţării în datorii, Io pierde- ma re o statelor naţionale in a ­ tăţii socialiste multilateral dez­ lor s-a datorat şi faptului că rea condiţiilor de lucru şi ca­ la intrarea în funcţiune a noi­ prindere a unui volum cit mai amendă de la 50 la 150 lei.
reo independenţei economice şi ceasta regiune a Europei încă voltate. promovată cu consec­ disciplina pe şantiere este ţa­ zare lor obiective, pînă la atinge­ mare de lucrai I în acord glo­ iar călătoria ilegală în auto­
politice a ţării In lumina acestor nu se încheiase. După Lenin, ră sub nivelul cerinţelor. Deşi O altă problemă care trebuie rea parametrilor proiectaţi. bal. vehicule se sancţionează cu
Dat fiind volumul mare de
aprecieri ne apare şl mai eloc­ sinquro bază de relaţii norma­ venţă de Portidul Comunist Ro­ s-au făcut unele progrese, In­ să stea In atenţia conducători­ lucrări pe carc-l avem de rea­ Toate unităţile beneficiare şi amendă dc la 150 la 25n lei.
ventă eficienţa economică şi po­ le înţre aceste ţări era asigura­ măn. dicele de utilizare a fondului lor de şantiere este finalizarea lizat pinâ ia sfirşitul anului, de construcţii sint datoare să Acest lucru îl ştie foarte bi­
litică a industrializării, realizată rea egalităţii in drepturi, suve­ de timp este mic Absenţele ne- tuturor lucrărilor începute, .^i plenara Comitetului judeţean dc urmărească permanent calitatea ne şi şoferul Ardelean Te-
astăzi — deşi s-a atras de ne­
cu consecvenţă de partid după ranitatea şi independenţa no- Prof. E. FIRCZAK partid a stabilit ca toţi benefi­ lucrărilor executate, asigurind rentie şi taxatoarea, care.
eliberorea ţării. ţionolă. numărate ori atenţia — se In- ciarii de investiţii sâ urgenteze la recepţia obiectivului condiţii nu avea afişat numele fn au­
tîlnesc şantiere
şi puncte dc
încă de Io sfirşitul secolului Demonstrînd obiectivul state­ lucru, care, In goana dupâ ob­ elaborarea documentaţiilor de pentru atingerea In cel mai tobuz
trecut (1895), V. I. Lenin urmă­ lor imperialiste (Anglia, Franţa, ţinerea unor realizări valorice execuţie, obţinerea avizărilor şi scurt timp a Indicatorilor teh-
Cazul de mai sus nu este
rea cu atenţie dezvoltareo miş­ Rusia, Germania) de a reîmporţi cit mai mari, neglijează timp aprobărilor necesare deschide­ nico-cconomicl proiectaţi. unicul. Se inliluesc aseme­
In baza concluziilor plenarei
cării muncitoreşti din România, pieţele de desfacere. V. I. Le­ îndelungat lucrările aşa-zis rii finanţării, pentru atacarea Comitetului judeţean de partid, nea exemple des pe toate ru­
intreţinind o vie corespondenţă
nin cerea proletariatului să lup­ „mărunte'*, fapt care determină tuturor obiectivelor cu termen comitetele municipale şl orăşe­ tele. De ce x sau y, fiind sa­
cu militanţii de frunte oi aces­
te pentru transformarea răz­ depăşirea cu mult a duratei de de punere In funcţiune In acest neşti de partid sint chemate sâ lariaţi ai /.T A. pot călători
tei mişcări, cum ou fost C. Do- boiului imperialist in război ci­ execuţie normate la obiectivele an, asigurarea condiţiilor pen­ analizeze periodic modul cum oriei ud şl oriunde In mod
brogeanu-Gherea sou I C. Fri- vil, de eliberare socială, război Industriale şi social-culturale tru începerea tuturor lucrărilor se realizează planul de investi­ gratuit ? Legea nu face ast­
mu. Evenimentele revoluţionare împolrivo exploatatorilor. Tro- Aşa este cazul cu lucrările de de investiţii f.revăzute în plan ţii şi sâ stabilească măsuri con- fel de excepţii Ba mai m ult,
din anii 1905-1907 au plasat ca front de lucru.
tind poziţia României în primul finisaj la Fabrica de prefabri­ crcle, cu termene şi responsa­ autobuzele opresc oriunde pc
mişcorea muncitoreoscă din I'sie imperios necesar ca con­
război mondial. V. I Lenin sub­ cate Bircea, întreprinderea bilităţi, astfej. Incit sâ se asi­ traseu, pentru a se urca linii
România pe prim-plan, prin po­ ducerile unităţilor beneficiare
linia că eo o avut un rol sub­ ,,Marmura" Simeria şi chiar la gure un control permanent pe oameni care se zice "că-s'* sa­
ziţia adoptată de ea in ceea ordonat faţă de morile puteri, grupul nr 1 al Termocentralei sâ analizeze situaţia contractă­ şantiere tn vederea realizării lariaţi ai l.T.A. Pentru toţi
ce priveşte evenimentele din Mintia, unde dupâ luni rle zile rii utilajelor, a confecţiilor me­
care erau gata să-i sacrifice in­ ritmice a lucrărilor, asigurind călătorii urcarea în autobuz
Rusia. Este semnificativ faptul că de la intrarea In funcţiune mai talice sau a altor furnituri si
teresele pentru a-;i satisface îndeplinirea în cele mai bune se face numai în staţie Pe
nici chior guvernul romăn bur- sint lucrări nefinisate La Deva, să stabilească măsuri cu unită­
pofta de cotropire o unor teri­ rondiţiuni a sarcinilor ce revin cind eliminarea acestor abu­
cihez (condus de George Grigore Hunedoara şl In Valea Jiului a ţile furnizoare care sâ asigure judeţului nostru din vastul pro­ zuri ? La această întrebare,
Contocuzino) n a îndrăznit să torii străine. In acelaşi timp el rămas un număr mare de blo­ livrarea acestora la termene co­ gram dc investiţii din acest ui~ aşteptăm u n răspuns de la
la împotriva echipojulul de pe caracteriza dinostlo regală ro- curi de locuinţe neflnlsatc In relate cu graficul de montaj şi tim an al cincinalului. conducerea l.T.A. Deva.
exterior.
Calitatea lucrărilor de In­
vestiţii pe care le executăm râ-
mtne şl In continuare lina din
Angajamentul nostru va fi principalele probleme care sâ
beneficiarilor şt a executanţilor. 0 EXCURSIE CU BOGATE « T E EDUCATIVE
a
stea In faţa proiectanţilor,
Cele mal multe observaţii pri­ I
vind calitatea slabă a unor lu­
Primăvara '70, capricioasă şl
crări se localizează la construc­ uneori „cu dinţi", nu a stăvilit blicii", pionierii hunedoreni ou lui, valoros tezour ol creaţiei
îndeplinit şi depăşit ţiile de locuinţe şi sint deter­ elanul... primăvârotic ol pio­ versării centenarului nosteri» noastre populare. au trăit
vizitat expoziţia închinată ani­
minate fie de unele scăpări ale
Clipe emoţionante
nierilor.
lui V. J. Lenin şi, în cadrul u ­
proiectelor de execuţie, fie din
lipsa operativităţii In rezolva­ Spre a nu irosi ocest timp nei festivităţi, trei muncitori pionierii hunedoreni in mo
mentul vizitării Monumentului
rea divergenţelor Intre proiec­ preţios, pionierii clasei a Vl-a Iruntoşi ou tost primiţi ca eroilor luptei pentru liberta­
- Sint restonţe din 1969. Care tant şl constructor Sint multe C de ta Şcoola generală nr. membri de onoare ai detaşa­ tea poporului şi a patriei, pen­
este situaţia de acum ? cazuri In care calitatea lucră­ 1 din Hunedoara s-ou grăbii mentului clasei o Vl-a C. tru socialism. Aici, drept oma­
- Se lucreoză Io montarea rilor de construcţii se urmăreş­ să pornească chior din prima A doua zi, excursia o con­ giu odus inointoşilor care
cozonului şi fororeo puţului. te prea puţin In timpul execu­ zi într-o excursie de „studiu" tinuat printr-o vizită la redac- s-ou jerţfil pentru ca, astăzi,
- Deci, cind spălăm costu­ ţiei şl deficienţele se constată a oraşului Bucureşti. ţio revistei „Cutezătorii“ , unde copilăria sa le fie lipsita de
mos pînă Io punereo ¡n func­ mele acolo ? abia la recepţie. La început au fost vizitate gazdele - redactorul şef al griji, pionierii de Io Şcoolo qe
ţiune. Se pore co există posi­ - Destul de curînd. Preocupare deosebită trebuie laminoorele şl atelierul meca­ revistei, Mihai Nequlescu, re­ nerolă nr. 1 din Hunedooro
bilitatea de o moi scurta din - Nerealizareo încasărilor de să aibă proiectanţii pentru In­ nic ol uzinei „Republica", vi­ dactorul B, Coraqiale şi scrii­ au depus o coroană de flo'i
termenul punerii în funcţiune o la „Solidaritatea" cum se ex­ troducerea unor metode noi şl zita încheindu-se printr-o ma­ torul Coslache Anton - după Excursio oceosta, instructivă
grupului nr. 2. Vom discuta si, plică ? Industrializarea construcţiilor, să rotundă, unde muncitorii ce ou explicat „procesul de fa­ Şr tolodotâ împresionontă. va
în funcţie de stadiul de execu­ reducerea costului lucrărilor, a cunoscutei uzine bucureştene
- Populaţia ore nevoie de o bricaţie" al revistei, le-au ofe­ rămine mult timp întipărită în
ţie, vom lua hotărîrea să dom gamă variată de servicii. ia» Echipele de intervenţii veghează permanent la buna a li­ consumurilor de materiale, pen­ ou relatat pionierilor despre amintirea pionierilor.
grupul în exploatare cu moi cooperativa nu se dovedeşte o mentare cu energie electrică a abonaţilor. In fotografie, echipa tru tipizarea construcţiilor şi istoria uzinei şi, desigur, de­ rit fanioane şi ecusoane din Prof. M. CONSTANTINESCU
mult de 10 zile înainte de ter­ fi receptiva la aceste cerinţe lui Dobromir Constantin participă la verificarea ilum inatului pu­ refoloslrea proiectelor de exe­ spre preocupările lor actuale. partea redacţiei In aceeaşi zi Şcoala generală nr. 1
men, cit a fost prevăzut in an ­ sporite. Noi om insistol foarte blic in m unicipiul Deva. cuţie, pentru îmbunătăţirea ca­ La modernul club al ..Repu- o fost vizitat şi Muzeul soţu­ Hunedoara
gajamentul iniţial. serios in 1969 asupra diversifi­ lităţii proiectelor întocmite. Es-
— Revenind la bilanţul perioa­
cării activităţii cooperativei. La
dei, sini totuşi citeva sarcini, in Deva sînt citeva lucruri care lip­
afară de cele arătate de dum ­ sesc cu desăvîrşire. dor condu­
neavoastră, care nu sini reali­
cerea cooperativei, in loc să ¡o
zate. De exemplu, la industria
măsuri, acuza mereu lipsa de Nu esle pentru nimeni un rea fostului preşedinte, Mîron cooperativei agricole. Nefiind a fostului cioban Constantin chipurile, numai ciobanii, fosta
locală nu s-a rea liiat mobilă în cadre. Ateliere de blănărie, cea- secret că sporirea prin ţoale Pădureanu. a contabilului şef. pus In cunoştinţă de cauză la Olteanu. Pentru „dispariţia" ai­ brlqadieră zootehnică si medi­ de ovine, In mare parte din
valoare de aproape 300 000 lei ; prozârie, de curăţat şl reparat mijloacele a averii obşteşti re ­ Mihai Oancpa. a medicului ve momentul oportun In legătură lor 17 capete, valorind 4 845 cauza carenţelor în furajer*,
cooperativa „Solidaritatea" nu pălării sau cele tehno-metolice prezintă pîrghia de bază p e n ­ lerinar. Eugen V/lădău şi fos­ cu scoaterea din inventar a lei, au fost făcuţi vinovaţi fos­ cul veterinar. Departe de a-I cu loate că in perioada res­
şî-a îndeplinit decît în pro­ absolvi şi pe aceştia de răs­ pectivă reiese că s-au consu­
sînt deosebit de necesare, dor tru consolidarea economică a tei brigadiere zootehnice Firon- unui num ăr de animale, me­ tul preşedinte şi briqadiers punderea ce o poartă pentru
porţie de 78 la sulă p la ­ pentru crearea lor este nece­ fiecărei cooperative agricole şi da Sinea, in leqătură cu scoa­ dicul veterinar a refuzat, fără zootehnică deoarece procesele proasta qospodărire a averii mat nu mai puţin de 4 521 kg
nul de încasări de la popu­ sară moi multă preocupare din izvorul creşterii bunăstării co­ terea din efectiv fără forme îndoială, pe bună dreplate. să verbale de scoatere din inven­ porumb boabe (?).
laţie ; noua spălătorie a coope­ partea conducerii cooperativei, operatorilor. Evident. m ateria­ legale a unui număr Însemnat recunoască ulterior valabilita­ obşteşti, funcţia ce (I era în ­ Se pune întrebarea : cum de
rativei „Progresul", deşi trebuia cit şl din partea noastră. lizarea acestei cerinţe — res­ de animale Şi diminuarea nc- tea actelor — respectiv a pro­ tar nu au fost semnale şi de credinţată lui M.P. II obliga a fost posibil ca aceste feno­
terminată ta sfirşitul anului tre­ justificată a şeplelnlui. In ce către medicul veterinar. De a­ să veqhcze ca la lumina ochi­ mene reprobabile să aibă loc
- In angajam entul m unicipiu­ pectiv dezvoltarea avuţiei ob ­ ceselor verbale nesemnale de semenea, la confruntarea cu re- lor la apărarea inteqritătii pro­ în viaţa unei cooperative? De­
cut, nu este gata nici acum. Ce şteşti — impune instaurarea tn constau ele ?
lui Deva se afirmă că pinâ la el Deficienlrle qrave privind oislrul de nrorlalilăţi şi avînd prietăţii cooperativei. sigur. pe lingă că cei chemaţi
ne puteţi spune în legătură cu 1 aprilie va fi terminată zona ţoale unităţile cooperatiste a Iqnorînd unele atribuţii e- procedeul folosii pentru scăde­
aceste nerealiiări ? Practic, de unui climat de ordine şi dis­ la bază lipsa actelor de autop­ Sînt şi alte dovezi care a- să răspundă direct de buna
unde provin ele, de ce nu a de agrement a municipiului. La ciplină, a unei răspunderi ma­ gestionare a averii un ităţii «u
reuşit conducerea municipiului ce se referă angajam entul şi ce xime laţâ de îndeplinirea a tri­ p riv it cu superficialitate şi ne­
i-a făcut practic ?
sâ le preinlim pine ? bu ţiilo r ce revin cadrelor de păsare Îndeplinirea sarcinilor
— La mobilă avem pino acum - Pînă acum nu s-o făcut mo­ conducere, specialişlilor şi lie- ce le revin, nici organizaţia de
re lucru. Avem intenţia să reoli- RĂSPUNDERE MAXIMĂ PENTRU APĂRA­ partid nu a vegheat cu sufi­
peste 300 000 leî rămîneri în ur­ cârui cooperator privind lo-
ma. Noi am analizat situaţia de zăm o bază de agrement la M u ­ losirea cu eficienţa ridicală a cientă atenţie la modul cum
la Intrepnndereo de industrie lo­ reş, cu sprijinul locuitorilor mu­ mijloacelor materiale şi bă­ esle condusă activitatea eco­
Practica a demonstrai că a­ REA AVUŢIEI COOPERATIVEI AGRICOLE
cală şi tovarăşii de acolo ne-ou nicipiului, să extindem omeno- neşti aliate la dispoziţia u n i­ nomică a cooperativei.
nsigurot că planul pe trimestru jorile de la pădurea Bejon şi tăţilor. Fără îndoială că aspectele
cabana Căprioara si să ame­ prezentate constituie acte
se va realiza. In final, el lotuşi
najam bozinul de înnoi din car­ străine de ceea ce se cheamă
nu s-a realizat Am impresia colo unde nu se încetăţenesc
tierul Gojdu. qospodărire chibzuită, eficien­
că secţia de mobilă ne va crea asemenea principii, unde se tă a averii obşteşti dobîndite
necazuri lot timpul, datorită pu­ - Cind î încalcă unele norme elementa­ prin munca tn comun a coope­
ilor mori greutăţi în aprovizio­ - Bineînţeles, In 1970 ! re ale vieţii economice, ro n - lemenlare dc serviciu şi dis­ rea din evidenţele conlabîle a sii. medicul veterinar a In fir­ teslă că foslul preşedinte nu ratorilor. Ştiut fiind că nim ă­
narea cu materiale, care se pro­ - fn încheierea discuţiei noas­ fundîndu-se averea obşteî cu poziţii ale organelor judeţe­ tineretului bovin îşi găsesc mat, in 'fa ţa realităţii de iapt avea prea nrull la inimă Inte­
cură anevoios şi sini de a foarte tre, o ultimă intrebare : Care cea personală, cooperativa ba ne s-au scos din inventar de expresie şi in aceea că docu­ existente, procesele verbale resele unităţii, că cinstea şi nui. indiferent de funcţia ce o
deţine, nu-l este îngăduit să
slabă calitate. credeţi că va fi contribuţia mu­ Ie pasul pe loc. potenţialul său la categoria tineret bovin un mentele întocmite nu poartă semnale de el. cu prea multă corectitudinea ce trebuiau să-l risipească sau să ştirbească
- întreaga restanţă îşi are a- nicipiului Deva la realizarea an­ rămînind departe de a ii v a ­ număr de şase animale, ne- nici o semnătură din partea uşurinţă evident, pentru scoa­ caracterizeze In tuncţia ce-) proprietatea obştească, fată de
coperirca in lipsurile din apro­ gajam entelor organizaţiei jude­ lorificat în mod corespunzător. avînd la bază actele legale re comisiei de scoatere din in terea din inventar a unui nu­ era încredinţată au fost înlo­ asemenea cazuri se cer măsuri
vizionare ? ţene de partid ? Astfel de aspecie. dîn păcat«, liebuiau întocmite in aseme­ vonlar a Im nurilor cooperati­ măr du 10 ovine. In total, va ­ cuite cu unele tendinţe de că­ ferme şl hotărîte, care să
- Mai sin! şi necazuri de na­ - Angajamentul nostru ni l se mai Inlilnesc în unele coo­ nea razuri, f.'u ţoale că al. i * vei. Pe această cale a fost po­ loarea pagubelor aduse coope­ pătuială. Intre altele, verifică­ curme din temelii orice abuz,
tură organizatorico. Nu se poa­ vom îndeplini în mod cert. perative agricole, acolo unde fostul preşedinte. contabilul şei sibil. potrivit constatărilor lâ- rativei prin sacrificările de t i­ rile făcute au evidenţiat că nepăsarea şi lipsa de g rijă
le afirma ca aici s-o făcut lo ­ Vom depune toote eforturile pen­ superficialitatea, comodila'ca şi şi fosta brigadieră zootehnică lu lc in urma unui control, ca nerel bovin şi a lipsei din C.A.P. Sîncrai a plătit pentru pentru soarla bunurilor coope­
tul pe această linie, că s-o o- tru o recupero rămânerile în nepăsarea găsesc un teren au cunoscut faptul că pentru unitatea să Iio păgubită cu o efectivul de ovine se ridică repararea unui cazan dc fiert rativelor agricole. In desco­
¡uns la perfecţiune. Eu mă refer urmă din unităţile amintite, le prielnic de afirmare. orice ieşire a animalelor din sumă dc peste 3 000 lei. la peste IKO00 lei (sumă im ­ luică o sumă In plus de 3 325 perirea şl stăvilirea la timp a
ia problema principală, mojoră, vom compensa cu realizări su­ Tn arest sens. ne vom opri efectiv esle necesar avizul me­ .Nu mai pnţin alarmantă estr putabilă. bineînţeles). lei. sumă pe caro fostul pre unor astfel de cazuri trebuie
la soluţianoreo căreio întreprin­ plimentare din alte sectoare, asupra unei siluatii care pune dicului veterinar de circu m ­ şi silualia in tilnită in legătura Fiind pus în fa|a aceslor a şedinţe nu o poate justifica să intre in acţiune rolul o p i­
derea trebuie sa fie ajutată. pentru ca. la finele anului, sâ le evidentă necesitatea luării scripţie. ei nu au luat in sca­ n i diminuarea efectivului rle bateri intolerabile de la nor­ sul» nici o formă. Totodată, niei colective, al tulu ror coo­
- In legătură cu spălătoria ? raportam cu mîndrie că toate de măsuri severe împotriva mă această obliqaţie. Ila mai ovine. In urma verificării bi­ mele elementare de qestionare lipsa de control asupra modu­ peratorilor care sînt direct in ­
— Aici e vinovot beneficiarul, anqojomentele noastre au fost celor care. înlr-o formă sau mult, au valorificai carnea ji ruie după soldul scriptic de la a bunurilor unităţii — fapt lui cum s-au gospodărit fura­ teresaţi în folosirea cu eficien­
cooperotivo „Progresul". Noi om îndeplinite şi chior depăşite. alta. favorizează comiterea de subprodusele fără a inlo< mi 31 de iem hric IflliO. s-a stabi­ pentru tare oganele de m iliţie jele. îndeosebi concentratele, tă maximă a fondurilor mate­
avut săptâmînol discuţii cu ei. in Municipiul Deva va conlirmo pagube In dauna avuţiei ob- măcar avize de expediţie ('<*), lit o lipsă în gestiune nejiisu- au prim ii spre cercetare cazul a favorizat ca o parte din a­ riale şi băneşti ale unîlătilor
legătură cu punereo în func­ trodiţîo succeselor sole. o ma­ şleşli. Este vorba în speţă de­ <TPÎnd astfel posibilitatea con b< ală de 48 capele ovine. D in­ in vederea stabilirii răspunde­ cestea să fie sustrase. Faptul In scopul progresului coopera­
ţiune o acestui obiectiv, dor nu turităţii orgonizoţiilor de partid, spre o serie de fapte reproba trac tării unor afaceri dubioase tre acestea, pentru li) capele, rii penale —. fostul preşedinte, se explică prin aceea că de tivelor şi ridicării bunăstării
s ou preocupat suficient de pro­ o hărniciei, priceperii şi dăiui- bile petrecute la T A P . Sin in valoare de o 100 lei. s-a M Pădureanu. declară cu se­ Ia începutul anului şi pină la lor malcrialc-
curarea cazanului de abur şi de rii de sine o tuturor oamenilor crai sul» ochii şi nu Iară Şli- pe seama avutului obştesc al angajat răspunderea malena'ă ninătate că vinovaţi ar li doar. 17 februarie a.c., au m urit 91 N. TIRCOB
crearea sursei de alimentare cu muncii din oroşul de reşedinţă
opâ. a judeţului nostru.