Page 67 - Drumul_socialismului_1970_04

C V / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / ^
tf w* _
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!
SECVENŢE INTERNATIONAL

| 9 înfiinţarea „Frontului |

| National de Eliberare din |

j Cambodgia“ j

| • „Proiectul 404“ - u n program |

! de operaţiuni militare americane |

în Laos j

» Odiseea echipajului „Apollo 13“ |
MARŢI 21 APRILIE 1970

ECONOMISIREA Plecarea la Moscova a delegaţiei SUCCESELE SOCIALISMULUI

LEMNULUI DE MINA ÎN ROMÂNIA,

o preocupare prio­ Partidului Comunist Român care CONFIRMARE A JUSTEŢII

ritară pentru toate va participa la sărbătorirea

colectivele centenarului naşterii lui li.l. lenin IDEILOR LUI LENIN

minereşti Luni a pârSsit Capitala, In- La plecare, pe aeroportul Piolr Şelest, membru al Birou­ N I C O L A E C E A U Ş E S C U
dreptîndu-se
spre
Moscova,
delegaţia Partidului Comunist Bănoasa, au fost prezenţi to­ lui Politic al C.C. al PC.U.S,, Secretar general al Partidului Comunist Român,
varăşii Emil Bodnaraş.
Paul
prim-secrelar al C.C- al P.C.
Român, condusa de tovarăşul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pa­ din Ucraina. Alexei Skolnikov,
Nicolae Ceauşescu. secretar nă, Gheorghe Rădulescu, V ir ­ membru al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România
general al Partidului Comunist gil Trofin, Ilîe Verdet. mem­ prim-viceprcşcdinte al Consi­
Acţiuneo de reducere a cheltuielilor materiale de produc*
(ie polarizează mare parte din preocupările colectivelor în­ Român, preşedintele Consiliu­ bri şi membri supleanţi ai Co­ liului de M in iştri a) R.S.F.S.R.,
lui de Stal al Republicii So­
m itetului Executiv al C.C. al
treprinderilor din ramura minieră a judeţului. In bazo sarcinilor cialiste România, care, la in­ P.C.R., secretari ai CC . al Konslanlin Rusakov, şef de Poporul român, alături de tat cu probleme noi, cu sar­ studiul profund al vieţii socia­
trosate de plenara C.C. a! P.C.R. din decembrie onul trecut, secţie la C.C. al P-C.U.S., Ale- le, de a acţiona nu în lunctie
vitaţia C.C. al PC.U.S., va par­ P.C.R., vicepreşedinţi ai Consi­ xandr Basov. ambasadorul popoarele U niunii Sovietice şi cini revoluţionare arzătoare,
acestea îşi concentrează cu precădere atenţia osupro căilor ticipa la manifestările p rile ­ popoarele celorlalte ţări so­ V- 1. Lenin a demonstrat că de teze abstracte si scheme
U.R.S.S. tn România,
şi m odolitotilor de reducere o consumurilor specifice, între core ju ite de sărbătorirea centena­ liului de Stat şi ai Consiliului persoane oliciate. şi alte cialiste, de mişcarea comunis­ sursa vitalităţii marxismului, imuabile, ci în concordantă cu
de M iniştri, membri ai CC . al
lemnul de mină $i chere*‘eoua sînt preponderente, otît sub rului naşterii lui Vladim ir Jlici P.C.R., ai Consiliului de Stat şi Erau de iată tovarăşii Flo­ tă şi muncitorească interna­ a tortei sale de în riu rire este fluxul viu al evenimentelor,
aspect contitativ cit şi volorir. In acest sens s-ou prevăzut Lenin. ai guvernului, conducători de rian Dănălache, membru al ţională si întreaga omenire legătura organică cu realităţile pornind de la condiţiile socîal-
angajamente mobilizatoare, ce ?e exprimă la nivel de judeţ, Din delegaţie fac parte to- instituţii centrale şi organiza­ progresistă aniversează cente­ epocii, maxima receptivitate polilice concrete, în care se
prin obţinerea. în cursul acestui an, o unei economii efective varfişii Ion Gheorghe Maurer, ţii obşteşti, generali, ofiţeri Comitetului Executiv al C.C. narul naşterii lui V la dim ir llici fată de experienţa practică, de realizează trăsăturile generale
de aproape 6 500 metri cubi lemn de mină. membru al Comitetului Execu­ superiori. al P.C.R., preşedintele Consi­ Lenin. La acest jubileu, po­ cuceririle pe care geniul li­ alo revoluţiei, ale edificării
Consiliile de administraţie ale Centralei cărbunelui Petroşani tiv, al Prezidiului Permanent Au fost de fată V. S. T iku - liului Central al U niunii Ge­ porul nostru, partidul său co­ man Ic dobîndcşle in neconte­ noii orînduiri sociale. Experi­
şi Centrolei minereurilor neferoase Deva, comitetele de direcţie al C.C. al P.C.R.. preşedintele nov, însărcinatul cu afaceri nerale a Sindicalelor din Româ­ munist aduc un cald omagiu nita investigare ştiin ţifică a enţa partidelor comuniste şi a
ale întreprinderilor şi exploatărilor miniere s-ou orientat spre Consiliului de M iniştri, Carol ad-irUerim al Uniunii Sovieti­ nia. care participă, de aseme­ celui care a fost marele teo­ naturii şi societăţii. Călăuzin- ţărilor socialiste a demonstrat
valorificoreo tuturor rezervelor existente — extinderea susţinerii Kiraly. membru supleant al ce la Bucureşti, şi membri al nea. Ja manifestările prilejuite retician comunist şi conducă­ du-se de concepţia şi metoda ră ceea ce e general valabil
metalice şi cu alt! înlocuitori o abatajelor şi galeriilor, perfecţio­ Comitetului Executiv al C.C. ambasadei. de sărbătorirea centenarului, tor revoluţionar al proletaria­ revolutionar-dialectică a mar­ în transformarea revoluţionară
narea m onografiilor de armare, creşterea vitezelor de înaintore, al P.C.R-, prim-secrelar ai Numeroşi bucureşleni. veniţi ambasadorul Teodor Marines­ tului, fondatorul Partidului C o­ xismului, el a generalizat ex­ a societăţii se înfăptuieşte în-
sporirea exigentei pe întreaga filieră o gestionării şi utilizării Comitetului judeţean Covasna pe aeroport. au salutat cu cu. membri ai ambasadei ro­ munist bolşevic, conducător al perienţa nouă pe care au a­ tr-o mare şi crescîndă diversi­
lemnului. De remorcat este şi faptul că organizaţiile de partid al P.C.R., Constantin Pîrvules- multă căldură pe conducăto­ mâne. M a rii Revoluţii Socialiste din dus-o dezvoltarea socială în tate de forme, că măiestria
de la explootâri urmăresc permanent evoluţia consumului de cu. membru al Comisiei cen­ rii de partid şi de stat. îndată după sosire, Ia reşe­ Octombrie şi al stalului sovie­ Rusia, luptele proletariatului, p a rtid u lu i de nvangardâ a cla­
lemn şi intervin cu operotivitote pentru redresarea situaţiei in trale de revizie a P.C.R., vechi dinţa rezervată oaspeţilor ro­ tic socialist, militant înflăcărat ale iorlelor progresiste in con­ sei muncitoare constă în ca­
pacitatea de a îmbina într-un
locurile deficitare. Moi mult decît în anii trecuţi, ca urmare a militant al mişcării m uncito­ mâni. Piotr Şelest a înminat pentru eliberarea maselor de diţiile trecerii capitalismului în lot dialectic generalul şi par­
mobilizării şi stimulării morale şi materiale, brigăzile de mineri reşti din tara noastră, precum tovarăşului Nicolae Ceauşescu asuprire Şi exploatare, pentru faza monopolistă, adîncirea ticularul, de a înfăptui cerin­
monifestâ grijă sporită fată de modul de folosire o lemnului şi Teodor Marinescu. membru In aceeaşi zi, delegaţia a so­ şi membrilor delegaţiei, în nu­ trium ful cauzei socialismului contradicţiilor in lor imperialiste ţele legilor şi principiilor, fun­
— aducînd o contribuţie de
la locurile de muncă. al C.C. al P.C.R.. ambasadorul sit la Moscova. mele C.C. al P.C.U.S.. Prezi­ şi comunismului în lume. uriaşă importantă la îmbogă­ damentale po trivit condiţiilor
Sub aceste impulsuri, reducerea consumului de lemn o Republicii Socialiste România La aeroportul Vnukovn, de­ diului Sovietului Suprem şi Inccpîndu-şi activitatea în concrete, particularităţilor is-
demorct încurajator şi o ciştigat mereu in amploare, astfel că, la Moscova. legaţia a fost întîmpinată de Consiliului de M in iştri ale pragul secolului al XX-lca. ţirea teoriei, a strategiei Şi
tacticii mişcării muncitoreşti.
după primul trimestru, rezultatele sînt favorabile, cu toote co U.R.S.S., medalia jubiliară in­ cind marxismul era confrun- Este binecunoscuta grija lui
normale de consum ou fost substanţial micşorate fotă de rea­ stituită cu prilejul centenaru­
lui naşterii lu¡ V. I. Lenin. V. I. Lenin pentru a funda­
lizările onului precedent. In Voleo Jiului, consumul specific de ( Articol scris pentru menta linia politică, activita­ {CONltjţUARf IN PAO;> 2-41
lemn la mia de tone cărbune extras a fost redus fotă de plan (Agerpres) ziarul „Pravda") tea partidului comunist pe
cu 1.08 mc, iar Io lucrările de investiţii cu 2.6 mc la un milion
lei lucrări, In valori, absolute, oceosto înseomnă că numoi in
primul trimestru minele din Voleo Jiului înregistrează o economie
efectivă de aproape 2 200 mc lemn de mină.
Deosebit de evidente sînt progresele făcute in această d i­ IN EDITURA POLITICA
recţie de colectivele minelor din Poiana Ruscâi, unde s-ou luat ANGAJAMENT REÎNNOIT A APARUT:
măsuri eficace pentru extindereo armării metalice şi gospodă­
rirea raţională o m aterialului lemnos Pe aceste căi. în primul
trimestru consumul de lemn Io activitatea de producţie s-a redus
cu 18 Io sută faţă de cel normat, conducînd la obţinerea unei „ Adevăratul, supremul e­ toţi comuniştii de pe şantie­ marşul muncii ce are drept „Forţa creatoare
economii totale de 1 076 mc lemn Rezultate similare s-ou con­ xamen profesional îl trăim rele Mintiei, intii au discu­ lozincă : „Grupul nr. 2, la
semnat şi la I- M. Borza, unde, după o lungă perioadă de atunci cînd ne respectăm cu- tat-o, cu matură răspundere, 20 iunie!". a ideilor
vreme, sîtuaţio consumului de lemn, otît la producţie cit şi la vlntul dat. Şi, pentru noi, membrii de partid de pe „Ne alăturăm angajamen­
investiţii, nu numai că s-o redresat dor consemnează şl econo­ dq multe ori, onoarea aces­ şantierul Eucrgomontaj — tului constructorilor de la
mii opreciabile - 455 metri cubi. tui cuvînt înseamnă a ne cei care au asigurat că montaj", „Ne vom respecta leniniste“
Valoarea economică a acestor realizări este concludentă, dărui şantierului cu întreaga toate lucrările privind pu­ întocmai cuvintul", „Să cin­
reflectîndu-se favorabil osupro reducerii volumului cheltuielilor fiinţă. De citc ori ne-am nerea in funcţiune a grupu­ stim calitatea dc construc­
materiale de producţie la toote unităţile amintite. Departe însă s im ţit chemaţi să facem lui vor fi încheiate mai de­ tor", iată vorbe devenite Apărută în cinstea ani­
de a constitui o limită, ele demonstrează că exploatările miniere aşa ? Greu de spus, pentru vreme cit două 2Îlc faţă dc laitmotiv în adunarea co­ versării a 100 de ani de la
din judeţul nostru dispun de mori posibilităţi care se cer valori­ că sintem constructori". angajamentul luat, apoi cei muniştilor de la Energo-
ficate in continuare, intr-o moi more proporţie şi prin acţiuni Înţelesul acestei mărturi­ de la Electroconstrucţia. De construcţia. naşterea lui V. I. Lenin, lu­
mult moi ferme. Dimensiunile acestor posibilităţi sini date în­ siri, făcute de către un la maistrul Vlad pină la in­ Punerea in funcţiune a crarea cuprinde o serie de
deosebi de unităţile cu realizări necorespunzâtoare. constructor de la Mintia, ginerul şef adjunct Nicolae noului gru p solicită întregu­ studii originale care abor­
Acestea se semnalează în primul rînd Io unele mine din Va­ l-am pătruns şi mai adine Martac. toţi cei care s-au lui colectiv de muncitori, in­ dează in diferite domenii
lea Jiului. Pe prime'e trei luni se înreqistrează depăşiri de con­ in ziua in care comuniştii simţit îndemnaţi să discute gineri şi teh.iicienl de pe analiza actualităţii ideilor
sumuri de 2,9 mc la E.M Loneo şi 3.5 mc lemn pe mio de tone de pe şantierul Energocon- problema majoră a şantieru­ şantierele Mintiei, mobiliza­
cărbune extras Io E.M. Dilja. De asemenea, la mina Tebeo se strucţia s-au intilnit să dez­ lui şl-au dat cuvintul de re. efort, dăruire. Comuniş­ marelui conducător şi a­
constată consumarea peste normative o 2,9 mc lemn Io mia de bată, in adunare generală, comunist — cuvintul con­ tii. insă, au promis să fie plicarea lor creatoare de
tone cărbune extras şi o 36,8 mc la un milion lei lucrări de una din problemele ce-i pre­ nucleul in jurul căruia să
investiţii. Nesotisfăcătoore este şl situotio Io întreprinderea de ocupă in mod deosebit: pu­ structorului, înzestrat cu graviteze întregul colectiv, către Partidul Comunist
explorări miniere Deva, unde consumul de lemn o fost depăşit nerea in funcţiune a grupu­ pasiune şi tenacitate, sus­ pentru ca şi de această dată Român în opera de edifi­
cu 25,2 Io sută. lui nr. 2. De fapt, aceasta e ţinut de o pregătire profe­ cuvintul de constructor să care a societăţii socialiste
In contradicţie cu rezultatele pozitive de ansamblu Io con­ principala problemă dezbă­ sională solidă — de a se fie onorat cu răspundere.
sumul de lemn, se prezintă consumul de cherestea. Cu exceptio multilateral dezvoltate.
I M. Hunedoara şi I M. Borzo core au obtînut ecănomii de 35.3 tută, in aceste zile, de către alinia şi a paşi hotărlt fn L, LICIU
şi respectiv 9,8 mc, toote celelalte unităţi ou consumat supli­ I
mentar mori contităti de cherestea, din care numoî în Voleo
Jiului 457 metri cubi.
Inlâturorea defecţiunilor core ou generat consumuri iraţio­
nale de moteria! lemnos, concomitent cu intensificareo acţiunilor
tehnice ŞÎ orgonizotorice iniţiate în primul trimestru, identifica­
rea şi punerea în voloore de noi rezerve trebuie să constituie
in continuore o preocupare prioritară pentru comitetele de d i­
recţie şi orgonizofiile de partid, pentru colectivele tuturor ex­ Vedere parţială a clă­ T i m p u l î n a i n t a t i m p u n e
ploatărilor miniere din judeţ- Realizările valoroase în economisi­
dirii administrative a Cen­
rea lemnului pot fi şi trebuie dezvoltate, astfel co la finele acestui
ultim an al cincînolului întreprinderile miniere hunedorene să tralei cărbunelui Petro­
roporteze cele moi reduse consumuri de lemn de mină, şani. 0 B m 0 j s m v I ^ V a ^ V ■
operatim tate maxima la msammţari
AL VALERIU
DUMINICA, IN ORAŞELE favorabilă executării lucrărilor Consiliului popular comunal le de la tarlaua unde urmează ce". Realitatea contrazice fla­ se impune ca organizaţiile de
Ieri a fost o zi deosebit de
Timpul fiind foarte înaintat,
să fie olantati cartofii deoare­
grant o asemenea optică.
Băcia, a mai rămas de Insă-
ce nu avea cine să împrăştie
ininţat doar porumbul.
Condiţiile atmosferice
au
Spre
fiind
agricole in cirnp. Dat
inqrâşâmintele naturale. Deşi
faptul că o serie din acţiunile deosebire, la C.A.P. Totia s-a situaţia lucrărflor nu este nici fost aceleaşi pentru toate coo­ partid, consiliile populare co­
munale şi conducerile C.A.P.
Şl SATELE JUDEŢULUI coltei sini mult intîrziale în mică. plantatul cartofilor. pe departe satisfăcătoare, pre­ de inicles deci că diferenţa să acţioneze energic, mobill-
întîrziat. deşi are o suprafaţă
perativele aqricolc. Csle uşor
holăritoare pentru soarta re­
zînd toate forţele în vederea
mare între realizări
şedintele C.A.P., M ihai Huiet.
in tîlnilă
Serioase rămîneri
in urmă
numeroase cooperative ag ri­
cole. din cauza precipitaţiilor datorate nu atlt timpului nefa­ şl inqinerul-şef Mircea Onea de la o unitate la alta nu se folosirii cu randament maxim
MII DE CETATENI. RASPUNZlND CU ENTU­ abundente căzute în ultima pe­ vorabil. ci slabei organizări a ne declarau oarecum satisfă­ explică decît pe scama modu­ a fiecărei ore favorabile exe­
ZIASM CHEMĂRII BIROULUI EXECUTIV AL CON­ Succesele rioadă, era de aşteptat ca în muncii, se întîlncsc si la coo­ cuţi că ..ne mobilizăm. însă cu lui diferit de organizare a cutării lu crărilor agricole de
oamenii nu prea avem ce fa­
sezon.
muncii.
SILIULUI JUDEŢEAN AL FRONTULUI UNITARI SO­ fiecare unitate să fie mobiliza­ perativele agricole din Batiz,
te toate forţele şi mijloacele
Ruşi. Sinlandrei şa., unde mai
CIALISTE, AU FOST PREZENŢI DUMINICA PE ŞAN­ la urgentarea pregătirii tere­ există încă suprafeţe însemna­
TIERELE EDILITAR-OOSPODAREŞTI din m ajorita­ hărniciei comune nului. la fertilizări şi term ina­ te neplantate cu cartofi sau
tea ORAŞELOR Şl SATELOR HUNEDORENE. CU rea grabnică a însăminlării netnsămînlale cu sfeclă şi alte
Dum inica am itra b o tu t din nou
AJUTORUL CONSILIILOR POPULARE. AL DEPUTA­ s lia iile H unedoo’ âi Putem afirm a cultu rilo r de primăvară. culturi furajere- Spre exemplu,
la C.A.P. Batiz mai trebuie c u l­
— La noi s-a folosit din plin
ŢILOR. AL UNOR ÎNTREPRINDERI Şl INSTITUT». El cu ţoala certitudinea că in foat- timpul prielnic pentru lucru, tivate cu trifoliene şi cartofi
AU AMENAJAT ZONE VERZI, PARCURI Şl BAZE to multe locuri om lo il t«nta|i tă ceea ce nc-a permis să însă- peste *10 de hectare, iar ta Stnl-
ne optim pcnlru o ne e ip rim a od-
SPORTIVE, AU REPARAT DRUMURI Şl TROTUARE, m iia fio la o dre ia gospodarilor. mîntărn toate culturile Dlani- andrei pc mai mult de 25 hec­
- A stuti şi in (¡lele urm ăloaio
AU CURATAT POMII ORNAMENTALI ETC. REZUL­ — nc-a spus tovarăşul Viorel Ră­ licate, cu excepţia porumbu­ tare sfecla si cartofii nu si-au
TATELE MUNCII LOR AVINTATE SlNT RODNICE. O cea nu — prim -vicepreşedir.te ol lui — ne-au relatat inginerul găsit încă locul în pămînl. La
fiecare din aceste unilăti
au
BRIGADA A ZIARULUI NOSTRU, AFLATA DUMINI­ com ilelului oiecutiv al consiliului Silviu Olaru şi Hortensia Hă- mai rămas dc pregătit cile
popular m unicipol — executăm u l­
lătaic, preşedintele C.A.P. Bă-
CA IN MULTE LOCALITĂŢI DIN JUDEŢ. A CON­ tim ele lucrări, cele de tiim a j, din cia. Azi (20 aprilie — n.n.), a­ 140— 160 hectare pentru cu ltu ­
prima etopâ o a cţiu n ii de bună
SEMNAT CELE CE URMEAZA : gospodărire şi înfrumuseţare, core vem la lu rru 5 tractoare tare ra porumbului, ceea ce face
ie încheie Io 1 M oi a.c. Pentru execută arături pentru porumb ca asupra dalei începerii lu ­
a ri avem la lucru p e ile 5 000 de crării respective să planeze
Răspundere civică oam eni: sa la riaţi din in s titu ţii, şi la grădină. Sintem pregătiţi incertitudinea. Cu toate că ieri
ca peste două zile să începem
întreprinderi, locatori, elevi, gos­
podine, plus 100 de aulocom ioo- insămÎTTtalu) porumbului, lu ­ se putea lucra cu forte sporite
Deva. A colo unde localnicii oraşului au văzut şi dincolo ne. Au losl îm p ă rţiţi pe sectoare crare pe care o vom realiza In în cîmp, numărul cooperatori­
dc munco, de care răspund sa-
au răspuns cu dragă in i­ de ..poarta casei". A$a au fă­ la rio ţil noştri. lor prezenţi la muncă era sub
mă chemării Biroului exe­ cut mulţi salariaţi de la O.C.L. Fiecare stradă, porc seu ionă condiţii agrotehnice corespun­ orice critică. La C.A.P, Sînl-
cutiv al Consiliului ju ­ industrial caro s-au întrecut, verde, corlier sau m icroraion a­ zătoare- andreî o parte din lucrările la
deţean al Frontului Unităţii îr» orele dimineţii dc dum ini­ rată axi Io Hunedoara curat. în­ O situaţie asemănătoare se grădină se efectuau cu braţe
Socialiste, străzile şi cartiere­ cal la săparea urnii canal de cărcat de verdeaţa prim ăverii. intilneşte şi la C.A.P. Tîmpa
le lor au devenit, duminică, a­ scurgere ce va lega. in apro­ H unedorcnii au muncit in aceos- dinafara unităţii, iar mecani­
devărate şantiere. Şi nu nu­ piere de ..Auloservice", şosea­ tâ prim ăvară cu to ţii, cu multă unde. după cum ne spunea zatorii la ora amiezii au fost La C.A.P. Băcia se fucrearâ intens la pregătirea terenului destinat insămintârii po­
mai străzile şi cartierele lor. ua de pirîu l Cerna- „N o i am hărnicie şi entuziasm so-şi iacă Traian Crislori, preşedintele nevoiţi să plece cu tractoare­ rumbului.
frumos întregul oraş I
Pentru că cei care au înţeles
să participe la înfrumuseţarea (Continuare în pag. a 2-a)