Page 73 - Drumul_socialismului_1970_04

i
ni
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4757 • MIERCURI 22 APRILIE 1970« 3

să-l
In educarea tlneretnlui punderea care-l revine, să-şi
sprijine permanent ca
formeze si să-şi realizeze un Faza judeţeană a concursului
ideal profesional. In contradic­
ţie totală cu acest deziderat „Buna servire“
FAMILIA ARE UN 200 de părinţi din judeţ care Duminică. 19 aprilie. s-a restaurantul „Transilvania"
aproape
este atitudinea celor
nu-şi trim it copiii la şcoală —
desî ¿-a depus în acest sens desfăşurat la Deva faza ju ­ din Deva. Locurile I! şl III
au fost ocupate In ordine de |
deţeană a concursului prole-
m u ltă m uncă de lă m u rire şi
ROL PRIMORDIAL care sc transformă prin atitu­ slonal „Buna servire". Niculae Margareta dc la j
T.A.P.L* Petroşani şl bucăla- j
La această întrecere, orga­
dinea refractară învătăm lntu-
lui, jn duşmanii propriilor lor nizată de către Comitetul ju ­ rul Gheorghe Enache lot din j
copii. deţean al U.T.C. şl Direcţia Petroşani. I
In fata cerinţelor vieţii con­ comercială judeţeană Hune­ La comerţul de stal, cele j
temporane, mereu mai mari SABIN BOTICIU Părinţii au datoria să-ş! doara, au luat startul un nu­ mai bune s-au dovedit Mafia j
si mai complexe, rolul fami­ vicepreşedinte ol Comitetului ajute copiii să vadă In mod măr de 35 concurenţi, repre­ Elecheş de la O.C.L. Indus- i
liei in sistemul educaţiei executiv al Consiliului popular just rolul proiesiunii în viata zentanţii cel mal buni al ce­ trial Hunedoara şi l.ctitia
socialiste capătă o importantă jude|ean personală si în cea socială, lor peste 1 000 tineri care Giurgiu, vînzătoare la O.C.L.
deosebită. In societatea socia­ să-si aleagă în mod conştient lucrează Io unităţile alimen­ alimentara Hunedoara.
listă, educaţia în familie nu nu-şi întemeiază activitatea profesiunea care corespunde în taţiei publice, in magazinele Premiaţilor le-au fost in- j
este numai o chestiune pa rti­ educativă pe o profundă si cel mai înalt grad intereselor, comerţului din localităţile minate premii in bani şl di- j
culară a oărintilor, ci si o înclinaţiilor si aptitudinilor
obiectivă cunoaştere a co p ilu ­ Petroşani. Lupent. Brad. De­ plome ale Ministerului Co- j
problemă de stat. Ca urmare, lui. In general, aceşti părinţi sale şi nevoilor sociale. Fa­ va şl Hunedoara. rner|ulul Interior. Iar primi- |
contribuţia familiei la forma­ nu cunosc decit vag si empiric milia poale si trebuie să spri­ Tazele de masă premergă­ lor trei clasaţi pe profesii, j
rea profilului spiritual al tine­ interesele, înclinaţiile, d ific u l­ jine şcoala. Ea are datoria no ­ toare lazel judeţene au an­ le-a fost inraînată Diploma
rei generaţii trebuie să fie tăţile intîmpinate de copiii lor bilă de a-i insufla tlnăruluî o trenat peste 550 tineri lucră­ de onoare a Comitetului ju ­
p lin ă 'd e răspundere, să se la scoală, nu cunosc si luaţi a atitudine activă îm potriva o ri­ tori din comerţ. Pe locul I la deţean U.T.C.
materializeze prin preocuparea reală la învăţătură, raportul căror manifestări antisociale profesia de ospătar s-a cla­
conştientă a fiecărui părinte dintre posibilităţi si rezulta­ (de incorectitudine, huliganism, sat Ion G. MlhaL ospătar la TRAIAN TRIC
de a-şi educa copiii in spiri­ tele înregistrate. Nu ştiu care nepoliteţe. parazitism ele.)..
tul muncii productive, să )e este locul copilului lor in V iito ru l cclătean — ajutat să
asigure condiţiile pentru o colectivul clasei, valoarea prie­ înţeleagă că este o datorie
fiecăruia să lupte
dezvoltare multilaterală — fi­ tenilor săi, caracterul influen­ socială a manifestărilor ce
împotriva
zică, intelectuală, morală, este­ tei aceslora, nu urmăresc cum DIALOG CU La Paroşeni, unde idei
alterează caracterul relaţiilor
tică — si o pregătire politeh­ ÎS i petrece timpul liber. Din noastre socialiste — va deveni şi proiecte îndrăzneţe au
nică. această cauză, o serie de elevi, prins viaţă umanizind pri­ „Să te ştii om de nădejde,
M ajoritatea părinţilor mani­ cu reale posibilităţi, se com­ un apărător al acestor relaţii veliştea, inscriin<l-o In
festă o deosebită grijă pentru plac în mediocritate, scăzind din societatea noastră. CITITORII circuitul efervescent al e-
formarea si dezvoltarea copi­ intensitatea efortului la învă­ Educaţia moral-c.elătenească conomiei ţării, s-a împlinit,
ilor lor ca oameni, ca cetăţeni ţătură. înlocuind sîrguinta cu a tineretului este o parte in­ Nlcolae Gancea — Geoagiu. la începutul acestei luni
valoroşi a! patriei noastre. Pu­ tendinţa de libertinaj, cu tegranta a muni ii educative In cartea de muncă aveţi tre­ un an de cind mina a intrat, acolo unde munceşti“
tem aprecia că. In general, în preocuparea pentru tt nutri pe care familia socîalislă o cută o activitate in producţie cu drepturi deplijie, In rln-
judeţul nostru familiile se extravaqantă, cu atitudine desfăşoară ppnlru lormarea de 30 9 luni şi 27 zile. dul exploatărilor miniere cu
ocupă cu interes si grijă de superficiala fată de viată. unor constructori activi, con­ Pentru vechimea : 5 mai 1923 gestiune economică internă şirilor profesionale şi civice în adincuri ? Nicolae Bucur, secretarul
formarea tinerilor, iar aceştia, In judeţul noslru se semna­ ştienţi şi rlovotati cauzei popo­ — 30 ianuarie 1925 vi s-a Momentul a trecut nesărbă­ ale celor doi mineri, poate — Vreţi să mă simt de­ comitetului de jiartid pe
în cele mai multe cazuri, văd lează cazuri de copii cu edu­ rului. acordat sporul de 6 luni la un torit. Oamenii da aici au vorbi despre satisfacţii. „Oa­ păşit de viaţă ? Să nu mai mină.
în familia lor un factor educa­ caţie neglijată, care vagabon­ Prin aceste cileva considera­ an. pe considerentul că in vorbit despre el ca despre menii lui de nădejde" an pot ţine pasul cu ea ? $i- — Noi, minerii — ne
tiv pozitiv care, sub cele mal dează, isi pierd timpul prin ţii desprinse, de aliiel. din această perioadă ati lucrat in un fapt intrat in firescul co­ ajuns oamenii de nădejde ai apoi., cred eu că pentru spunea inginerul — am fost
multe aspecte, constituie un baruri, nu irecvenlează şcoala viata cotidiană inviiăm factorii grupa I de muncă. Restul de tidian. minei. Noua brigadă forma­ fiecare dintre noi adevăra­ obişnuiţi ca faptele mari să
educativi spre a lua măsurile
exemplu pentru propria lor timp, adică din A martie 1925
(din diferite motive, iar unii necesare penlru a îmbunăîăli — Dacă am fi aniversat, tă sub conducerea lui tul examen este răspunde­ vină întotdeauna din partea
dezvoltare. fiind reţinuţi chiar dc părinţi), Si rezolva cu toată priceperea — I februarie 1926 şi 26 pentru noi sărbătoarea ar fi Peloiu a executat. intr-o rea de care trebuie să dăm celor mai vfrstnici, cu ex­
Dar nu întotdeauna rezulta­ sâvîrşesc acte huliganice ctr. şi fineţea necesară, problemele noiembrie 1928 — 27 ¡unic fost dublă. Ar fi marcat singură lună, 160 m l de ga­ dovadă nu numai în muncă perienţă mul tă. Aici, la
tele sînt pe măsura g rijii ma­ M ajoritatea acestor exemple pe care viala linereiului si 1935 nu poale fi considerat in două Ijiceputvri. Pentru câ, lerie cu un profil, de 9,5 ci şi faţă de noi. mina noastră oamenii
nifestate $i, mai ales, a aştep­ provin dintr-un climat nefavo­ mai ales a adolescenţilor le grupa 1 de muncă d p motiv acum 7 ani, noi am parti­ au cam schimbat obiceiul.
tărilor. Cauzele trebuie căutate rabil, din familii care fetişizea­ ridică că in certificatul nr. 1 319 din cipat şi la primele lucrări La noi aproajje 50 la sulă
în capacitatea educativă a fa­ ză tendinţa spre independenta 20 septembrie 1967, eliberat de de deschidere a minei. Eram din salariaţi sînt tineri. Ei
miliei. S-a observat că In nu­ a copilului sau familii dezorga­ Combinatul carbonifer Valea printre primii cinci oament Biografii colective contemporane sînt autorii t.uturnr realiză­
meroase cazuri de comportare nizate. Acolo unde părinţii au Jiului se menţionează la func­ ve n iţi aici. Costică Peloiu vă rilor noastre. Poate aţi
necorespunzătoare la unii o autoritate autentică. în care ţia prestata de dv. că ati fosl poate spune cum a fost. aflat că, in acest an, d e ţi­
copii, adolescenţi si tineri, iz­ este implicată si exigenta, co­ ..ziuaş", fără să se arate dacă îm preună am venit la Pa­ mp. Cea condusă de loan Răspunderea faţă de tine nem locul de fruntaş pe
vorul manifestărilor negative pilul se străduieşte să fie la Noi succese ati lucrat sau nu in subteran. roşeni Sintem dintr-nn sat Grigorescu deţine diploma însuţi înseamnă, pentru loan Valea Jiului. De la începu­
se află In modul in care s-a nivelul cerinţelor. Pentru ca tovarăşii de la O- din Vilcea. De fapt, biogra­ de brigadă fruntaşă la lu­ Grigorescu. pregătire, iar tul lui ianuarie avem un
făcut educaţia în fam ilie. Familia trebuie să arate co­ liciul de pensii Deva să vă fia noastră profesională se crările de pregătiri şi des­ pentru Nicolae Croitorii „a plus dc peste 10 000 tone. La
Din laptele pe care le să- pilului, adolescentului, c ă ‘ p ro­ poată face rectificările pe care aseamănă. Drumul l-am chideri pc a n ii 1969. „Pre­ te şti om de nădejde acolo asemenea succese şi clştigu-
vîrsesc unii copii, adolescenţi fesiunea este calea principală le dorili, vă sfătuim să luaţi parcurs îm p reu n ă : primele gătirile“' înseamnă, pentru unde munceşti". N. Croitorii rile sînt frumoase.
sa'* *inerl si din atitudinea fa­ de afirmare in viată, să-l aju­ in întrecere din nou legătura cu con­ săpături la noua mină. şcoa­ oamenii din brigada lui Gri- ştie că oamenii din brigada — Noi, sub 100 de lei pe
. I, reiese că m ulti părinţi te să înţeleagă temeinic răs- ducerea Exploatării m inie­ la de calificare In meseria post n-am luat. Au fost
re unde ati lucrat si să govescu, construcţii. Con­ condusă de el au executat
de ajutor miner, apoi în cea strucţii înălţate in adincuri. : arterele principale penlru luni cind am realizat şi
cereţi să vă precizeze exact de miner. împreună am ur­ 200 de lei pe post — în­
ce anume loc de muncă
ati
A U • prestat şi unde. P in i atunci mat şi curstirile de artifici­ casa transformatorului nr. 2. deschiderea zăcămîntului şi tăreşte spusele inginerului
casa transformatorului
nr.
transportul materialului de
TIRZIII, DUPĂMIEZUL il'EII prim iţi lot pensia stabilită eri. Asta aşa, pentru noi E 3. garajul pentru locomoti­ la E.M. Paroşeni. Ştie cit Vedeţi, lupta cu inerţia
Nicolae Croitorii.
minerul
bine să cunoaştem ctt mai
vele de m ină de la orizon­
i-a fost dc greu să renunţe
iniţial, care din dalele exis­
t e n t la dosar esle, aşa cum mult despre tainele a- tul 575, planul înclinat de la lucrările de pregătire geologică cere forţe, dar
anului se ridică acum la a­ v-am mai relatat, calculată dlncurilor. De maturizat, la... A cum lucrează la galeria atunci cind conducerea mi­ dacă aceste forţe sint aju­
Timpul trecuse cu mult lie, omul de la volan a proape 6 200 tone otel. Tot bine însă, ne-am maturizat in direcţională de pe stratul JS. nei i-a cerut să treacă la tate de tehnica de care
de miezul nopţii. Străzile o­ zimbit. la Hunedoara se mai consem­ Gh. Blajinschl — Aninoasa. brigada lui Nicolae Croitorii. Nici Nicolae Croitorii şi cărbune, pentru că avea ne­ dispunem noi, ele sînt şi
raşului Petroşani dormeau — Nevasta mi-a născut o nează in această lună 1 850 Luînd ca bază de calcul dale­ — Cit m-am necăjit cind nici loan Grigorescu nu voie de oameni ca el. i(ir răsplătite din plin.
sub ecoul paşilor. Doar fetiţă acum cîteva zile. Vă tone aglomerat, 500 tone cocs le comunicate de dv., ar în­ mi i-au cerut, nu vă spun — sînt scumpi la vorbă, aşa ca răspuns a realizat*in noul La Paroşeni spunea cineva
undeva, la gară se auzea rog să mă credeţi nici n-am si 5.10 tone laminaie finite d i ­ semna că vă puteti pensiona remarcă brigadierul Nicolae cum s-a spus adesea despre abataj o viteză de avansare că Nicolae Croitorii are o
respirtnd o locomotivă. în ­ văzut-o cum arată. De trei ne. Aceeaşi cadenţă viguroasă penlru lim ită de virstă la 51 Croitorii. Erau oamenii mei minerii Văii Jiului. Cite de 74 m l pe lună. vocaţie : să caute dificultăţile
colo nimic. La ora aceea nu zile sînt tot pe drum. a producţiei se remarcă la de ani, pe considerentul că de nădejde şi Grigorescu şi. n-am fi aflat de la I Gri­ $t\e, aşadar, că-i om de şi să le învingă Cine ştie,
mai era nici un mijloc de A m tăcut. El se glndea Uzina ..Victoria" Călan, F.C aveţi prestaţi In cîmpul mun­ Peloiu. Dar, acum, de ce să gorescu dacă nu ar fi fost nădejde, dar n-o spune A poate, această vocaţie stă
transport care să ne ducă probabil la ghemuleţul de Orăştic, U.E.T.L. Orăşlip. l.M.C. cii 25 de ani în grupa a 111-a, n-o spun, pe undeva mă grăbit din pricina exam enu­ trebuit să aflăm despre fap­ ascunsă în vorbele lui
Spre Deva. Obligaţiile profe­ om care-l aştepta. Noi. la Bîrcea Si M L. Brad. Este de din care 14 în grupa 1. Cum mîndresc că din brigada lui la fizică ce-l avea de tele lui — aya cum am aflat Croitorii : „Să te ştii om de
sionale ne determinau să şoferul din faţă. Poate că asemenea de apreciat tendinţa legea dă dreplul celor care au mea s-au ridicat. dat în după-amiaza aceea ! şi despre ale lui Costache nădejde acolo unde m un­
facem orice ca să ajungem o avea şi el copii, sau poate de redresare a producţiei la lucrat In grupa I să li se re­ Brigadierul care a urmărit, — Nu vă mulţum iţi nu­ Zaharia, Alexandru Laszlo ceşti". ,
cit mai repede la redacţie. că nu are. In orice caz E.M. Muncel. U.E.l.L. Ha'teq Si ducă din vîrsta de pensionare cel mai îndeaproape ş; care a mai cu examenele profesio­ şi ale altor mineri de nă­
A m fi dorit mult să intil- soseşte cu noi o dată la I.I.L. Haţeg. cîte 6 lunî la un an, Înseamnă contribuit la înflorirea însu­ nale pe care le daţi. zilnic, dejde — de la inginerul LUCIA LICIU
n im o maşină dc ocazie. Deva. De acolo va merge Stadiu) realizărilor după că dv. )a cei 14 ani lucraţi în
După un timp de aştepta­ singur. Va ajunge mai re­ două decade este. aşadar, pro­ subteran beneficiaţi de o redu-*
re am zărit două faruri. Cind pede acasă. Va ajunge pen­ miţător pentru un final pozitiv cere la vîrsta de pensionare
au ajuns aproape de noi, tru că un semen de-al săji în activitatea industrială a ju ­ de 7 anî.
le-am făcut cu mina. Ma­ l-a ajutat. $i-a stăjunit pen­ deţului Totuşi, trebuie preci­ Petru Părăuan — Deva. In O {ansă dlntr-o mie („C u ltu ra l*);
tru o oră-două dorul după Instructive şl
şina, un ..Rucegi“ de 5 tone. zat că unele restante grevează legea nr. 55, publicată in Bu­ CINEMA LONEA : Bun pentru serviciul ou-
s-a oprit ceva mai sus. Am noul sosit in familie, ca să de pe anini asupra încheierii letinul Oficial nr. 163— 165 din xilia r („M in e ru l*) ; PAROŞENI :
Nume străin („E nergia*) ; PETRI­
schimbat cileva cuvinte cu acorde sprijin unui coleg, lunii cu un bilanţ optim. Asa 20 decembrie 1968. la pagina plăcute manifestări LA : B altogul („M uncitoresc*) ;
DEVA : M oli Flandeu (Cinomo-
jo feru l, apoi ne-am urcat care la urma urmei nici nu esle îndeosebi razul exploată­ 100. se menţionează că M intia (ogralul „P a tria *) ; M ă itu tio („A r­ VULCAN : auco tcreo io („M u n c ito ­
bucuroşi in cabină. i-l ceruse Sofenil oprise rilo r miniere Aninoasa. V u ’can esle localitate componentă a pioniereşti ia") ; SIMERIA : Comisarul X ţi resc*) ; UAICANI : Drumul spre
Solurn - seria 1 ; S lîrjiiu l Satur­
Omul venea de departe. pentru cu aşa a considerat Si Uriconi care cumulează în comunei Vetel. Deci, alocaţia „p a rte io le albastre" („M u ie ju l“ ) ; nului - terlo o II-o („7 N oiem ­
Ne-am cerut permisiunea ca el. aceste două decade o resim tă de stat p e n tr u c o d iii celor care Pentru inimoşii pionieri şl HUNEDOARA: Zosia (,.Construc­ brie) ; ORAŞTIE : O ra ţu l visu­
torul") ; Don Juan fără voie („S i-
să aprindem o ţigară. Apoi Am trăit in cabina „Thice- de A 620 tone cărbune. N'esatis- locuiesc la M intia va fi de elevi de la Şcoala generală d e rg rg ijtu l*) ; C A lA N : Nume rilor („P a tria ") ; Am doua mama
li doi la (i
GEOA-
(„F la că ra ") ;
am început să discutăm giului" 21-HD-1310, alături făcăloare se menţine si a ctivi­ 80 lei. dacă au un salariu de din Păuliş. perioada vacan­ tlrâ ln <„1t luni«*) ; 7ELIUC : Po GIU-BAI : Angelica }i euMonul ;
despre vreme. Trece parcă de Lazăr Remus, clipe de tatea IJ.E.l.L. Petroşani, care pînă la I 300 ţj de 50 lei pen- ţei de primăvară a constituit , gheaţa ju b ţire - seriile I II („M i* H AfEG : Râtbol }i pace - so­
Intoorco-t* I
netul") ;
GHELAR :
mai uşor timpul cind vor­ mare mulţumire sjifletească. are minusuri la produc­ 1 r u aceî salariaţi care depăşesc un prilej de organizare a ti* j (,.M inerul") ; PETROŞANI : N oi­ nde l-n („P o pu la r") ; BRAD :
beşti. A m fi vrut să-i spunem că ţia de buşteni si lemn plafonul respectiv. nor frumoase, instructive Şi j le aventuri ole râibunâ- Seion mort - seriile l-ll („S teaua 18.00 „L in ia dublă a curajului* —
a făcut un gest cit se poate M. Avram — Hunedoara. terilor („7 N oiem brie*) ; Nu vor *o|ie ") ; GURABAR2A : Republica emisiune pentru tinerei ;
In plin cimp, aproape de dc frumos. Dar rj-avea rost de t mină. La ..Marmura" plăcute manifestări. Astfel. ! (î divo rţu ri („R ep u b lica *) ; LU- Skid („M in e ru l* ); ILIA : 40 de m i­ 18.30 Desen# anlm ole : „A n im a le ­
le ji (acul* ;
localitatea Ram. pe partea A m fumat ţigară după ţigară Simeria înviorarea din a doua Pensia suplimenlară o veţi la muzeul şcolar a avut loc \ PENI i Tata („M uncitoresc*) ; nute pină in ie ri („L um in a*). 18.40 A ctualitatea m uzicală J
dreaptă a şoselei, am zărit şi-am tăcut. decadă esle insuîîcieniă pen­ primi separat. Ea nu se cumu­ o întllnlre cu cel mal vîrsl- j 19.00 Telejurnalul de seară ;
0 carosată. Un om se învir- In depărtare se vedea, tru a delermina recuperarea lează cu pensia de asiqurărl nici locuitori din sat. care j 19.30 Legum icultura. Din expe­
lea solitar pe lingă ea Şofe­ scăldată in neon. Cetatea înleorală a reslanlelor la pla­ sociale. Sumele încasate Dcn- au povestit pionierilor crlm* j rienţa p la n tă rii legum elor In
solarii ;
rul, care ne ducea spre D eveiN ecunoscutul, de la cai finit, marmură si dale, iar tru pensia suplimentară se peie din vla(a aşezării lor! i chestro Serglu M ologom bo I 21.30 19,50 O m agiu Iul le m n — em isiu­
Deva. a depăşit-o. apoi a volanul maşinii- din faţa la I P A C . si M L. Hunedoara, varsă prin unităţi, Intr-un con), intr-un cadril festiv a avut j RADIO Moment poetic ; 21,35 Solista seni - ne Hteror-muzleolâ ;
oprit. S-a dat jos la omul special al Uniunii Generale a . Ioc predarea albumntul-şta* M iivo ; 22,00 Radiojurnal ; 22.20 20.20 „S ln t inginer constructor* -
noastră, a semnalizat la o dată cu sporirea sarcinilor Sindicatelor, la Banca N a ţio ­ Sport : 22.30 Pentru magnetofonul un litm de Gh. V ito n ld ii :
acela necunoscut. S-ou in- dreapta. Lu m in a avertizoare j letă „Flutură cravatele ro- dum neoveojlro ; 2J.O0 Concert de mu­ 20.30 Telecinem aleca: „R cm o, oro*
virtit împreună pe lingă care pîlplia in noapte ne au apărut riria rămineri în nală a R.S.R. Desigur că bene­ j şil" unităţii de pionieri de PROGRAMUL I : 3,03-6,00 M utice zică uşoară ; O.OS-5,00 Estrado noc­ deschis* ;
maşină multă vreme. Pină făcea jjarcă un semn de „La urmă însumind 250 mc prefa- ficiază de pensie suplimentară j ta Şcoala generală din Băi­ d im in e ţii; 9,30 V io(o că rţilo r ; 10,10 turnă. 22.30 Telejurnalul de noapte ;
; ţa. ce a prilejuit pionierilor
C u m do dmba germane ; 10,30 Vreau
au pornit-o. Necunoscutul revedere". l-am spus iu bricaie. şi urmaşii pensionarului dacă 10 jllu : 11,05 M elodii de Morlus PROGRAMUL II ; 6.00 Program mu­ 22,45 Serenade yi canţonete.
dim ineaţă :
părea aşa de. bucuros cind r/înd „drum bun" solitaru­ acesla a contribuit lo fondul j din ceJe două unltătt sustl- M ih o il | 11,20 Partid o! luptei pontru zical de >2 15 Concert 7,00 Radiojur-
prinz i
noi ;
de
a auzit motorul maşinii. A lui cărăuj şt l-am privit Cu ţoală existenta deficien­ de pensii. j nerea unul util „schimb j fericire - cîniece ; 11.45 Sfatul me­ 13.15 Dm repertoriul pianistei Silvia
: de experienţă". Dar cea mal
dicului ; 12.00 M utică uşoară ; 12.23
pornit înaintea noastră. pină s-a pierdut in umbra telor amintite, activitatea in ­ frumoasă amintire a aces­ Şi lnţa la tl ; >2,30 In tiin ire cu me­ Şerbescu ; 13,30 Undo veselă (re lu a ­
re) ; 14.03 Muzică populoră interpre-
, f re ceva la carburator unor case dustrială din ultima decadă I I tei vacante va rămfne. deşi- j lodia populară si interpretul prefe­ totâ de Plonca Bogdan, Tuder M lu
rat : 13,00 Rod'Ojurno! | 13,10 Avan­
— ne-a spus şoferul cind Desigur, cei doi şoferi se poate marca noi succese in gur, excursia pionierească prem ieră cotid'onâ ; 13,22 M e lo d iile |i Constantin Busuioc ; 14.30 Revista VREMEA
{logârelor ; 14 55 Ş tiinţo Io zi ; 13.00
s-a urcat in cabmd. L-am vor mai întilni. Atunci pro­ fiecare întreprindere. M obiliza­ pe itinerarul Deva — Hu­ anotim purilor ; 13.45 M u tica populara G alerio m arilor cin tâ /e ţi de operă )
sfătuit sd meargă în faţă babil omul de la volanul nedoara — Călan — Sarml- Interpretata de Florico Brodu ]l Au 13.30 Clnto CM! Rlchard ; 15.40 Ra­
Celoidascap
Piculea(ă ;
14,00
ricâ
Ca să-l văd. Să-l ajut dacă maşinii 21-HD-1310 ii va rea mai intensă a potenţialului VIND DACIA î 100 NERO- zegetusa — Gura Apel, cind m u iica l ; 14,30 Ctnteee populore de dio p ublicitate ; 16,00 R odiojurnol ; PENTRU 24 ORE
1 se mai tntimplă ceva. Dar spune că are o fetiţă fru­ tehnic si uman. atmosfera de DATA. Inform aţii telefon cei mai mul(l participanţi dragoste ; 15.00 Rodio-scoalâ ; 13.30 16.20 A ctualitatea muzicală ; « 16,53 Vreme In generol frumoasa yî
Sfatul medicului ; 17.00 M utică uşoa­
să sperăm că o să ajungă şi moasă. Apoi vor discuta însufleţire în muncă ce trebuie 11128 Deva, intre orele la această excursie au văzut C om petitorul lă p iă m in ii - Anlom n ră : 17.33 Lecturi p orclele : 10.00 Mu­ călduroasă, cu cerul schimbător
16.00
Radiojurnal <
16.20
Dvorak •
el cu bine la Deva". despre călătoriile lor, despre să domine aceste zile premer­ 19-21. pentru India oaîă Castelul M elodii populare : 16.30 C onsultaţie zică populoră : 10,30 Curs de limba m cursul dupâ-am lezii, cind se
Am începjit să discutăm cunoştinţele pc care le-au gătoare luî 1 Mai în toate în ­ ★ Corvlneştilor. ruinele amfi­ juridică ; 16 40 Selecţluni din ope­ germană ; 20,15 Teatru rodlofonic 1 vor semnalo overse slabe de
ploaie, in te ţite Iacei de descăr­
Premiero „Prim o bătălie* de S. Ermo-
reta „T im pul chitarelor" de lo p e i ;
desjne alte probleme. De­ mai făcut. Drumurile toate treprinderile. sînt factori hotă- VlND MOSKVICI 408, 5 000 teatrului roman de la Sar- 17,05 Antene tineretului ; 19,CO G a­ linski ; 21,10 Pagml din operele Iul cări electrica. Vtnlul va sufla
slab, pină la p e lrivtl din nard-
spre drumul de noapte, de­ au fost şi vor rămfne pur­ rlto ri în pregătirea unui rodnic km şi DACIA 1 100 nerî- raizegetusa. furnalele Hune- zeta radio : 19,30 S6pt6m ino unul Meyerbeer j 21 40 Trio nr. 1 de Con- test. Tem peratura maxima vo fi
rod Boden : 22.00 Divertism ent penlru
spre -munca şoferilor, de­ tătoare de prietenii adevă­ d ic a tâ -D e v a , telefon 12182, doarel ş.a. meloman ; 20.05 Tableta de seoră orchestră de Jadâl G abor ; 22.23 cuprinsă Intre 20 fi 25 grada, ier
de acad, Eugen Porc ; 20,10 36S da
spre viaţă. rate. bilanţ de întrecere închinat după ora 15,00, _______ Prof. E. ISPAS cintece ; 20.20 Argheziană ; 20,23 Muzică de ja iz ; 23,05 Discuri tare ; m inim a Intre 4 yl 11 grade.
Cind am a m in tit de fam i• N. PANAITESCU marii sărbători a munciîi. Zece m elodii preferate ; 21.20 Or* 23.30 Muzică Instrumentală.
operativei au pornit în vege­
Z IL E DE EFO RTU RI IN TEN SE PEN TRU EX EC U T A . taţie (nu tn clmp, unde e lo­ Î N T R E P R I N D E R E A 1 3
cul lor) sînt argumenta con­
vingătoare asupra
acţiunilor de sezon. stadiului
Din cele relatata da secre­ C O N S T R U C Ţ I I
REA LU C R ĂR ILO R AG RIC O LE, CUM L E FOLO SIŢI? tarul comitetului de partid pe
C.A.P. am reţinut că „nu sa
ridică probleme deosebite la
executarea lucrărilor agrico­
le". Intr-adevăr... realitatea M O N T A J T I M I Ş O A R A
rile de întreţinere a drumu­ pregăteam să plec" ; două co­ minăm plantatul cartofilor pe este cu totul alta.
lui. Săraca maşina noastră! operatoare însoţeau turma de Animaţie cele 33 hectare rămase din ce­ B-dul Republicii, nr. 25 (lingă Gara mare)
IURMâIt OlN RAG. 1) N-a dat peste nici un lucră­ oi spre păşune „numa' petre­ le 68 planificate. ★
tor Ia drumuri, peste nici un cem oile Şi venim" şi, uite Intenţia este bună, dar cum Recrutează :
aşa, aproape la fiecare casă,
preşedinte (doamne fereşte!), secretarul trebuia să vină cu doar la... se materializează ea? Un trac­ Cîteva concluzii se Impun
planificate, trifoiul ascuns pe numai peste gropi şî băltoace. tor cu maşina de plantat nu cu acuitate. Cu toate că lu­ tineri In vîrstă de 15-18 ani, absolvenţi ai şcolii
50 ha, ceapa pe 1 hectar şi as­ Ce s-a mai supărat şoferul... îndemnul pentru ca oamenii intrase încă în lucru nici la crările agricole sînt mult ln- generale de 7 (8) ani, pentru calificare in meseria
Pe cînd am ajuns în capul sediul C.A.P.
tăzi se va ^ncheia plantarea să meargă la lucru. ora 11,30. La aceeaşi oră, me­ tîrzlate, deficienţele de ordin de :
verzei pe 2 ?ia. canizatorul Ion Iosivoni si organizatoric lasă amprente
Din cele 190 heclare prevă­ Mobilizare, salului, se făcuse mobilizare, cooperatorii care deserveau a vizibile asupra realizărilor zil­ • DULGHERI, INSTALATORI TEHNICO-SANI-
zute pentru semănarea porum ­ nu glumă. La ora 9,30, in OSTROV (transmite N. Tir* doua maşină au fost nevoiţi nice înregistrate in unităţi. TARI, ZIDARI, la Şcoala profesională din oraşul
bului. s-au pregătit 100, lucra­ clmp, la cartofi, preşedintele cob). Pe secretarul comitetu- să facă o pauză respectabilă, Mobilizarea cooperatorilor la Dej ;
rea continuînd pe reslul su­ nu glumă! muncă şi folosirea cu în­
prafeţei. După toate probabili­ treaga capacitate a utilajelor • LACATUŞf CONSTRUCŢII METALICE, la Şcoa­
tăţile şi mai ales în funcţie de constituie probleme despre a
condiţiile climaterice, există S IN T A M A R IA -O R LE A (trans­ căror rezolvare se poate vorbi la profesională din Piteşti.
posibilitatea, şi interlocutorii mite L. Llc(u). Tocmai cînd am doar la timpul viitor. Există De asemenea, recrutează :
noştri manifestă optimism, ca „picat" şi noi în sal, Victor organizaţii de partid, consilii
în 24 aprilie să se înceapă în- Udrea. secretarul comitetului populare, conduceri de C.A.P. ucenici pentru calificare la locul de muncă în
sămîntarca porumbului. executiv al consiliului popular şi ingineri care nu privesc cu meseriile :
Optimismul ni s-a părut jus- comunal se pregătea să plece C.A.P. Bărăşli, tovarăşul loan 1 ii i de partid pe C A P ,, Fănel aştept.înd în cîmp-sâ le soseas­ răspunderea cuvenită soarta
lifîcai.. realizările de aciuaii- la C A.P. BărăŞU. L-am insolit, Răsedea şi brigadierul se po­ M ihutoni, preşedintele coope­ că un nou transport de să- recoltei acestui an. neinterve- • INSTALATORI TEHNICO-SANJTARI pentru Gru­
laie fiind convingătoare. Am dep)asîndu-ne cu şareta. N o ­ meniră cu vreo 70— 80 de co­ rativei agricole, Cornel Lăpă- minţă. nind operativ cu măsuri hotă- pul şcolar Sibiu ;
prim it şi explicaţiile acestei roc că „D oina" l-a ascultat ori operatori. dătoiu. şi inginerul 11 ie Bulnen. In asemenea condiţii de „o r­ rite in vederea terminării • ZIDARI, SUDORI, pentru şcoala din oraşul
situaţii satisfăcătoare a lucră­ de cile ori a trebuit să opreas­ — Dacă mergem aşa. mîine ¡-am găsit la ora 9.30 „ocupaţi" ganizare şi- mobilizare" e les­ grabnice a lucrărilor aflate în Dej.
rilo r : s-a folosit fiecare zi bu ­ că pe drumeagul ce duce la încheiem cu plantatul cartofi­ cu treburi pe la sediul unită­ ne de înţeles modul cum se (ntlrziere.
nă de lucru, participarea coo­ Hărăsli Si chiar in sat. De ce lor pc cele 26 de hectare pe ţii. „Organizau" plecarea untu foloseşte timpul favorabil de Condiţiile de vîrstă şi studii sînt ca şi cele pentru
peratorilor la muncă nu ridică să oprească? Păi. dacă mem­ care le avem, iar vineri — nu ­ maşini după cartofi penlru să- lucru. De alrfel. chiar prezenţa Un cuvînt greu de spus In şcolile profesionale.
probleme, maşinile şi uneltele brii cooperatori işi găsiseră fel mai să ne lase vremea — În­ mintă la Haleg. preşedintelui şi inginerului la ceea ce priveşte mersul ac­
agricole, tractoarele, niecani- de fel de trebuii pe lingă ca­ cepem semănatul porumbului, In legătură cu stadiul lucră­ sediu explică ..interesul" ma­ ţiunilor de sezon îl au. desi­ Pentru înscriere, candidaţii se vor prezenta la se­
zalorii şi-au făcut datoria. să şi .utilaseră" că în această ne asigura inginera Adela • rilor nu păreau prea în g rijo ­ nifestat în această privinţă. gur. organele agricole judeţe­ diul întreprinderii (serviciul personal-învăţămint), cu
primăvară au plantat numai 6 Munleanu. raţi Azi — ne-au relatat in­ I aptul că se mai aşteaptă şi diploma şcolii generale in original şi copie legali­
P. S. Am intenţionat să a­ heclai e cu cartofi ! Oare si azi vor aştepta co­ terlocutorii — avem la lucru acum primirea seţnintei de tri­ ne. efectul controlului şl în­
flăm şi părerea preşedintelui Cooperatorul Vasile Dragoş operatorii din BărăŞti să vină 3 maşini de planlat cartofi, foi pentru 40 de heclare (în drumării exercitate tn teren zată după certificatul de naştere.
consiliului popular în legătură o luase cu căruia după nisip secretarul consiliului popular două tractoare ta discuil. două alte unităţi cultura a şi înce­ trebuind să se materializeze In înscrierile au început în ziua de 10 aprilie a.c.
cu campania de primăvară. Nu ..că i-a venit zidarul la casă“ ; comunal să-i mobilizeze Ia lu­ la arat şi 120— 130 de coope­ put să răsară) şi că cei 600 Impulsionarea şl terminarea
l-am găsit- Ni s-a spus oă-e la Vasile Sora trebăluia prin grabnică a acestora.
Cîrneşli să coordoneze lucră­ curte, că „uite ajum, acum mă cru ? ratori. In 4 zile vrem să ter- pomi stratificaţi In incinta co­