Page 68 - Drumul_socialismului_1970_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4756 $ MARŢI 21 APRILIE 1970

SUCCESELE SOCIALISMULUI

A
N ROMANIA,

CONFIRMARE A JUSTEŢ

IDEILOR LUI LENIN

Tablou de Vinogradov, expus în Muzeul central V. I. Lenin din Moscova.
reselor întăririi sistemului so­ rea nivelului de trai al po­ Realizările obţinute de po­ In centrul politicii sale ex­ (A.P.N.)
cialist mondial, cauzei gene­ porului. porul român, chipul nou al terne. Republica Socialistă
Kgfflflamsrc rale a socialismului, progresu­ O dată cu progresul susţi­ României socialiste stnt rodul România situează prietenia şl
lui şi păcii tn Iunie. Partidul nui al economiei, partidul nos­ luptei sale pline de abnegaţie, alianţa trainică cu toate ţări­
Comunist Român, guvernul ro­ tru dă o /nare atenţie dezvol­ al muncii sale creatoare, des­ le socialisle. Partidul nostru
mân vor acţiona şi In viito r tării societăţii pe toate pla­ făşurate sub conducerea Par­ dă o mare Importanţă colabo­
lorice si nationale ale fiecărei pentru a întări şi dezvolta nurile. perfecţionării noilor re­ tidului Comunist Român. Par­ rării şi cooperării cu celelalte
ţări. ale fiecărui popor........In- continuu prietenia dintre par- laţii de producţie, înfăptuirii tidul nostru care numără as­ ţâri socialiste, ceea ce exp ri­ Manifestări consacrate aniversării
toldeauna — spunea Lenin — Lldele, statele şi popoarele neabătute a principiilor funda­ tăzi două milioane de mem­ mă o necesitate obiectivă, re­
sarcina constă în a sli să a- noastre, pe baza princip iilor mentale ale socialismului în bri, din rin d u rile clasei mun­ zultată din orlnduirea socială
plicj principiile generale si m arxlsm-leninismului şi Inter­ toate compartimentele vieţii citoare, ţărănimii, inteleclua- comună, din idealurile şl telu­
fundamentale ale comunismu­ naţionalismului socialist. sociale. Intre preocupările par­ litătii, se afirmă ca forţa po­ rile comune. Sensul fundamen­
lui la particularităţile dezvol­ Pentru comuniştii români, tidului, Ja loc de frunte se si­ litică de conducere a întregii tal al acestei colaborări şi co ­ centenarului naşterii lui V.l. Lenin
tării obiective spre comunism, pentru clasa muncitoare şl tuează dezvoltarea democraţiei socielăţ. Politica sa marxisl- operări II constituie dezvolta­
particularităţi proprii fiecărei ceilalţi oameni ai muncii, săr­ socialiste, crearea unor astfel leninislă, ideologia sa, unesc rea fiecărei ţări socialiste In
ţări în parte şi pe care trebuie bătorirea centenarului naşte­ de condiţii incit orlnduirea parte, progresul el m ultilate­ Ieri, in aula Institutului de reş şî „V.l. Lenin despre rolul col din Geooglu şl profesorul
să ştii să le sind iezi. să le des­ rii lui Lenin prilejuieşle o re- noastră să pună din plin in şi călăuzesc spre aceleaşi te­ ral şl, în acest fel, întărirea mine din Petroşani o avut loc in telectualităţi in societate* de istorie Mlrceo Unghlanu.
coperi. să te ghiceşti". Acesle Irospectivă a luptelor core au valoare v irtu ţile creatoare a­ luri toti oamenii muncii, na­ sistemului socialist mondial, a un simpozion dedicat centena­ - lector Septimiu Krausz. ★
adevăruri de bază ele mar- dus la eliberarea socială şi le întregului popor, să perm i­ ţiunea noastră socialistă- De­ poziţiilor şl influentei socialis­ rului naşterii lui V.l. Lenin, or­ In cadrul d iverse lor ma­
xîsm-leninîsmulnl sînt cu a 1 it nalională a patriei, a bogate­ tă afirmarea largă a persona­ sigur, înaintarea pe această mului în lume. In acest spirit, ganizat de catedra de ştiinţe ★ nifestări p rile ju ite de săr­
mal valabile astăzi cînd în lor realizări dobindile în edi­ lităţii umane pe tărîmul acti­ cale n-a fost simplă şi nici u ­ România promovează activ co­ sociale. Un mare număr de bătorirea centenarului naş­
luptele sociale sînt atrase ma­ ficarea socialismului sub con­ vităţii materiale, social-polili- şoară. Am avut de Înfruntat operarea economică cu ţările studenţi şi cadre didactice au Un mare număr de salarlaţ te rii Iul V la d lm lr Ulei Le­
se populare tot mai largi, cînd ducerea Partidului Comunist ce. spirituale. Pe această li­ 0 seamă de greutăţi şl lipsuri, participante la activitatea audiat referatele : „Viata şi de la Sanatoriul din Geoagiu nin, recent, la O răştle, tn
procesele revoluţionare cu­ Român. nie. partidul noslru, înfăptuind unele inerente unei opere a- Consiliului de A ju to r Econo­ opera lui V.l. Lenin" - conf. au participat recent la o maso fa(a unul mare num ăr de
prind toate continentele, ţări Actionlnd In spiritul mar­ consecvent centralismul demo­ tll de profunde cum este trans­ mic Reciproc, precum şi cu Aurel Pop, „Ideile leniniste cu rotundă cu temo „Influenta oameni al m uncii, lovarăşlt
cu nivel de dezvoltare, condi­ formarea revoluţionară a so­
xlsm-leninismului, elaborin- cratic — ale cărui cerinţe con- toate celelalte (ări socialiste. privire Io dezvoltarea com­ marxism-leninismului în mişca­ loan Păstrăv, secretarul
ţii economice şi sociale, isto­ du-şi linia politică, tactica şi crele se modifică necontenit cietăţii pe baze socialiste, al­ Pornind de la ideea că aii la rea muncitorească din Româ­ com itetului orăşenesc dc
rice şi nationale a li t de dife­ tele delermlnale de greşeli să- plexă o economiei n o ţono le "
lormele de activitate po trivit — a promovat în ultim ii ani vreme cit există imperialismul partid, şi Gheorghe V aier,
rite de ta una la alta vîrşite In conducerea noii - lector Florian lovan, „Pro­ nia". Despre legăturile lui
cerinţelor obiective şi particu­ un ansamblu de măsuri care, societăţi. Dar m eritul Partidu­ se menţine sl pericolul unor d ire cto ru l fa b ricii chim ice,
O strălucită confirmare a I­ larităţilor dezvoltării tării In o dală cu întărirea ordinii, lui Comunist Român este că a războaie agresive, parlidul şi blema devenirii culturii socia­ V I. Lenin cu proletariatul ro­ au vo rb it despre „Lenin şl
deilor leniniste, a meritelor fiecare etapă. Partidul Comu­ disciplinei şi răspunderii în ştiut să găsească soluţii pro­ guvernul noslru acordă în­ list'» în concepţia lui V.L man au vorbit loon Samoi- construirea so cie tă ţi socia­
lu i Lenin de organizator şi nist Român a condus cu suc­ indep/inirea programului de blemelor ridicate de viaţă, să treaga atenţie în tă ririi capaci­ Lenin“ — asistent Andrei Ve- lescu, directorul Liceului agri- liste în România“ .
conducător comunist a consti­ ces clasa muncitoare. întregul dezvoltare a societăţii, conduc tnfrîngă greutăţile şl să mobi­ t ă ţ i de apărare a tării, con­
tuit-o viclorla M arii Revoluţii popor în înfăptuirea revoluţiei la creşterea atribuţiilor orga­ lizeze eforturile întregului po­ ducerii, înzestrării şi pregăti­
Socialiste din Octombrie, ca­ şi construcţiei socialisle. fn nelor locale de partid, de stat, por pentru depăşirea lor, asi- rii de luptă a forţelor armate
re a îm plinit pentru primn oa­ ultim ul pătrar de veac. Româ­ economice, social-tullurale. la gurînd înaintarea neabătută â ale Republicii Socialisle Româ­
ră 1n Istorie năzuinţele de l i ­ nia a parcurs o întreagă epo­ creşterea mobilităţii functiona­ tării s.pre socialism. nia- Ţara noaslră dezvoltă re­ Duminică, în oraşele
bertate socială ale oamenilor că istorică ■ socialismul a în ­ te şi a iniţiativei întreprinde­ laţiile de colaborare pe plan
muncii, a marcat o piatră de vins pe deplin la oraşe şi sa­ rilo r şi instituţiilor, creează Experienţa tării noastre de­ m ilitar cu ţările care fac par­
hotar în istoria Rusiei, a inau­ te. tara noastră păşind astăzi noi condiţii pentru participa­ monstrează încă o dală că te din Tratatul de la Varşo­ 0
gurat era trecerii omenirii <le pe catea făuririi societăţii so­ rea permanentă, nemijlocită a parlidul comunist îşi poate în ­ via a) cărui membru este, lăr­
deplini ro(u) de fo rtăi politică
la capitalism la socialism. cialiste multilateral dezvolla- maselor )a conducerea tării. de avangardă numai dacă se geşte colaborarea cu armate­ si satele judeţului
înfăptuind programul le ni­ tc. corespunzător programului Dăm, de asemenea, o alentie leagă prin mii de fire de cla­ le tuturor ţărilor socialiste,
nist de construire a noii orin- stabilit du Congresul at X-lea deosebită înfăptuirii co n s e c ­ sa muncitoare, de poporul din fiind gala o ririn d să-şi aducă
riuiri sociale, poporul sovietic, al Partidului Comunist Român, vente a principiilor eticii şi e- rindurile căruia s-a născut, contribuţia la salvgardarea in­
prin uriaşe eforturi creatoare Economia naţională a Româ­ chitătii sociale, ale umanis­ dacă slujeşte cu fidelitate şi tereselor socialismului şi păcii (Urmare din pog. 1 ) acostamentele din preajma de­
desfăşurate sub conducerea niei. aşezată pe temeliile so­ mului socialist, făuririi omului abnegaţie Intereselor poporu­ împotriva oricărui agresor im ­ pozitelor de la marginea ora­ Zi de muncă
P.C.U.S,, a asigurat trium ful cialismului, a cunoscut o pu­ nou. înaintat, al societăţi so­ lui, cauzei socialismului. Cu perialist. şului. (Apropo : cum s-au sim­
socialismului fn U.R.S.S-, con­ ternică dezvoltare, indisolubil cialiste. Partidul nostru dez­ cit parlidul exprimă mai bine In acelaşi timp. România „mers“ 30 de metri. Dacă ne ţii. ieri, b ă rb a ţi de la „C om ­
solidarea trainică a stalului so­ legată de înfăptuirea politicii voltă pe larg activitatea de e­ cerinţele progresului social, in ­ dezvoltă relaţii multilaterale mai întrccein şi mtine, ne în­ bustibilul", cînd au aflat că. patriotică
vietic, trecerea la construirea leniniste de industrializare so­ ducare a întregului popor în teresele maselor muncitoare, cu ţări avind altă orinduire deplinim angajamentul“ — duminică, întreprinderea lor a
comunismului. Uniunea Sovie­ cialistă. Roadele acestei poli­ spiritul ideilor marxism-lenf- cu cît rezolvă mai bine pro­ soeial-economică. Ea situează spunea tovarăşul loan Arde- fost reprezentată la muncă pa­
Cel clrco 000 do cetăţanl coi» ou
tică a obţinui în deceniile ca­ tici se concretizează tn faptul nismulul, al concepţiei dialec­ blemele luptei revoluţionare. consecvent )a temelia tuturor Icanu, şeful serviciului comer­ triotică numai de femei ?!). le jit dum inica la luciu au alecluot o
re au trecut din octombrie că România dispune astăzi de tice materialiste, călirii poli Li- 01 alît devin mal trainice le­ relaţiilor sale exlerne respec­ cial. te n * de om enajăil ţl lucrări noi. o
1917 realizări de seamă 1n o economie în plin avînt, In <o-ideologice a comuniştilor, găturile sale cu masele, creş­ tarea s u ve ra n ilă ţj şi indepen­ Dincolo de „poarta casei" Am văzut şi In această du­ câ to r valooie te c ifre o iă . după e iti-
dezvoltarea economică şi so- care industria a devenii ram u­ a cadrelor sale, In acelaşi te încrederea poporului în dentei naţionale, egalităţii tn am tntîlnit şl salaria ţ de la minică oameni lucrînd cu m oiea to vo 'ă ţu lu l Rom ului M uroţon,
cial-cullurată. in creşterea ra holăritoare, dind mal mult timp. pornind de la faptul că partid, sporeşte contribuţia sa drepturi, avantajului reciproc D.C.A. (în frunte cu directorul drag pentru ca oraşul să ara­ vicep te ie dln ie ol c o n illlu lu l populor,
■ o clfco 60-65 000 lei.
standardului de viată al po ­ dc 60 la sută dm produsul orinduiroa noaslră incorporea­ la cauza generală a socialis­ şî neamestecului în treburile Ton CI o j şi lancu Avram, pre­ te mai Irumns. I-nm admirat In ce te m o le rio liie a /â oceoită tu ­
poarelor sale. social global. Producţia indus­ ză tot ceea ce a realizat mai m ului şi comunismului In le- interne, principii care găsesc şedintele comitetului sindica­ pe cei de pe strada Horia ca­ rnă ? In cele 0.5 hectare ameno|ă<!
triei româneşti este de poste valoros gîndiroa umană in do­ o adeziune ereseîndă pe are­ tului} care au cnrătat şi ame­ re. la îndemnul vicepreşedin­ de io n o verde pe ilr. G ă rii, de că ­
Oamenii muncii din ţara lul acesta, parlidul com unişti­
I.4) ori mai mare dccit în anul meniul ştiinţei, culturii, crea­ na mondială. telui Ghenrqlie Gheorqbe. au tre lo la n o ţi al cooperolivel m eţteţu-
noastră, Întregul popor român ţiei artistice, acordăm o g ri­ lor îmbină în activitatea sa najat cîleva zone verzi din ieşit n i familiile ta curălaiul Q ă iejli ..S u d u l" |» Or la b n cll de pil-
apreciază In mod deosebit si 1938 ; in ultimele cincinale r it­ jă deosebită lărgirii orizontu­ cerinţele patriotismului şi in ­ Ca tară europeană. România cartierul Gojdu, iar cei de la San|uri|or. la văruitul pomi­ ne, 0.2 ha pc ilr. 6 M artie, electuo
îşi exprimă profunda satisfac­ mul de creştere a producţiei lui cultural al oamenilor mun­ ternaţionalismului. îşi indepli- militează activ, alături de ce­ I.C.R.A. (şi aici în fruntea lu­ lor. dar am văzut şi localnici le de io !a rio (l or tp iio lu lu i ji de la
I G C .l . 0.) ho pe slroda B radului.
ţie pentru realizările poporu­ industriale a (ost de peste 13 neşle atit răspunderile cc-i re­ lelalte ţări socialisle, penlru Io cote ou lucrai io lo iia (l de la
la sută in medie anual. cii. însuşirii cuceririlor revo­ crătorilor era directorul în­ care s-au „ferecat“ în aparta­
lui sovietic pe calea construi­ luţiei ş liin ţfico -tch n ie e con­ vin fată de clasa muncitoare, realizarea securîlălii europene, mentele lor, crezînd că astfel I G C l. |i. moi pu|in, lo co la ni. Lu­
rii comunismului, realizări in : Una din marile realizări ale temporane. de propriul popor, cit şi înda­ penlnj o conferinţă a stalelor treprinderii, lacob Sărac), de se pot ascunde si de răspun­ crări de oceil fel au p re d a i ji -so-
lo rio ţli din c o m n l, in (oţo liceului
care văd o contribuţie din cele poporului român este coope­ toririle internationale — pen­ europene care poale aduce o la I.C.R.M, şi „C om bustibilul“ dm o ro ţu l non.
rativizarea agriculturii. trans­ Transformările social-econo- derea civică pe care o au.
mai importante la întărirea lru că sarcinile sale sînt con­ contribuţie reală la alingerea au luat cu „asalt“ străzile şi Pe lingă acede om enajărl, ce tă ţe ­
sistemului socialist mondial, a formarea socialistă a satului, nuce şi p o liţc e care au înnoit comitent nationale şi interna­ acestui important obiectiv pen­ S-au Înşelat. n ii ou p articip a i la curăţirea to n a lu ­
(oiţelor progresului şi păcii care a fost înfăptuită potrivit profund întreaga societate a- tionale. penlru că victoriile tru pacea continentului noslru lui de coadă pe jir N Bolcescu.
condiţiilor conc rele ale tării sigurâ o trăinicie de neînvins la m ărirea ţi povoreo staţiei de p o r­
din întreaga lume. o b ţn u tc pe plan national con­ şi a lumii. coro o ouloburolor in o io ţu l vecM
noastre şi a dus la creşterea o rin d u irii noastre socialiste. In
Anlversfnd centenarul naş­ continuă a producţiei agricole procesul rc v o lu ţe i. al dezvol­ stituie împreună cuceriri ale Manifesttndu-şi îngrijorarea Şantierele Haţegului (circa 40 m p). Io com pletarea oeoslo
meritelor
iii. 33
cu pioiră spoită pe
terii lui V. L Lenin, evocăm vegetale şi animale. Partidul tării societăţii socialiste s-a clasei muncitoare pe plan in­ fa|ă de continuarea războiului i 5 Decembrie, la conslrucţio de trotua­
bogatele tradi|ii ale legăturilor ternational. din Vielnam, de pericolul pe Consemnăm, cu concursul to vo râ ţu lu l N lcolae Zamora. prim atul o- j re ţi O sălii de le ilrv ită (i din Strei
nostru porneşte dé la concep­ afirmat tot mai aclîv rolul ho-
internaţionaliste dintre mişcă­ care Intervenţia americană II ! roşului, principalele a ctivită ţi do dum inică ole gospodarilor hoţegoni : ■ }• Ohabo Strei.
ţia că transformarea relaţiilor tărîlor al clasei munciloare,
• Lo blocurile A l , A 2, B l, C I, C 3 t-a roporol ţoseouo de acces, :
rile revoluţionare din România de producţie la sale reprezintă forţa socială conducătoare a ★ reprezintă penlru extinderea i 4-ou om enajot tonele ve n i, i-o u pl u niat b ro ii şi flori in Jurul centralei ■ . .PortiCiporeo cetăţenilor la activi­
şi din Rusia, ale colaborării conflictelor m ilitare în Indo­ t lot mica ; tă ţile de am enajări e d ilita r gospodă-
abia Începutul operei de fău­ tării, promotoarea cea mai re ţlr ţi de m frum useţore o o raţu lu i
dintre comuniştii români si Leninismul îşi găseşle astăzi china quvernul şl poporul ro­ • Locotorll blocurilor 32 şi 4B au tă p o f rondourile de flo ri, au plan- ■ ponte |i co lifico tă ca satisfâcălooie
rire a unei agriculturi socia­ consecventă a progresului so­ | ta l pom i şl Ira n d o llrl ;
cei sovietici, ale prieleniei o vie întruchipare in realiză­ mân cer Încetarea agresiunii Rctervo Cu care a p re cie i je Hato<ea
lisle puternice, moderne. V a ­ cial. s-a ridicat pe trepte su­ • La „H o n u l Bucura", bufetul „Z im b ru l" şl grădina de vară ou fo d : fă preien | ei mo< reduse, ca in alte
dintre popoarele şi ţările noas­ rile remarcabile ale popoare­ Statelor Unite Jn Vietnam, re- | efectuole am enojari de tone v e n i şi a le i, plan tări de Irondofrri şi o :
lorificarea su p e rio rită ţi ori n- perioare alianţa muucitoreas- iile . n locuitorilor de pe d ile m e
tre. De-a lungul istoriei, In ­ rliiirji socialiste in agricultu­ c ă-lărăneasc ă, adevărată co­ lor ţărilor socialiste, în dez­ iraqerea trupelor americane I nouă patcare, pentru încă 20 de turism e ; stro/i. dintre coro n o m in a lije i loca­
tre revoluţionarii români şi voltarea mişcării comuniste şi din Vietnamul de sud, aslfel • Orumul de a te e s spre ştrand şi terenul de volei ou fosl, de ase- ! tarii blocurilor din str Bradului''
ră impune elorlu ri materiale loană vertebrală a unităţii so­ I menea, am enajate ;
ruşi s-au stabilit legaturi slrîn- muncitoreşti internationale — ra poporul vietnamez să fie Aprecierea obiectivă o prim arului
şi financiare sustinulc pentru cietăţii a sporit aportul inle- • S a lucrat Intens fa e itin d e rea trotuarului intre fabrica de conser- i
so *, Lenin a vorbit în repeta­ cea mai importantă forjă po­ lăsat să-şi rezolve slnqur pro­ i re şl abator ; o roţu lu i Colon, tovO 'ăţul Gheor r\l\e
făurirea unei agriculturi inten­ le c lu a lilă ţi la dezvoltarea e­ O pnneicu. coroclen f cotă Sintetic si
te rînduri despre mişcările re­ litică a contemporaneităţii, în blemele. Dind expresie senli- a Elevii au p o rlic ip a t la cu to fa rca m alului n ulul G albena :
sive cu o înaltă produ ctivita­ conomiei. ştiinţei. Invălămîn- sugestiv tobloul unei iile de mun­
voluţionare din România, a influenta ereseîndă pe care o menlelor Iniei naţonalisle al« O înfrum useţarea drum urilor, că ilo r de occes şi a tonelor ve rii s-a 1 că p atriotică d csfnţurain In scopul
te socială. Dind expresie preo­ tului. crea ţe i spirituale, la im- făcui Simţită şi la garafele I.T.A., s p ita l, I.G C .l. ;
p rivit cu simpatie lupta po­ exercită in rîndurile unor largi poporului noslru. România a o- piim e m uj ospeclulur lo c a lită ţii.
cupărilor noastre in aceste d i­ boqăţrea patrim oniului c u ltu ­ • Re tiro id e o ro ţu lu i, cetăţenii au săpat sonde ve n i şi ou curăţol \
porului nostru pentru elibera­ (aleg orii sociale din întreaga rordat şi acordă tnlregu) său ■ Şanfurlfe de tcurgete. S-au evidenţiat lo cu ito rii U rărilor H oria, Emtneicu, [
recţii. o recentă plenară a Co- ral al poporului. Astfel s-a
re nalională şi socială, proce­ m itclului Central al partidului indieqat şi se consolidează u­ lume. sorijin material şi m oral-poli­ - progresul. V iilor, Liber lă ţii.
D um inică, la H aţeg - 8 şonlicre al# hărniciei gospodăreşti I
sul de formare a statului na­ Caracteristica fundamentală tic poporului frate vietnamez, Cîte nu ar fi
a elaborat programe naţionale nitatea de nezdruncinat a în­
ţional din (ara noastră, ca şi a epocii actuale este creşterea cauzei salo dreple.
de perspectivă pentru dezvol­ tregului popor în jurul pa rti­
din alte ţări sud-est europe­ forţelor revoluţionare, progre­ Urmărind cu atenţie evolu­
tarea zootehniei si sporirea dului comunist, unitate care
ne. O luminoasă pagină a re­ siste — care determină intr-o ţia evenimentelor din Orientul de făcui
producţiei animaliere şi pen­ exprimă adeziunea deplină a
laţiilor dintre proletariatul ro­ măsură lot mai mare cursul c- Apropiat, (ara noastră |ş| ex­
tru gospodărirea raţională a poporului român la idealurile
mân şi ccl rus o constituie resurselor de opâ. extinderea socialismului, holărirea sa venimenlelor internationale, primă îngrijorarea Iată de
participarea cu arma in mină irigaţiilor, combaterea eroziu­ n e c lin ţlă de a asigura edifica­ lupta împotriva politicii agre­ menţinerea încordării, de in ­ La ora 8 30 în faţa Consiliu­
a delaşamenlelor revoluţiona­ nii solului — domenii dinlre rea comunismului In patria sive a imperialismului, pen­ tensificarea conflictelor şi lui popular mtiniripal Pr^m-
rilo r români, alăluri de A r ­ cple mal importante pentru noaslră. tru apărarea păcii mondiale — ciocnirilor militare. România şani o m n lţm r do oameni aş-
mata Roşie, la apâraiea tine­ progresul agriculturii noastre înfăptuirea orin d u irii socia­ acumularea unor noi (actori consideră ră pentru asigura­ toapITi dispo ziţi. Şi dispo /ili-
rei Puteri Sovietice împotriva socialiste liste, lichidarea exploalării o ­ obiectivi pentru obţinerea de rea păcii fn această zonă a lu ­ ilc se dau. so revocă... In fino,
contrarevoluţiei şi intervenţiei succese şi mai mari în lupta mii este necesară retragerea sososc. una după alta. maşini­
O puternică Înflorire au cu­ mului de către om asigură în­ le cu savuvă do la cariera Ha­
imperialiste. de eliberare socială şi na lio­ neinl îrzială a trupelor îsrae-
noscut în aceşti ani învălă- florirea m ullilalerală a naţiu­ n ţa şi mtillimoa <.o gru pra /J
Ţinînd sus steagul interna­ niînlul. şliinla. artele, cultura, nii, punerea în valoare a tu ­ nală a popoarelor licne din teritoriile ocupate, a­ pe siră/i. la treabă. Se împrăş­
ţionalismului proletar. Partidul lâră de care nu se poate con­ turor polentelor sale creatoa­ In aceste c o n d iţi. o im por­ sigurarea in te g rită ţi graniţe­ tie savura, se planloază pineţ-
Comunist Român a militai, în­ tantă deosebită o dobindeşle lor şi securităţii tuturor state­
cepe o societate modernă e- re. Practica soclal-istorică de­ In cele două mari rad ie ro —
că de la înliinlarea sa, pen­ vansală. monstrează că naţiunea socia­ unitatea partidelor comuniste lor din regiune. rezolvarea Gar|>aţ si Aeroport — în
tru relaţii de prietenie şi bu­ listă este o puternică forţă şi muncitoreşti, a ţărilor so­ probleme» refugiolilor palesti­
M obilizînd eforturile po­ schimb, asociaţiile do lo rala ri
nă vecinătate intre România şi motrice a dezvoltării, că ea cialist e, a tuturor forţelor an- nieni. tinlnd seama de înlcre-
porului penlru creşterea fn
Uniunea Sovietică, pentru a îndeplineşte un imens rol pro­ tiimperialisle. Desigur, după sele lor naţionale potrivit Re­ nu s-au obosii dc loc ru mo­
face cunoscute realizările po­ ritm susţinui a economiei, noi gresist fn întreaga epocă de cum se ştie, în cadrul mişcării zoluţiei Consiliului de Secu­ bilizarea. Doar Ia capătul stră­
poarelor sovietice, experienţa pornim de la concepţia leni­ construire a socialismului şi a noastre există deosebiri de pă­ ritate din t9G7. zii V iito ru lu i, din Aeroport,
P.C.U.S. în făurirea noii socie- nistă că lot ceea ce se fău­ comunismului. In acest spirit, reri, divergente care afectează Rarlidut Comunist Român şi
reşte este destinat omului eli­ vreo 50 do cclolom işi amena­
lăli. In anii qrci ai războiului partidul nostru comunist, năs­ această unitate. Partidul C o­ guvernul român acţionează In
hitlcrlst. comuniştii, înfruntînd berat de exploatare, bunăstă­ cut din rin du rile clasei mun­ munist Român porneşte de la vederea înfăptuirii unor pro­ jează zona verde in (ala blo­
aparatul represiv al dictaturii rii şî fericirii sate. Dinamis­ citoare. ale poporului român, convingerea că Interesele co­ grese concrete pe. calea dezar­ Lucrări de înfrumuseţare in comuna Vaţa. curilor. Şi mullc mai sîm de
mililaro-fasciste. au luptai cu mul economiei a asigurat rid i­ consideră că slujirea Interese­ mune, ideologia m a rxisH e n i- mării, îndeosebi a celei nu­ făcut în cele două cartiere !
eroism şi abneqatie împotriva carea continuă a venitului na­ lor naţiunii noastre socialiste, nislă, unitatea de teluri, tot cleare. cu convingerea că a­
războiului anlisovietic, pentru ţional. care depăşea tn 1909 de ridicarea nivelului său de dez­ ce uneşte partidele comunis­ ceasta ar avea o mare însem­
ieşirea României din război şi 5,f» ori nivelul antebelic : pe voltare materială şi spirituală te, ţările socialiste sînt mai nătate penlru însănătoşirea cli­ Un stup de Plan frumos, puţină treabă
alăturarea ei la coaliţia an ti­ această bază s-au înfăptuit sis­ constituie o cerinţă supremă puternice dccit divergentele. matului International, prom o­
fascistă. După înfăptuirea in ­ tematic măsuri penlru creşte­ a întregii sate activităţi. In a- De aceea, este necesară Inten­ varea cauzei păcii şl securită­ Penlru ziua de duminică, 19 rigintcle de şantier. Acum
surecţiei armate din auqust rea nivelului de trai material cela.şi timp, partidul nostru sificarea eforturilor pentru de­ ţii Internationale. albine harnice aprilie, Consiliul popular al o­ treaba cea mai multă o fac
19'bl, fn locul bătăliilor pur­ şi cultural al poporului. In u l­ manifestă o grijă neslăbită păşirea actualei situaţii pe ca­ Sărbătorind centenarul Iul raşului llrad a întocmit un maşinile.
tim ii ani a fost îmbunătăţii
tate de armata română alături pentru dezvoltarea colaborării re o socotim temporală, pen­ V la dim ir Kiel Lenin, omagiul Pc prim arul comunei Vata plan al muncilor patriotice. Pe străzile aminlde să li tr ar»
de armata sovielică — care « sistemul de salarizare pentru internaţionaliste cu celelalte tru Învingerea dificultăţilor cel mal înalt pe care comuniş­ n-a trebuit să-l mai întrebăm Conform arcsluia trebuia să cu tunul şi tot nu înlîlncai un
adus contribuţia holăritoare la lóate categoriile de salariaţi, ţări socialiste, cu toate p a rti­ prin care trece mişcarea co­ tii români. întregul noslru po­ de planul acţu nilor- CI şi se­ înlîlnim pe slraz.ile bradului om... care să hirro/.e reva pen­
zdrobirea Germaniei naziste — îndeosebi pentru cel cu dele comuniste şi muncitoreşti. munistă şi muncitorească in te r­ por îl aduc memoriei sale este cretarul consiliului popular pesle 200 de cetăţeni — po tru folosul obşlesc. Cu men­
s-a plămădit prietenia frăţeas­ salarii mici. Au fost efectua­ In aceasta tşi află întruchipa­ naţională, normalizarea relaţi­ mobilizarea efo rturilor crea­ făceau un adevărat maraton şantierul noului stadion, pe ţiunea că în cariera de la Va­
că lomâno-sovielică. Relaţiile te importante creşteri ale pen­ rea concepţ'a noaslră despre ilor din sistemul mondial so­ toare ale tuturor celor ce de la un toc dc muncă la altul. străzile Tudoraneşti, Lunca. lea Arsului tot... maşinile mai
de prielcnie dintre partidele, siilor. s-a introdus un sistem unitatea organică, intr-un tot cialist. refacerea şi întărirea muncesc penlru dezvoltarea — Să ş li ţ — ne spun dînşii Dealu Racovii, in cartierul O ­ făceau cile ceva. încheiem
do pensionare şi s-au ridicat
ţările şi popoarele noastre dialectic, a intereselor naţio­ unităţii ţărilor socialisle pe social-economicâ a patriei — că oameni n n ilţ înir-un loc raşul Nou. La stadion — cîle ­ „v iz ita “ la Prad concluztonînd
s-au ridicat în anii construc­ pensiile pentru ţăranii coope­ nale şi a celor Internationale, baza m arxism-lcninismnlui şi noastre socialisle. penlru rid i­ va maşini, un excavator şi 15­
ratori. Se înfăptuieşte un am­ n-o să găsiţi. Au fost împăr­ că, dintr-o mare promisiune...
ţiei socialiste pe o treaptă convingerea noastră că îm bi­ a internaţionalismului prole­ 20 de oameni.
plu program de construcţii de carea nivelului de civilizaţie ţiţi, in iu n e ţe de ceea ce e
nouă. superioară, pe baza narea tor armonioasă este che­ tar. Sintern profund convinşi materială şi spirituală al po­ N'-ar fi nevoie, deocamdată, în plan s-a ales şi oraşul cu
locuinţe, au sporit cheltuielile de făcui, in grupuri de cUe
trainică a comunităţii de orîn- statului penlru dezvoltarea în- zăşia dezvoltării şi în flo ririi că singura cale de creare a porului. este dezvoltarea con­ 10-15. Pielruim drumuri, facem de prea mulţi — ne soune di- cîte ceva pe ici, pe colo.
duiro socială şi de ideologie, fiecărei naţiuni şi, prin aceas­ c o n d iţilo r pentru realizarea a­ tinuă a prieteniei şi solidari­
vâ(ămtntului, culturii, ştiinţei, podeţe, confecţionăm garduri,
a telurilor comune ale socialis­ ta. a întăririi sistemului socia­ cestor obiective este aceea a tăţii internaţionaliste cu cele­
pentru ocrotirea sănătăţii oa­ amenajăm zone verzi în salul Unii muncesc, alţii...
mului si comunismului, ale list in ansamblu. discuţiilor tovărăşeşti, aborda­ lalte Jări socialiste, cu parti­ Vala. In satele aparţinătoare
luptei im potriva imperialismu­ menilor muncii. Pe teritoriul tării noastre, e- rea dc pe poziţii m arxisl-le- dele comuniste şi muncitoreşti,
In prezent, întregul popor niste a deosebirilor de vederi comunei se luciează la pietru­ Locuilorii Vulcanului au fost pect tot de la Vulcan. In*rr
lui. lăluri de poporul român tră­ cu toate forţele revoluţiona­ irea drum urilor. Din cele 13
român îşi consacră eforturile Si divergentelor şi rezolvarea întotdeauna inimoşi Ia astfel cele două cămine de n e fa r.u lH
Partidul Comunist Român, iesc si muncesc împreună de re. antiimperialisle şl demo­ sale au ieşit astăzi la acţiuni de acliuni Duminică s-a în-
clasa muncitoare. întregul nos­ încheierii cu succes a ultim u­ secole maghiari, germani, sirbi lor po trivit normelor de rela­ cratice ale epocii noastre. în patriotice peste l 500 de celă- — cel a) constructorilor si (cl
lui an al actualului plan cin- ţii Intre partidele comuniste şi tîmplat la fel. Pe bulevardul
tul popor acordă o înaltă pre- şi alic n a ţo n a lilă ţ conlocui­ interesul cauzei socialismului Icni. V ictoriei — mare concentrare al m inerilor — o zonă destul
lu irc prieteniei româno-sovic- ( ¡nal, puntnd temelii trainice toare, care reprezintă circa 12 muncitoreşti, pornind de la in­ şi păcii tn lume. — Cu cetăţenii care au ieşit de forle. Deputata Florica Drob de mare aşteaptă o mina de
lice. dezvoltării colaborării trecerii la realizarea progra­ )a sulă din populaţia tării teresele propriilor popoare, a­ In încheiere, doresc să «dre­ aslăzi la acliuni am puica face a mobilizat cel mai mare nu­ gospodari Locatarii celor do­
mullilal.erale dintre ţările noas­ mului adoplal de Congresul al Pornind dc la leza marxisl-le- le clasei muncitoare, ale miş­ măr de cclălenit circa 100. Se uă cămine, insă. joacă cârti
tre. adine ¡rii cooperării pe X-lea al Partidului Comunist ninistă că nu poate fi liber un cării comuniste internationale sez cu acest prilej cititorilor mull mai mull. dar Autobaza sau privesc la lelevizor.
Român. Pe baza Directivelor şi cauzei socialismului tn amenajează zone verzi, se
ţoale planurile vieţii economi­ popor care asupreşte alte po­ ziarului ..Pravda“ . com unişti­ I T A. Hrad şi Inlreprinderea — De ce nu ieşiţi şi dumnea­
Congresului se află în proces lume. plantează puicii şi qarduri vii,
ce. sociale şi politice- Sînlein poare. partidul noslru ronm- lor, tuturor oamenilor r.ovie- de industrie locală nu s-an li­ se sapă peluze penlru Dori. voastră să vă amenajaţi zona
convinşi că întărirea solidari- de elaborare planul cincinal nist a dat cea mai mare a- Afirm îndu-se ca un detaşa­ verde ? — l-am întrebat pe a-
po perioada 1071 - 1975. care va lîci. calde urări de progres şi nul de cuvint. Ne-au trimis fn fata scolii nr. 4 — cadre
lăţii şi a legăturilor de prie­ le n ţe soluţionării problemei ment activ al mişcării comu­ ju lorn l miner Gheorghe Coşo-
marca n nouă şi importantă e- prosperitate, succese lot mai 2—3 maşini, In loc de 10. didarlicc şi vreo 70-75 dc o-
tenie dintre Republica Socia­ naţionale. In procesul revo lu­ niste internationale, Parlidul levj îşi amenajează curlca şco­ van.
listă România şi Uniunea Re­ lapă tn Murirea societăţii so­ ţiei şi construcţiei . socialiste Comunist Român dezvoltă re­ mari în opera de edificare a N-ar fi rău să-i crilica li pu­ lii. Notăm aspectul deoarece e — Noi n-avem nevoie de
publicilor Sovielicc Socialisle. cialiste multilateral do/vollalc. s-au inlăptuil. deplina egalita­ ia ţi tai «| i cu toate partidele comunismului. în lupta penlru ţin.
in lichidarea decalajului dintre unicul de acest lei pe ca re numea palrioiică. Sînt alţii plâ-
dintre Partidul Comunist Ro­ te în drepturi şi frăţia indes­ comuniste şi munciloreşli fră- Iriumlu) ideilor socialismului, C eea ce şi facem. Dar chiar bani in liln it pc unde am tre­ lili penlru asta.
mân şi Partidul Comunist al lara noaslră şi lările cu o e­ tructibilă între poporul român (rŞli. cu celelalte detaşamente cut. In cartierele oraşului Pe-
Uniunii Sovietice corespunde conomie de/voltală. in ridica­ şi naţionalităţile conlocuitoare, ale clasei muncitoare din alte păcii si prieteniei intre popoa­ şi lăr.i prea multe maşini sa­ Iroşani. elevi cu emblema şco­ Noi ziceam că dacă-i palrio-
rea societăţi noastre pe noi ţări, cu loríele anlîiinperialisle re, cărora Lenin le-a inebinat lul \ a|a arăta la ora II ca un liră... Am cil al textual răspun­
intereselor ambelor noastre a fost rezolvată problema na­ lii lor pe mină hălcau minqea sul penlru încărcătura lui dc
ţări şi, în acelaşi timp, inte- trepte de civilizaţie şi cieşte- ţionala. d» pxatuUndeal. cu dăruire Întreaga sa viata. i stup de albine harnice. pe spalîile verzi. încă un as- „ve d e ri“ . Pără comentarii.