Page 71 - Drumul_socialismului_1970_04

^•tftttfnfirftffrrtrrrt9rrtrrttrt*rr*trt*rttrntrtnntttnrrt§mMtntrt*ir*\
M S* .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA!

m Adunarea festivă de la

| Moscova consacrată sărbă-

! toririi centenarului naşterii
* *
i lui V.I. Lenin î

;
• Lucrările Comitetului pentru

dezarmare

I p Fo rm a re a noului guvern f
I ausfriac
ANUL XXII. Nr. 4757 MIERCURI 22 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI •//✓/✓//✓/////////////✓//////✓//✓//////✓///✓//✓/✓//✓/✓/✓//////✓✓✓✓///✓/✓//////yj

100 DE ANI DE U 1 NAŞTEREA DELEGAŢIA Producţie sporită

Partidului Comunist de stîlpi hidrau­

L U I V L A D I M I R I L I C I L E N I N Român la Mausoleul lici de fabricaţie

indigenă

de
Octombrie leninist - imbold Expuneri şi Iui Lenin stîlpi hidraulici de fa V u l­
Fabricii
Colectivul
can valorifică fructuos ex­
simpozioane pres). — Delegaţia (Aqer- Stat al Republicii Socialiste perienţa dobindila privind
M O S C O V A
21
România, care participa la ma­
Parti­
utilaje
acestor
fabricarea
al luptei clasei muncitoare In cadrul manifestărilor re dului Comunist Român, con­ nifestările prilejuite de sărbă­ preţioase pentru industria
centenarului
torirea
naşterii
minieră. A fost realizat si
de
dusă
tovarăşul
Nicolae
au loc in această perioadă, Ceauşescu. secretar general al lui V. I. Lenin, a depus la 21 livrat recent exploatărilor
aprilie o coroană de flori la
consacrate aniversării naşte­ Partidului Comunist Român, Mausoleu) lui Lenin. din Pia­ carbonifere primul lot dln-
tr-un tip nou de stîlpi Înalţi
rii marelui
revoluţionar sl
împotriva exploatării făuritor al prim ului stat so­ preşedintele Consiliului de ţa Roşie. de 3,15 metri, cu acţionare
centrală, destinaţi susţinerii
clubul
cialist din lume. la
muncitoresc din Vulcan, In abatajelor cu front mare de
faţa linul mare număr de lucru. Gama utilaje lo r mo­
derne de
susţinere ce se
capitaliste pionieri $i elevi, s-a desfă­ zent 7 tipuri care se u tili­
produc aici cuprinde fn pre­
Intitulat
şurat simpozionul
Colectivele din industria hunedoreană
centenarului“ .
„Semnificaţia
zează cu rezultate foarte bu­
Despre copilăria lui V. I. Le­
nin au vorbit profesorii M i- ne fn abataje de diferite
nodora Rlpoşan şi Florea întîmpinâ Ziua de 1 Mai profiluri.
lonaşcu. Simpozionul a fost Este fn curs dc asimilare
Marca Revoluţie Socîalislă din Oclombric 1917, inspi­ urmat de un reuşit recital de
rată si condusă de parLidul bolşevic, în Irunle cu V. I. versuri din lirica românească. pentru a fl introdus în fa- !
Lenin, a avui o deosebită însemnătate nu numai pen­ bricaţte un agregai hidraulic j
tru popoarele asuprite ale Rusiei, dar şi pentru mo- ★ nou de echipare a stîtpllor I
scle exploatate din înlreaqa ‘lurrm. O dată cu măreţul Manifestări dedicate săr­ CU NOI SUCCESE ÎN ÎNTRICEiiE
eveniment, acestea au înţeles că a început o nouă e­ bătoririi acestui însemnat e- cu acţionare centrală. In pe- |
pocă is'orică. epoca revoluţiilor proletare Şi a trece­ venlment din istoria proleta­ noada relativ scurtă care a j
rii omenirii de la capitalism la socialism. riatului au fost iniţiale in trecui dc Ia punerea fn 1
Reierindu-sp la semnilicatia istorică a evenimentelor numeroase şcoli şi unităţi ..Ce bilanţ pregătili pentru tone cărbune. Pozitivă este e- lunc|iune a fabricii s-au 1
din 1917. lovaiăşul Nicolae Ceauşescu arăta că „M arca de pionieri din cuprinsul ju ­ marea sărbătoare a muncii ?“ volutia extracţiei la mina
deţului. Expuneri, simpozioa­ produs $i livrat unităţilor
Revoluţie Sorialistă din Ociombrie. făurirea primului întrebarea, devenită prin tradi­ Ţebea unde se consemnează
stat soci al ist din lume au deschis in istoria omenirii ne, mese rotunde, expoziţii ţie un minunat prilei de in ­ un plus de I 200 tone cărbune. din Centrala cărbunelui Pe­
epoca revo luţiilor proletare, epoca trecerii de la capi­ documentare, montaje artis­ tensificare a întrecerii penlru Ritmul constant intensiv de troşani circa 4 000 dc stflpl
talism la socialism. Victoria proletariatului din Rusia, tice. spectacole s-au desfăşu­ cele mai bune realizări în în ­ lucru caracterizează în con ti­ hidraulici.
condus de Partidul Comunist lăurit de Lenin, ideile lui rat la liceele din Orăştie, deplinirea sarcinilor econo­ nuare activitatea m inerilor din Obţinerea producţiei in d i­
Ociom brie au stimulai spiritul revoluţionar al clasei Simcria, Petroşani, la şcolile mice, are în aceste zile o re­ Poiona Ruscăi si narza, precum
muncitoare al maselor larqi populare dc pe toate me­ din Sălaşu Superior, Clopo- zonantă deosebită pentru toate SÎ a celor de Io II.M. Certei — gene sporite de stîlpi. grinzi j
ridianele globului, răsunînd ca un îndemn la lupta pen­ tiva, Pelros, Vaţa dc Jos, colectivele dc muncă din ju ­ Săcărîmb. articulate sl alte elemente j
tru realizarea aspiraţiilor dc libcrlalc şi progres, pen­ Teliuc. precum şi in m ajori­ deţul nostru. Răspunsul, in di­ Un exemplu de excepţio­ metalice a permis extinde- j
tru eliberarea socială şi naţională“ . tatea şcolilor din municipiile ferent de mărimea si im p or­ rea susţinerii moderne în S
Deva. Hunedoara şl Pclro­ nală abnegaţie şi dăruire în
Conlinuind tradiţiile internaţionaliste ale vechii miş­ şani. tanta economică a întreprinde- tot mal multe locuri de j
cări socialiste din tara noastră, ale luptătorilor ro ­ r îlor trebuie să fie unic : ziua muncă il oferă În aceaslă lună muncă din minele Văii Jiu- j
mâni de pe baricadele revoluţiei franceze din 1Ö48 si ★ de 1 Mai sărbătoarea , muncii olelarii hunedoreni. Deşi au dc
ale Comunei din Paris, m uncitorii, ţăranii şi intelec­ „Lenin despre tineret" s-a din acest ultim an al cincina­ înfruntat numeroase grculăli, Ini. Eficienta acestei acţiuni I
tualii români şi-au exprimat solida rilalra fierbinte cu Intitulat tema simpozionului lului. trebuie înlim pinală cu se concretizează In sporirea I
revoluţia condusă de Lenin. M ii de muncitori român!, care a avut loc recent la O- planul pe primele palm luni ei au reuşit ca in condiţiile productivităţii în subteran, ;
care se aflau evacuaţi temporar cu întreprinderile. în răşfie în sala casei de cul­ îndeplinii şi depăşit Ia iotî in ­ unor sarcini dc plan mult spo­ reducerea consumului de !
perioada războiului, pe teritoriul Rusiei şi un mare nu­ „Leninismul şi construcţia tură. In cadrul acestui sim­ dicatorii de către toate colec­ rite să asigure în primele două
măr de prizonieri români din Transilvania care au fost pozion, organizat de Comi­ tivele dc muncă. decade un plus de producţie material lemnos. în micşora* j
înrolaţi în armala auslro-unqară nu constituit bata­ tetul orăşenesc Orăştie al Condiţiile penlru realizarea de m? tone. astfel că depăşi­ rea eforturilor fizice soliei- !
lioane revoluţionare române, iar unii au intrat direct U.T.C, expunerile susţinute acestui preslîaios obiectiv sînf late minerilor. In abatajete \
în rîndurile Armatei Roşii, luptind pentru apărarea M a ­ societăţii socialiste în România“ de profesorii Eugen Firczak deosebit de favorabile. Hi- rea rum ulală dc la începutul din Valea Jiului s-au eco- j
rii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Holărîrea lor se şl Ghcorghe Paralitic au fost lantul rodnic din primul tri­ nomlsit In primul trimestru I
împletea organic cu dorinţa arzătoare, cu patosul re­ urmărite cu un viu interes mestru a fost amplificai cu noi AL. VALERIU
voluţionar şi patriotic de a săvîrşi si in tara noastră Centenarul naşterii genialu­ tii socioliste în Romănio”. de către lin mare număr de valori în cursul celor două al anului 2 025 mc lemn de !
revoluţia socialislă şi desăvârşirea stalului national, lui ginditor şi conducător re- La clubul „Siderurqistur din tineri din şcolile şi întrep rin­ decade din această lună. In mină fa(ă de consumul pla* j
care atunci constituia un deziderat de scamă la or­ voluţionor morxis!, V.I. Lenin Hunedooro, în faţa unui audi­ derile oraşului. Valea Jiului, minerii de la nificat. i
dinea zilei. - o cărui viată şt operă con­ toriu formol din siderjrgişti, ★ Luppni au atins o ăepăsire de (CötfflNUUX «TV FIO « I t )
Mişcarea de solidaritate activă a maselor muncitoa­ stituie un înalt exemplu de constructori, cadre didactice, Simpozioane dedicale aces­ aproape 17 000 tone cărbune,
re din tara noastră cu victoria revoluţiei se încadra slujire devotată a cauzei medici. jurişti. tovarăşul tei aniversări s-au desfăşurat
în mişcarea generală internaţională pe care V. I. Lenin clasei muncitoare, a oameni­ loachim Moga, membru o! C C. şl la căminul cultural din cei de la Paroseni au înscris
o aprecia scriind următoarele : ..Tocmai simpatia ma­ ol P.C.R., pnm-secretor ol Co­ comuna Buceş. unde radrele pe graficul întrecerii peste
nifestată faţă de noi dc către, masele muncitoare — de lor muncii, de fermitate şi pre­ mitetului judeţean de partid, didactice din localitate au 10 000 lonc. iar la Lonca. Pc-
către masele de muncitori ţărani, de agricultori — din viziune politică - o constituit preşedintele Comitetului exe­ vorbii despre „Lenin şi pro­ trila si Dîlja. efortul nenlru
înlreaqa lume, chiar din statele ostile nouă, tocmai un prilej de evocore profundă cutiv ol Consiliului popular ju­ blemele tineretului", iar ta Depăşiri de plan pe seama
acest sprijin şi simpatic au constituit ultima şi cea o Imensei contribuţii a leninis­ deţean. o vorbit despre semni­ Grupul şcolar minier din De­ recuperarea restantelor de la
mni hotărîtoare sursă, cauza holăriloare a faptului că mului Io îmbogăţirea tezauru­ ficaţia aniversării cenlenorului va. prezentarea personalităţii inccpulul lunii se concreti­
loate invaziile îndreptate îm potriva noastră s-au sol­ lui socialismului ştiinţific. şi modul strălucit în care Par­ lui V. I Lenin a lost însoţită zează acum în substanţiale de­ creşterii productivităţii muncii
dat cu eşec...” (V. 1. Lenin. Opere, voi. ,'L1. p. IU). La adunările care ou ovul tidul Comunist Român o apli­ de proiecţii de lilmc repre-
loc între 19-21 oprilie o.c. in zentînd aspecte din viaţa şi păşiri. PromiŢălor cslc debulul
întreprinderi, pe şantiere. în cai învăţătura moxist-leninistă industrial al tinerei mine Băr- Angajaţi ¡n marea intrece- tone maselotc si plinii, 15
Prof, ION FRATILA, ad lvita te a întemeietorului le ce se desfăşoară pentru
directorul Filialei judeţene instituţii, scoli, Io cosele de Io condiţiile concrete şi cerin­ primului partid comunist din băteni unde s-au si acumulai realizarea exemplară a pla­ tone radiatoare şi 1 178 tone
o Arhivelor statului cultură, cluburi, cămine cultu­ ţele obiective ale fiecărei eto- lume. peste prevederi aproape 400 nului de stat pe 1970, slde- zgură granulată. Este demn
Hunedoaro-Devo rale. membri ai biroului Co­ oe o construcţiei socialismului rurglştii din Călan au reuşit dc relevat că cea mai mare
mitetului judeţeon de partid in ţara noastră Expunerea parte a sporului de produc­
ou prezentot expunerea : „Le­ să încheie primul trimes­ ţie realizat s-a obţinut pe
(CONfINUAftf IN PAO. o I-o) prezentată o relevat că mo­ tru al acestui an cu însem­
ninismul şi construcţia sodetă- seama creşterii pro ductivi­
rile succese dobîndite de *o- I N P A G I N A A ll-A nate depăşiri. Dînd viaţă tăţii muncit care. la U.V.
porul nostru, sub conducerea angajamentelor luate In În­ Călan. a fost cu t 640 Iei
trecerea socialistă, colectivul mai marc pe cap de salariat
încercată o Partidului Comu­ de muncă al acestei uzine iată de prevederi.
In avans 1er» — nc comunică tova­ şi ccrcuitul. nist Român, in edificareo so­ Reproduceri după documente şi a reuşit să producă peste La obţinerea acestor suc­
răşul Sabin Uăiesanu. se­ La obţinerea acestor rea­ cietăţii socioliste în România, fotografii legate de viaţa şi sarcinile de plan 530 fone cese este evidentă contri­
fa(ă de grafic c u la ru l Comitetului comu­ lizări şi-au adus in mod stnt o strălucită confirmóle o foniă, 2 005 tone serolcocs, buţia sectoarelor semicocs,
I 495 tone cocs fluidizat. 810
nal dc partid Gcoaqiu — deosebit contribuţia membrii justeţii ideilor luí Lenin. ole furnale, turnătorie I şl tu r­
membrii cooperatori din a­ cooperatori Ana Curul. Ana activitatea Iui V.I. Lenin tone piese brute turnate. 37 nătoria de llngotlerc.
In secţia a Il-a vagoane marilor adevăruri ole mar- fone cilindri de laminor, 26
ceastă localitate au terminat Colea, loan Ondea, Elisa-
a LbM.M.R. Simerla, care a xism-leninismului.
încheiat primul trimestru cu
rezultate pozitive, se desfă­
şoară o întrecere susţinută
pentru a înscrie pe graficul Lucrări de sezon
dc producţie noi realizări
M uncitorii, inginerii, teh ni­
cienii $i maiştrii acestei sec­ ZILE DE EFORTURI INTENSE PENTRU EXECUTA­
ţii. deşi lucrează în condi­ dp executat o seamă de lu­ beta Ciobanu, Ana Hcrt.
ţii deosebite (halele în care crări agricole de sezon. Ana Crişan şi alţii- M erilă
îşi desfăşoară activitatea se Aslfel. s-au plantai pomi
modernizează şi se extind şi fructiferi pe o suprafaţă de a fi evidenţiat şi aportul
ca atare nu se folosesc de- 20 de hectare de le ren. s-au depus de elevii liceului a-
şcoala generală din locali­ REA LUCRĂRILOR AGRICOLE. CUM LE FOLOSIŢI?
cît 3 din cele 8 lin ii de pro­ plantat cu roşii timpurii in yricol şi al celor de la
ducţie). au reuşit să ia un solarii 0,70 ha, iar la vita de
avans substanţial faţă dc
graficul de producţie al pe­ vie s-a executat curăţatul tate.
rioadei. Astfel, din planul
lunar de 200 vagoane pe 4 crările prevăzute. Această in ­ dln cooperatori sâ semene tri­
oşti, s-au realizat pină la Obiectivul principal al activităţii de sezon desfăşurate dicotie esle cunoscută de fie­ foi, să Darticipe )a alte munci Optimism
15 aprilie 130 dc vagoane, care cooperator. de fie­ pregătitoare necesare plantării
cu 30 mal mult faţă de pre­ de lucrătorii din agricultură 11 constituie mobilizarea tutu­ care mecanizalor. M em brii co­ cartofilor si însămîntârii do-
ror forţelor şi mijloacelor la urgentarea insâminţârii cul­
vederi. m itetului au fost repartizaţi De rumbului. Din timp în timp cu... „P.S.“
turilor de primăvară. O asemenea cerinţă este impusă de
cooperative si lucrări mai im ­ oluqurile verifică umiditatea
condiţiile specifice acestui anotimp, ploile frecvente de- portante. O perativ analizăm
terminind suprapunerea a o serie de lucrări ca : pregăti­ solului. Pe parcela alăturată TOTEŞTI (transmile N. Stao
situaţia realizărilor si luăm se poate dîscui şî totuşi trebu­
rea şi fertilizarea terenului, insâminţatul culturilor furajere, tiu). Cu 55 hectare planta**
Concurs pe teme plantatul cartofilor şi al pomilor etc. In astfel de condiţii măsuri în consecinţă. Se esll- rile lincezesc. Traclorul are cu carlofi pînâ ieri dimineaţă
apare firesc şi necesar ca toate eforturile conducerilor
C.A.P., specialiştilor, consiliilor populare, cooperatorilor şi M im i sflCMiisraMi.Mimii stcnLism .« > m h u . n cn u sn n .i
folclorice mecanizatorilor să fie orientate spre folosirea cu eficienţă
maximă a fiecărei ore şi c!lp.o prielnice pentru lucru in
cimp. B R E G A D A r U L C B I W t
Un numeros public din
Ieri au existat condiţii deosebit de favorabile ieşirii
Călan a linul să lic prezent masive la lucru pe ogoare. Ce reliefează insă aspectele
la concursul qcn „Cin*» ştie. mrază ca în aceste zile să o defecţiune. Se hotăresle pe Si cu asigurarea că restul de
cîştigă” . ce a avut ca temă intîlnite in citeva cooperative agricole din împrejurimile fie terminat planiatul cartofi­ loc ca agreqatul cu discuri 5 ha se vor planta pînă la
vastul dar Inimosul „cim p" Haţegului ? lor, iar în perioada cea mai să fie cuplat la un alt tractor. sfîrsitul acestei zile, coopera-
al iolclorutui Organizată dc
scurtă să fie însămîntat. si po­ Este de neexplicat de cc nu lorii din Toteşti raportează în ­
comitetul orăşenesc U.T.C., rumbul pe cele 177 ha plonifi- s-a luat această hntărîre mai cheierea aocslei lucrări agri­
în colaborare cu conduce­ cale“ . repede. In cimp era preşedin­ cole de primăvară- De altfel,
rea clubului din localitate, La C A P . Haţeg. în ziua tele Ghrorqhc Prip de la care din declaraţiile tovarăşilor Pa­
intr "cerea a înscris la start Intervenţii de primăvară. Cum este de­ a raidului cooperatorii lucrau aflăm că mai există un agrega* vel Turcu, preşedinte, si V i-
acest impediment ?
păşit
C lincri, carr au dovedit o fost întrebarea pe care nni dc zor la înqrăsarea terenului, cu discuri dar „zace“ defect pe sarion Cvasa. înqiner-şef la
bună cunoaştere a melodii­ ndresal-o tovarăşului Nicolae în grădina de legume, la plan- undeva. Acest exemplu arată C.A.P. Toteşti. rezultă că si
lor populare. Zamora. secretarul comitetului iotul cartofilor. Aici, s-a sta­ ce posibilităţi de a folosi In celelalte lucrări sint înaintate,
Original prin desfăşurare, operative orăşenesc dc partid. bili. ca pînă la sfîrsitul 2i)ei maximum timpul există, dar uncie sarcini de plan fiind
(hiar înd e p lin ite :
ovăzul a
primul concurs pe această ..Răspunsul nu poale fi dccît să fie plantate 10 hectare cu fisurile din munca de înd ru­ (ost însămîntat pe cele 5 ha
unul singur. Fiecare oră bună carlolj din cele 25 planificate. mare $i control dau naşlcrc
temă, organizat la Călan. a HAŢEG (transmite A. Nagy). de muncă să lic folosită cu unor anomalii ce fac ca orele
Terenul umed dă mult
de
găsit un larg ecou in rîndul In grâdîno de legume a C.A.P. Sinlandrei se munceşte 7.iIc 1 o ploioase din ultima vre­ maximum de randamenl. pe furcă si coopcralorilor din bune dc lucru să nu fie fruc­
spectatorilor. cu spor. me au înqrcunal desfăşurarea fiecare parcelă cu mai rmlină Silvaşu dc Jos. Din aceaslă tificate cu maximum de randa­ ID A i M
normală, ritmică a campaniei umezeală să se execute lu- cauză s-a hotărîl ca o parte ment.