Page 72 - Drumul_socialismului_1970_04

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr, 4757 MEUCURI 22 /¡Pilllt 1970

V, t. 1 B N AH OCTOM BRIE LEN IN IS T -
& 1 & U 0 T E C A m u N c n ’o m i t u
* O 'f i 1SOAB V. AGRESA. TA i m l C PRLV lt . :- f
tov.:jr 5ştî,
fb>i cnt>frânţi ţji sfiitei. la Pâşcv şt lvat.fi Dcnslttev '■U. IM BOLD AL LU P TEI
3« JtttrAt la M Cffcb *•?. ta aerm ireduil din < 'îtma. D l î > îc
t vonccdiât stttutci törii l târî ; Sil Ic plite« :â ba nit a* li
cuv • îieau. l);ir ev NM: ¡13 Pa: iu icfurite miplu,3fi> docţii CiT
ac* «ia. ave» cogiract. . Cwc httx şi-a pus in riad : •>â hCăj'i^ dc
XX x cit h i’îdta •ii ÎV: iii, ca vifUL'r aţi pe jiiitel, va t îl m x m ö ö B C H i
:pi|i *3 Iacă D l C z » f; ku t & pUţuş.cr « ÎTIÎT îCîîitvi'V lai-
pot (*ăt NikiUi Pa* al nţ cv> itecsfş a ni^te* ţMb % M U N C ITO AR E ÎM POTRIVA
»îs iă an aurcicdiin. N ikita { V ÎOîţt reţinut şi |i t<h-ih:1 eâ ş? h ,)«
S ilii c*>nvmv cit «uihi i t’tT.lţ granit paiiikî (Hikiil.it Pi**!« *U}
D ^ î nu siftt i ifirdai ‘C Să sin n îiş<t ecv a. Do « Xi'VA vă 7
tipsia Itjvarâ^c. iî ittjFVei ii* actiaşlă eh ctiUiim? . varo py .alo
îjVC a drepii con^ccirtţş ! Cxţtfi iţCiŞÎfj V3
rc»£ draftâ 1«>var<!-?v. s iifiltâr fit? it)i fcâieşfi, EX P LO A TĂ R II C APITALIS TE
.Vj; V I i'M i.a o rf: X t i» : » (V j.
i iH«' &<*»* \ 'ţ t t \ XîV v>-.uUk*rt^.riiţivi îmV f» $»<&;*'}lh>r*v^
I fc,\t>UC£tî£
ÎZÎ hpUiC^H' -;ijil' ;^>>S}-Jă5
itW /î r <<>;«, J ducţia s-a scumpii considera­ tea scăpa aUfel decU. dacă le Ideilor leniniste. Acum sînţ i’& fF A ÎA ftt
bil prin repetatele qreve ale dăm m uncitorilor ce le rom - publicate o serie de broşuri
. vi>î IX <-l $> îi\xK (IM M â lf .DIN fÂO> I) m uncitorim ii". Nefiind satis­ peto de drept, împiedeeîndu-i care cuprind lucrări ale lui
făcute revendicările muncito­ Insă In acelaşi timp de a ajun­ Lenin şi documente ale Inter­
rilor, aceştia sini nevoiţi să ge la astfel de drepturi şi prin naţionalei Comuniste, acum se
Noiembrie 1911. Scrisoarea lui Lenin, adresata lui I. C.
Frimu, solicitindu-i sprijinul pentru clarificarea situaţiei unor Partidul Socialist din Româ­ revină cu o tot mai mare am­ ele in presiunea unei astfel de simte toi mai puternic influen­
puteri, pe care ar folosiro nu­
emigranţi politici ruşi. nia, to|i socialiştii înaintaţi ploare, in această luptă 6ini- ţa grupurilor comuniste, care
din mişcarea muncitoreasca ţindu-se din plin rolul socia­ mai pentru a răsturna ordi­ cereau transformarea partidu­
românâ, încă din primele zile liştilor, comuniştilor şi demo- nea socială de azi". lui socialist în partid comunist* I
ale revoluţiei socialiste au Jn asemenea condiţii, se a­
desfăşurat o suslinulă munca propie ziua de 20 octombrie,
propaqandislică de clarificare cînd în întreaga ţară începe O«»ori
a maselor populare din tara greva generală, care a avut Ă i
noastră referitor la importanţa un caracter politic. O biectivul Popnru’i; ’
M arii Revoluţii Socialisle din principal al ei a fosl cuceri­
Octombrie, a semnificaţiei rea de drepturi democratice,
transformărilor revoluţionare prinlre revendicările grevei
re au avut loc în Rusia Sovie­ generale înserjindu-se recu­
tică, cetind m uncitorilor ro ­ noaşterea sindicalelor şi a co­
mâni să dea dovadă de organi­ mitetelor de întreprindere, re­ 1924, G alaţi. Coperta revistei „Biblioteca M uncitorului"
zare curai $i voinţă de iuplă tragerea gărzilor militare din publică lucrarea „Lenin" de Maxim Gorlci, tradusă şi prefaţată
întreprinderi. încetarea repre­ de P. Constantinescu-laşi (Ed. „Casa poporului").
pentru a înfăptui şi ¡n ţara
siunilor im potriva membrilor
noastră ceea ce s-a înfăptuit
in Rusia. organizaţiilor muncitoreşti si
altele. Desigur, greva s-a ma­
In mişcarea muncitorească
nifestai mai puternic în unele
>i democratică din ţara noas­
centre din Transilvania şi în­
tră această tradiţie s-a format deosebi în Valea Jiu lui şi la M , L E N I N
le la început deosebii de pu- atelierele din Simeria. După
ernică. fiind slrins legală de cum esle nevoit să recunoască
¿arcinîle hipici revoluţionare inspectorul minier din Petro­
impotriva regimului burghezo-
şani. în dimineaţa de 21 oc­
■noşieresc. a dominaţiei impe- tombrie 1920 greva primeşte
ialismului slrăin şi a perico-
ului expansiunii fascismului caracter general în toată V a ­
asupra tării. Campaniile ani- lea Jiului. Prinlre altele, in
raportul acestuia către auto­
versalive de 7 Noiembrie s-au
rită ţi sc arăla că .... azi ia ora
lolosil ca un m ijloc im portant
G (e vorba de dimineaţa zilei
1e educaţie revoluţionară şi
CRIZA SO C IALA OIH 6ERM ÄNIÄ nternaţionalislă a maselor de 21 octombrie 1920). la toa­
te exploatările muncile au fosl Tinerelului
nunciloare din ţâra noaslră,
sistate". Desigur că şi de a-
le mobilizare a lor la îniăp- ceaslă dată este trimisă arma­
uirea sarcinilor corespunză- ta, penlru a forţa pe m unci­
loarc fiecărei clape istorica.
tori să reia lucrul. Cei care
Această situaţie a favorizat, mi au fugit în munţii din a­
in loamna anului 10| 8. In fi i n- propiere, au fosl arestaţi şi
laiea consiliilor şi gărzilor duşi sub escortă la lucru, dar
nuncitorcşli şi in judeţul H u ­ chiar dacă au fosl introduşi cu
nedoara. in special în Valea forţa la locurile de muncă, in
Jiului. Punînrl vremelnic slă- * mine, ei nu lucrau. Iată ce se
nînire pe puterea militară şl scria. înlr-un raport în care se D is c u r s r o s t it la a i ’ r 11ca
& rivilă. acestea au dovedii în analizau cauzele grevei, de­
activitatea lor m alurilale revo- spre dîrzenia m uncitorilor : ; ftl U n i u n i i ■ 'fln a ro »
ulionară. Chiar dacă condiţiile Faptul că minerii s-au opus tu tu i « jm s » n is t d i n « M S i e .
vremii nu au fosl favorabile l i ­ V.l. Lenin participă la punerea pietrei fundamentale a cu alîla dirzenie măsurilor
nei loiale izblnzi, încercarea din monumentului „M unca eliberată", Moscova 1 Mai 1920. represive şi au continuat circa
1918. „Biblioteca Comunistă" editată de Comitetul Co­ loamna anului 1918 a consli- 14 zile greva, se daloreşte ac­
munist Revoluţionar Român publică lucrarea lui Lenin „Puterea Luit o reuşită experienţă re­ tivită ţii puternicului grup co­
Sovietelor şi criza socială din Germania". voluţionară. care a stimulat craţilor români, care răspin- Neaeordîndu-se m uncitorilor munist, care a mobilizat si a
lupla m uncitorilor în anii ca­ condus pe mineri, iniţiind di-
le au urmai, dînd acestora po­ deau in rîndul m uncitorilor „ce le compete de drept" nici ferile forme de luptă de la I l * i i m
sibilitatea să-şi cunoască forţa un bogat material propagan­ chiar de leama „pericolului retragerea in păduri şi ocu­ Editura revistei „Lupta de clasă" publică discursul lui
revolulionaiă de (are dispun, distic, format din manifeste şi roşu", nemulţum irile cresc, iar parea galeriilor pînă la demon- Lenin rostit la Congresul al III-lea al U.T.C. din Rusia, intitulat
să-şi verifice şi să-şi corecte­ broşuri, care aveau menirea ia 19 martie 1920 . muncitorii slratii de stradă, ca aceea de „M enireo Tineretului Comunist".
ze Io rinele" de Iuplă penlru de a arata calea.Juplei revolu­ înaintează D irecţiunii minelor la Vulcan".
ţionare ca singura ce poale
cucerirea revendicărilor eco­ din Petroşani. un ultimatum m
duce la eliberarea de sub ju ­ care aralâ că dacă in 24 de După înăbuşirea smqemasă a
nomice. sociale şi politice. grevei, au urmat lot felul dc
gul exploatării. Şi. intr-ade- ore nu li se satisfac cererile,
Pe măsu i a agravării c<>nd> \ ar. orqonele represive arătau vor declara grevă. Cum era şi represiuni si percheziţii care
ţiilnr in rare erau nevoiţi Sd in rapoartele ce Io întocmeau de aşteptat, cele cerule nu sînt tindeau la îndepărtarea în p ri­
trăia scă si să munre-isrä. 1 1 ,T- despre starea de spirit, a mun­ satisfăcute, ba, mai mull. sa­ mul rind a (dementelor comu­
rea cb* spirit a minerilor d.n citorim ii că „elementele revo­ lariile care trebuiau plătite cu niste din întreaga regiune', & m ¡5 A ® & hvlta Anvfar w â
Valea Jiului se menţine aci:- luţionare îndrumă pe munci­ mult înainte nu se aclulă nici penlru că, aşa cum se arăla ** 1 * * * * * * $ *****
_
9
.......* * ¿5
lată- In repetate rindutî. m tori pentru a-şi susţine reven­ în 20 martie. Şi aşa cum ne a- înlr-un memoriu. ..înaintea
cursul anului 1919 ei înain­ dicările, lin /in d chiar la cuce­ rală un document al vremii : grevei muncitorii erau slăpi-
Tu E A I U •<& $**■<
tează Direcţiei Societăţii şi rirea puterii politice după-cum niţi cu desăvîrşire dc ideile ft***0?1 '*><* «***• ■: ¿A* V;,
Consiliului Dirigcnl numeroa­ a fost in Rusia“ . „Ne mai puţind indura mize­ comunismului şi ale Interna­ 55% *• ?'***'''■''* *r MÜS** : « twfft VHÄ.V **.>£.< « X^»>V^v
<■>■'
gşg:..? « * » •< * * * * *
<4
se memorii prin care cer in ­ ria. foamea, condiţiile grele ţionalei Comuniste“ . M anifes­ T' ' S * ' t .-i i *
In asemenea împrejurări, de muncă, neleqiuinle şi pri­ ry «v >»♦>»<> ««itVW ir / ^ , ^ .vi ««•»>>»•>> Sw"
troducerea. după timpul lucrat, m uncilorii ccr ca ţoale acor­ goana a'Jlnriţă|i!or, muncitorii tele. diferite notiţe, fotogra­ x iWr ZA ■ v.'-v.w «iy*0.vx :. x
vJ >-
a ajutoarelor de boală, con­ durile dintre patroni şi mun­ mineri, români şi maghiari din fiile lui Karl M arx şi Lenin wfll/yjtaiMfâjpuxr v>i\ ^ V< •:* » * k JjNtoţ. .-y.x«*/*.' ■ <«» W<-> J"
">
(î.v <• '
care sînt găsite asupra munci­
cediilor plălile. reorganizarea citori să fie stabilite dc o co­ Petroşani au declarat grevă la torilor dovedesc spiri Ui 1 revo­ l , ..-V •.:< > •, •
^ ■" >7.
misie mixtă, clin care să facă 22 martie 1920, care la 26 SS'Ai ' •
caselor de frăţie şi aprovizio­ luţionar m arxisH eninist 'care
parte şi muncitori. In repetate martie cuprindea şi Amnoasa. yş ..jJttSlir:-: . : ■ Sţ W / .-x- ^ v. . . <*s .>• ....
narea cu cele necesare traiu­ rin du ri patronii au fost nevoiţi Pelrila şi Lonca. Numărul m i­ a însufleţit avînlul de luptă al ZÜÜKB&& i'v,) -,x.. i .
acestora. Un carnet in
care
lui zilnic. Faţă de aceste re­ să recunoască că aceasta este nerilor aliaţi în grevă în a- erau scrise cînlece re vo lu ţio ­ ' llJrH'v-i > '> < /V'Tk* * i ■ ■
vendicări ale muncitorim ii, o urmare a mişcărilor din 1918. ceaslă zi sc ridică la 9^000. nare avea pe prima pagină
lată ce se spune înlr-un raport
organele de conducere ale so­ Armata inccpe evacuarea mun- scrisă ..Internaţionala" şi se în­ >4»tV4<
privito r la acesl lucru« „M ă . : .y
cietăţii se plingeau înlr-un ra­ refer în această privinţă la c ilorilor din case pe stradă. cheia cu un cinice despre Karl « r/itfS
M ulţi muncitori se relrag în M arx in care, printre altele.
port că „Organizaţia socialis­ bolşevismul, a cărui excrescen­
munţii din apropiere, iar după se spunea : .... prin noi tră-
ţă a lost controlarea aface­
tă îi pune prclenţii, ce cu o întoarcerea acasă încep să ma­ ieşle (e vorba despre proleta­
rilor producţiei şi expediţiei (Ic
jumătate dc an inainle. de în ­ nifesteze pe străzi penlru e li­ riat) mai departe şi va cuceri ’■‘•».v Srtr'fÖ'
cărbuni a exploatărilor. prin
săşi bolşevici an fost puse", organe emise din sinul mun­ berarea celor arcstali. Cu toa­ lumea întreagă". iar înlr-un : &&,*<■:
te că intervine armata, munci­
calendar de buzunar erau cu­
iar cu prilejul altui raport cer citorilor, aşa-zişi comisari, u r­ torii nu se intimidează, dar Ia prinse citeva dale b io g ra f/e
aceluiaşi for ,.să ia măsuri cit mau apoi comisiunile pentru a doua intervenţie a acesteia, despre Lenin. r u referiri la c a­
stabilirea acordurilor şi. in
mai drastice pentru concedie­ cind sc înregistrează ciocniri sa cu nr. 15 din oraşul Sim­
sfîrşil, declararea dictaturii
rea şi expulzarea din Valea proletare". singeroase. muncitorii sînt ne­ birsk. pe a cărei placă stă
Jiului a elementelor revo lu ţio­ Influenţa clementelor revo­ voiţi să cedeze. scris î ..Aici s-a născut V. I.
Dezvoltarea furtunoasă a Ulianov. la 22 aprilie 1870“ .
nare". Cu ţoală folosirea unei luţionare creste in sinul m un­ luptelor greviste, şi în special Experienţa luptelor revolu­
largi qame de măsuri de re­ citorim ii. care devine tot mai grevele generale pe ramuri, o- ţionare la care ne-am referit
puternică şi care se organi­ a fost călăuzită în bună măsu­
presiune. sus-numila societate raşc sau zone. pregăteau pre-
zează lot mai bine, reuşind a­ ră de ideile revoluţionare ale
este nevoită să arale din nou deseori să cişliqe satisfacerea misrle unei greve generale pe marelui Lenin. arăl.ind mai
întreaga ţară. La aceasta au
că ..agitaţiile continuă cu lot anumitor revendicări. Edifica­ mull ca oricind proletariatului
contribuit în hună măsură m i­
mai mare amploare", iar in lu­ tor în acest sens este chiar litanţii revoluţionari. în frunte dîn ţara noastră necesitatea
nile noiembrie şi decembrie conţinutul unui raport în care cu membrii grupurilor comu­ • toţ mai acută de a avea în
fruntea luptei sale un partid
1920. Cercul de editură socialistă publică „Democraţia bur­ ale aceluiaşi an — după cum conducerea societăţii era ne­ niste. care in această perioa­ politic revoluţionar. marxîst- 1936. Număr festiv al ziarului „Scinteia", dedicat aniversă­
gheză şi dictatura proletară" de N. Lenin. raportează direclorul societă­ voită să recunoască că „de a­ dă desfăşoară o activitate mai leninisl, ceea ce avea să sc în­ rii lui Lenin - Liebknecht — Luxemburg.
ţii Consiliului D iriq e n l— „p ro ­ cest pericol roşu nu mai pu- sistematică de răspîndire a făptuiască după un an.
- "V

-- 2 Av -v
'• 1'.
' "
i Ä l S S i
1917. Scrisoarea lui N. Cocea adresată lui Lenin, prin care il asigură că îl va informa per­ 1920. Manifestul Internaţionalei Comuniste 1920, Bucureşti. Coperta lucrării „Boala copilăriei 1920, Bucureşti. Coperla lucrării lui N. Lenin
manent de conţinutul presei muncitoreşti şi că va publica răspunsurile Iu) Lenin lârâ nici o lansat la primul Congres. comunismului", de N. Lenin, tradusă şi prefaţată „Eioii Internaţionalei de la Berna", cu o scurtă pre­
modificare. de Ion Pas (Ed. „Cugetarea"). zentare a conţinutului, îndreptat spre demascarea
caracterului oportunist ai Internaţionalei a ll-a.