Page 74 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 74
csraocca
n i n i i i i mu B im w H W e g g g M W « «
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Q Nr. 4757 ® MIERCURI 22 APRILIE 1970
SEC
¡ni-
ACCRA. — Sub egida ai corpului didactic, num e Comitetului de Stal pentru
asociaţiei pentru afacerile roşi studenţi şi ziarişti. tipărituri de pe lingă Con
internaţionale de la Univer siliul de Miniştri al U R.S.S.
sitatea „Legon“ (Acera) MOSCOVA. — In cadrul a evocai vechile tradiţii ale ÂTLÂ5
Adunarea festivă fost organizată o „seară ro carte, consacrată centenaru- culturii, româneşti şi a vor
Expoziţiei internaţionale de
a
Ghanei.
tn
capitala
bit despre succesele obţinute
m â n e a s c ă C u acest prilef. lui naşterii lui V. I. Lenin. de poporul român fn dezvol
însărcinatul cu afaceri ■ al tarea culturii, ştiinţei şi teh
nicii fn anii socialismului.
consacrată sărbăto litica externă a ţării noastre şedinte al Comitetului' de IN APROPIEREA ATENEI
României in Ghana, Teodor
CUTREMUR DE PAMINI
Ion Dodu Bălan. vicepre
Niţescu, a vorbit despre po
şi despre realizările obţinute Stat pentru Cultură şi Artă, Cutremurul de pomint
de poporul român in ultimii a relevat in cuvintul său produs luni după-omiozo
ririi centenarului 25 de ani. un deschisă in urmă cu o săp- desfăşurată în ţara noastră. in apropiere de Atena, a
bogata activitate editorială
A fost prezentat apoi
provocat serioase pagube
program de filme documen tămtnă in parcul Sokolniki El a v o rb it despre editarea materiale. In satul Kollf-
din Moscova, a fost organi in tiraje de masă a opere
tare realizate de studiourile zată la 21 aprilie Ziua cărţii lor lui V. /. Lenin şi a unor theo, din nordul regiunii
naşterii lui V.l. Lenin U. R. S. S. - Ultimul agregat a) celei moi mari hidrocen romaneşti. Republicii Socialiste Romă lucrări care evocă persona Peloponez. 35 de cose au
fost distruse, ioc olte nu
La această manifestare au
nia.
litatea şi vasta activitate a
fisurole.
meroase clădiri
trale din Jume, cea de la Krasnoiarsk, a intrat recent in func luat parte prorectorul U ni Cu acest prilej, G. M. Mar fondatorului primului stat al O fetiţă în vîrslo de 10
M O S C O V A 21. — Corespon delegaţia Partidului Comunist ţiune. Hidrocentrala are o putere instalată de 5 milioane kW. versităţii „ Legon", membri tirosian. vicepreşedinte al muncitorilor şi ţăranilor. oni o fost grav rănită.
denţii de la Laurentiu Duta si Român.
Silviu Podină'- In sala Congre In salăse aflau, de asemenea,
selor din Kremlin s-a deschis membrii delegaţiei Consiliului MUNCITORI SURPRINŞI
la 2) aprilie adunarea festiva Central al Uniunii Generale a DE O AVALANŞA
comună a C.C. al P.C.U.S.. So Sindicatelor din România, con
vietului Suprem al UR.S.S. şi dusă de tovarăşul Florian Dă- Sesiunea Consiliului 0. N. U. Preşedintele S. U. A. despre In timp ce lucrau Io
Sovietului Suprem al R.S.F.S.R.. nălache. preşedintele. Consiliu deschiderea unei linii de
consacrată' sărbătoririi cente lui C entral al U.G.S.R.,, care funicular pe munlele Pi
participă !a manifestările pri
narului naşterii lui V. I. Lenin. lejuite de centenarul naşterii pentru dezvoltarea industrială lote din Elveţia, şase
Au participat conducători de muncitori ou fost surprinşi
partid şi de stat sovietici, ve lui Lenin. de o avalanşa care se
terani ai P.C.U.S., oameni de Adunarea festivă a fost des V IE N A 21. — Coresponden nent al României pe lingă I situaţia din Vietnam rostogoleo de pe munte.
ştiinţă, artă şi cultura, repre chisă de Nikolai Podgorniî. tul Aqcrpres. Petre Stăncesru, ONUDI- El a subliniat că lara Trei dintre oceştio şi-ou
zentanţi ai oamenilor muncii membru al Biroului Politic al transmite: Cea de-a patra se noastră acordă ’o atenţie deo pierdut viaţa, unui a fost
din Moscova şi din Republi C.C. al P.C.U.S-, preşedintele siune a Consiliului pentru sebită locului şi rolului ONUDI W A S H IN G TO N 21 (A q cr urmăreşte, in mod evident, să pentru retragerea tuturor tru dat dispărut, ior alţi doi
cile unionale. Prezidiului Sovietului Suprem dezvoltarea induslrială a) în ansamblul O.N.U.. fn ceea pres). — Preşedintele S.U.A., atraqă voturi pentru candidaţii pelor din Vietnamul de sud, s-au ales doar cu uşoa
In prezidiul adunării au luat al U.R.S.S., care a salutat de- O.N.U. (ONUDI) şi-a conti ce priveşte promovarea dez Richard Nixon. a rostit luni republicani la alegerile par ceea ce înseamnă că 284 000 re răni.
loc Leonid Brejnev, N ikolai leqatiile de peste hotare afla nuat marţi la Vicna lucrările voltă rii industriale şi rrearea seara o ruvintare radiotelevi ţiale din luna noiembrie. Se de m ilitari „vor rămînc acolo
Podqornîi, Alexei Kosighin, te în sală. in şedinle plenare si grupe condiţiilor propire lărgirii co zată consacrată situaţiei din natorul Edmund Muskie fost pentru o perioadă nedefinită, y
alţi conducători ai P.C.U.S. si Expunerea consacrată cente de lucru. operării între toate statele. Vieinam. Intre altele, ( cl s-a candidat democrat la vicc- care va depinde nu numai de \ CATASTROFA AERIANĂ
ai statului sovietic. narului naşterii lui V. I. Le In aceeaşi zi. participanţii V orbitorul a adăugat că referit la asa-zisele ..proqrese'' presedintia S.U.A., a remarcat evenimentele din Vietnamul
De asemenea, Împreună cu nin a fost prezentată de Leo- au fost salutaţi de secretarul O N U D I este lipsită dc posibi ale politicii de „vietnamjza- faptul că preşedintele nu a de sud. ci si de cele din Cam- Un avion de pasageri
conducătorii altor delegaţii in niri lîrcjnev. secretar general general al O N U .. U Thant. litatea de a lucra cu toată ca re'*. In leaălură cu aceasta, prezentai un calendar precis bodgia si Laos’b aparţinind companiei li-
vitate la sărbătorirea centena al C.C. al P.C.U.S. tare a scos în evidenţa im pacitatea sa. dc a-si îndeplini preşedintele Nixon a anuntat hpmeze PAL, s-o prăbuşit
rului. in Prezidiu au luat loc In şcdinla de după-amiază portanta progresului ştiinţific’ integral sarcinile atîla timp că o hotărî! retragerea din morţi în regiunea luzon
tovarăşii Nicolae Ceouşescu, a adunării festive, au luat cu- şi tehnologic pentru dezvolta cît nu devinç cu adevărat u- Vietnamul de suri. pînă în p ri (104 kilometri de Manilo).
secretar general al P.C.R-, pre vîn lu l Konslantin Govoruhin, rea industrială. nîversală. alita limp cît tăi i măvara anului viitor, a 150 000
şedintele Consiliului de Stat al muncitor la Uzina ..Kirov" din In continuarea şedinlri ple ca Republica Populară Chine de soldaţi Si ofiţeri americani. în timpul unei furtuni vio
Republicii Socialiste Romănia. Leningrad. W ladyslaw C.ofnul- nare, a luat cuvintul, printre ză. sau R. D. Germana nu El a menţionai însă că do te Experienţa lui lente. Lo bordul avionu
şi Ion Gheorqhe Maurer. mem ka. prim-secretar al C.C. nl alţii, ambasadorul Dumitru A - sînt reprezentate în acastă o r ritoriul sud-vielnamez vor ră- lui se aflau 29 de pasa
bru al Comitetului Executiv, al P.M.U.P., W a llcr Ulbricht. njnoiu, reprezentantul perma- ganizaţie. mîne in continuare 284 000 do geri şi patru membri o;
Prezidiului Permanent al C.C. prim-secretar al C. C. al m ilitari americani, ceea ca echipajului.
al P.C.R., preşedintele Consi P.S.UG., proşeriinlclc C onsiliu confirmă. în fapt, refuzul Wn- „Apollo-13“ va servi Se menţionează că nu
liu lu i de M iniştri. In sală. lui de Stat al R.D.G.. Le Duan. 6hington-uIuj dc a proceda U există supravieţuitori.
printre membrii delegaţiilor prim-secretar al C.C. al Parti retraqerea lu lu ro r trupelor a-
din cele peste o sulă de ţări, dului celor re muncesc din Bruno Kreisky a prezentat lista grosoarc din aceasta tară. Re-
se aflau tovarăşii C.‘a rol Kira- Vietnam, Jacqucs Duclos. pctînd ceea ce a mai spus în viitoarelor misiuni \ LICITAŢIE DE BLANURI
ly. membru supleant al Comi membru in Biroul Politic al cuvîntărilc rostite la 3 noiem
tetului Executitv al C.C. al P. C. Francez. Gustav Husak, brie şi 15 decembrie. anul La ultima licitaţie de
P.C.R., prim-secrelar al Comi prim-secretar al CC. al P.C. noului guvern al Austriei trecui, şeful executivului a spaţiale blanuri de Io Leningrad,
tetului judeţean Covasna al din Cehoslovacia. JanosKadar. merican a afirmai că in ca o stirnil senzaţie o porţi -
P.C.R.. Conslanlin Pirvulescu. prim-secretar al C. C. a) VIEN A 21. — Coresponden color. Aslfel. pentru prima oa zul în rare .forţele americane do de blanuri de astra-
membru al Comisiei C rnlrale P.M.S.U.. Todor Jivkov. prim- tul Agerprov P. Stăncescu. ră in istoria te lri de a doua din Vietnamul de sud se vor HOUSTON (21 (Aqcrpres). s-a produs defecţiunea nu hon alb, prezentata de
de Revizie a P.C.R-, vechi M i secrelar al C.C. al P. C. B ul transmite: Luni seara, pre Republici. Partidul socialist îşi După reîntoarcerea cu bine poate fi obţinută. După cum cercetătorii din Somor-
litant al mişcării Muncitoreşti gar. preşedintele Consiliului şedintele federal al Austriei, asumă singur răspunderea gu afla în p e rico r, nu va ezita a echipajului navej cosmice se ştie, modulul de serviciu kond. Frumoase prin ele
din tara noastră. Teodor Ma- de M iniştri al R. P. Bulgaria. Franz Jonas. l-a însărcinat pe vernării. Marţi dimineaţa, can să ia ..măsuri puternice si e- ..Apollo-13“ pc Pămînt, pro este abandonai înainte de re însele, pieile de astra
rinescu, membru al CC . al Seara. în cipstea participan Bruno Kreiskv. preşedintele celarul desemnat a prezentat ficîentc". blema ce preocupă pe specia venirea cabinei de comandă in han olb pot fi vopsite in
P.C.R.. ambasadorul României ţilor la festiviiflli, a avut loc Partidului socialist austriac, cu oficial preşedintelui Republicii liştii dc la N.AS.A. este de straturile dense ale atmosferei tr-o multitudine de cu
la Moscova, care fac parte din un spectacol de gală. formarea unui guvern mono- lista noului guvern. Noul can terminarea cauzei care a pro terestre. Cauza adevărată a lori, ce le face să
celar va prezenta in parla voca! incidentul din liiviDul .penei“ riscâ in felul accsia fie extrem de solicitate
ment. probabil în cursul aces In timp ce preşedintele zborului, soldat cu anularea să rămînă necunoscută. ..Diag pentru confecţionarea u
tei săptăinîni, rieclaratia-pro- SU.A. îşi rostea cuvîntarea. celei de-a treia misiuni sele nosticul“ csle cu alît mai d ifi nor obiecte vestimentare.
grupuri dc m ilitanţi pacifişti
Lucrările Comitetului qram a guvernului. au manifestat în faţa reşedin nare. In prezent, lo|i experţii cil dc dat, cu cît explozia re Grupul de cercetători din
Formarea noului guvern con
Samorkand, core o reu
s-au pus de acord asupra loca
zervorului de oxiqen a p ro vo
sacră eşecul negocierilor între ţei sale din San Clemente (Ca li/.ării ..penei“ : un rezervor cat alte defecţiuni ale apa şit so obţină o primo
lifornia).
au
Demonstranţii
Partidul socialist şi Partidul scandat do toată durata celor de oxigen care alimenta pilele ratelor amplasate în vecină turma de oi de korakul
pentru dezarmare populist în vederea unei ..mari 16 minute cil a durat alocu producătoare de energie elec tatea lui. alb. o hotărit so extindă,
coa liţii“ .
Această evoluţie a
metode
prin
trică. Ei continuă însă să ră-
ştiinţifice,
Deosebit rle utilă va fi însă
ţiunea prezidenţială : ..Incetatî
generat mai curînd un senti
războiul imedial !". ..Pace po mînă divizaţi în ce Drivcşie studierea condiţiilor de viată creşterea ocestei rase
ment de relaxare în cele două natura acestui incident. în care au fosl nevoiţi să tră deosebit de rentabila <rfiH
GENEVA 21. — Corespon Asupra măsurilor recomandate ce prezentat de delegaţiile Po tabere. In primele sale decla porului !". Ipoteza profesorului Harvey iască cei Irci astronaut), Lo punct de vedere financiar.
dentul Aqcrpres. H. Liman, dc delegaţia sa în 1962 in le loniei. Ungariei şi M ongolici raţii. Bruno Kreiskv a precizat In cercurile observatorilor Nininqer, potrivit căreia in ci vell Haisc şi Swigcrl în d ra
tia n sm ile : In şedinla de marii gătură tu dezarmarea generală şi a cerut să se accelereze dis că Partidul socialist este ori- din Washinqton se consideră dentul ar fi putut surveni in maticei»' zile petrecute în Cos
a Comitetului pentru dezar şi loială. In acelaşi timp, a cutarea documentului pentru cînd gala să colaboreze cu r.ă anunţarea de către" preşe urma lo virii navei de către un mos după incident. Lipsa con DENIVELĂRI PE
mare, şeful delegaţiei maroca adăugat vorbitorul, s-ar puica a sc pune capăt utilizării a* Partidul populist in parlament dintele Nixon a unor noî re meteorit pare să fi fost aban d iţiilo r normale din cabina de SUPRAFAŢA LUI MERCUR
ne, Ahmed Taibi Henhima, a avea in vedere o serie dc mă cp.stor arme in Vietnam. sau chiar în guvern. trageri de trupe din Vietnam donată. Cei mai mulţi specia comandă ca urmare a acestei
făcut o declaraţie cu caracter suri colaterale. lişti se declara convinşi că ar defecţiuni, a provocat şi schim Cercetători de la cen
qeneral in legătură cu proble Şeful delegaţiei americane, fi vorba de un defect al insta barea condiţiilor de mediu ce trul de studii spaţiale de
ma unui eventual acord asu James F. Leonard. abordîrd laţiei, ca dc exemplu un scurl- le erau rezervate iniţial. Este la Pasodeno (California),
pra interzicerii armelor ch im i problema armelor chimice şi ranitatea monetară. Sublini cîrcuil în radiatorul care încăl ştiut (ă spaţiul extraterestru au făcut cunoscut că au
ce şi bacteriologice. După ce bacteriologice, a declarat că ind că n-a fost încă realiza zeşte oxjqcnu! lichid Denlru csle un mediu deosebii de ne
i-a informat pe participanţi că SU.A. sint gata să aplice un tă o armonizare a politicilor a-1 Irim ile în stare gazoasă în prim itor ocnlru om şi dc aceea descoperii zone puternic
guvernul său va ralîfîca p ro control eficace asupra ambe naţionale în domeniile pretu conducte O încălzire im p or condiţiile de viată. în între denivelote în reqiunea e
tocolul de la Geneva din 1925, lor tipuri de arme, dar s-a rilor şi salariilor, vorbitorul tantă s-ar fi produs înlr-un a gime arlificiale. urmau să fie cuatorului p l a n e t e i
el a preconizat continuarea pronunţat împotriva unui a a arătat că nu există condi numit loc provocînd o supra- Mercur, dor că nu te
asigurnie în cabina de coman
negocierilor cu privire !a ar cord qlohal. afirmînd că eli Evan Luarrl, subsecretar qandei în domeniile politic, ţiile. instituţionale pentru presiune care ar fi antrenai dă. Or doi dintre astronaut! poole stabili, deocamda
mele chimice şi bacteriologice minarea armelor chimice ar de stat la Foieign Office, în economic şi social. crearea unei uniuni moneta explozia rezervorului. A lţii se au fos! obliqati să se. retragă tă, dacă este vorba de
pentru realizarea apropierii constitui o problemă prea com sărcinat cu problemele O ri re- îndoiesc că s-ar putea elucida în modulul lunar, unde exis „munţi, podişuri presăra
punctelor de vedere emise pî- plexă pentru a fi luată ime entului M ijlociu, va efectua, 4 0 4 definitiv această problemă. tau rezervele de oxigen şi apă. te cu stinci sou cra
nă acum. diat în considerare. El a preci începînd de la 24 aprilie, o In anul 1969, Japonia şî-a 4 0 4 ..Pana" s-a produs într-un sec tere''.
Luînd cuvintul în continua zat că guvernul său ar fi dis vizită de informare prin mai păstrat, pentru a 14-a oară In primele zece zile ale lu în timp ce al Ireilca a Irehuil Suprolola occidentală
re, şeful delegaţiei sovietice. pus să negocieze prohibirea multe state din regiunea C.ol consecutiv, primul loc în lu nii aprilie. tor(ele patriotice tor deosebit de complex al să rămînă în înleriorul cabinei o fost examinată în tim
A. A. Roşcin, s-a ocupat do armelor bac lerioloqice fără a tului Persic, s-a anunţat din me in construcţiile navale. care acţionează in nordul modulului de serviciu. Aceas devenite „un corp in e rt“ . Din pul cînd se afla in apro-
problemele dezarmării genera exclude eventualitatea unor surse oficiale britanice. In Potrivii datelor statistice, provinciei sud - vietnameze tă parte a vehiculului nu este eres! punct de vedere expe piereo Soarelui, lo o dis
le şi loiale, subliniind că cursa discuţii separate asupra pro cele două săptămîni. (ît va publicate la Tokio de M in is Ouang Nam au scos din lu p nici vizibilă si nici accesibila rienţa lui Apollo-13“ va sorvi, tantă de circa 88,5 m ili
înarmărilor ameninţă securita blemelor pe care le ridică in dura turneul său, Luarri va terul Transporturilor, în tă aproximativ 1 000 m ilitari asfronaulilnr în timpul zboru neîndoielnic viilnarelor m i oane kilometri de Pămînt.
tea tulu ror statelor. Noile des terzicerea armelor chimice. In avea discuţii cu miniştri şi cursul anului trecut tonajul din rîndul trupelor ¿m erita- lui. Cu alte cuvinte, nici o siuni spaţiale cu echipai la Ulterior, pe boza sondo-
coperiri tehnice si ştiinţifice, încheiere, vorbitorul a respins cu alic oficialităţi din K u loial al navelor construite în no-saigoneze — relatează a- probă directă din locul unde bord. jelor eiectuofe cu oiutorul
a spus e), trebuie puse în propunerea poloneză cu p riv i weit, Arabia Saudilă. Bnh- această tară s-a ridicat, la qentia (le presă Eliberarea. radarului între 24 moi si
slujba bunăstării întregii ome re la conlrol si a prezentat un rein, Qatar şi din celelalte H 344 000 T. D. W. depăşind In aceeaşi perioadă, detaşa 13 iunie 1969, au fost
niri. După ce a evocat unele document de lucru asupra to emirate arabe din această ru doi la sulă nivelul anului mentele patrioţilor din a- realizate zeci de spectro-
realizări ob|inute pînă acum, xinelor. regiune. precedent. ceAStâ regiune au doborît 6 grome.
delegatul sovietic b preconizat Reprezentantul Bulgariei, avioane americane şî au dis in Columbia a fost introdusă Denivelările de pe su-
aplicarea prevederilor Decla Krum Hristov, a s p rijin it punc 4 0 4 ♦ 0 4 trus mai multe vehicule m i profaţa lui Mercur par
raţiei comune sovieto-america- tul dc vedere exprimat in do La Mariison, în statul W is La invitaţia m inistrului a litare ale forţelor inamice. similare cu cele observa
ne cu privire la dezarmare din cumentul de lucru asupra ar consin (S.U.A.), sfirşitul sap- facerilor exlecne al R. P- Bul Totodată, patrioţii au captu te pe Venus, dar rapor
septembrie 1961 Şi a insistat melor chimice şi bacteriologi tăminli trecute a fost marcat garia. Ivan Başev, ministrul rat o cantitate importantă de starea de urgentă tate la dimensiunile pla
de Incidente ce s-au soldat de externe al Italiei, Aldo armament de la trupele ame netei, primele por mal oc-
cu numeroşi răniţi şi pagube Moro, va tace o vizită o iz - rica no-s ai qonc/c. centuote. deşi contras
materiale importante. O de d a lă in Bulgaria intre 26-23 BOGOTA 21 (Aqcrpres). — majoritatea voturilor fuseseră
monstraţie la care participau aprilie, anunţă agenţia BTA. 4 0 4 Guvernul columbian a dat numărate, u a rli/a nii fostului tează moi pu(in cu zo
cîlcva mii de pacifişti a fost Camera Comunelor a M a publicităţii luni seara un preşedinte (olumbian Roja^ nele învecinote. Dimensiu
atacată de forţe poliţieneşti, 4 0 4 rii Britanii a aprobat în decret prin (are inlroriuce Pinilla. candidat din uartca nile planetei Mercur re
care au rănit 9 persoane şi noaptea de luni spre marţi starea de urgentă do întregul Partidului ..Alianţa naţională prezintă aproximotiv o
au arestat alte 20. Pagubele Uniunea monetară a „ce bugetul pe exerciţiul urmă teritoriu al tării. Anuntind populară“ s-au dedat la acte treime din cele ale Po-
materiale produse în timpul lor şase" nu poate lua fiin(ă tor. Acesia este ultim ul bu această măsură, guvernul a de violentă în centrul capi mintului.
incidentelor sint evaluate la şi nici nu va putea 11 reali get al actualei legislaturi. arătat că ea a devenit ne talei tării. Politia a intervenit
peste 100 000 dolari zată curînd, a declarat Ot- Ţinînri seama dc iminenta cesară in urma ..atmosferei pentru a restabili ordinea.
inar Eînminqer, vicepreşedin alegerilor, guvernul laburist de agitaţie“ din tara S-a anunţai totodată că nu VEHICUL CU PERNA
♦ O * tele Băncii federale „Bundes a prezentat un proiect de După cum sc ştie. duminica meroase scoli au tos! înrhlse DE AER
Preşedintele Ugandei. M il bank“ în faţa- reprezentanţi buget care prevede pentru trecută în Columbia s au „ca o măsură de precauţie*.
ion Obote, a deschis luni lu lor economici vest-germane, prima oară în ultim ii şase deslăşura! alegeri preziden Preşedinlele Columbiei Institutul spaţial ol U-
crările sesiunii ordinare a deoarece statele membre nu ani o scădere a impozitelor ţiale şi legislative soldate cu Carlos Lleras Reslrepo, a niversitoţii stalului Ten
Adunării Naţionale a ţării, sint dispuse să renunţe. In la anumite categorii de sala rezultate foarie strînse. U lti anunţai luni după-amiază că nessee lucrează la ela-
chemată să examineze docu importante domenii, la suve riaţi. mele date arată că Misael rczultalele alcoerilor nu vor bororeo unui prototip de
mentele ultimei conferinţe a Pastrana Borrero are un avea un caracter legal decîl vehicul cu pernă de oer,
partidului de quvernâmînt — avans de numai 5 000 voturi după o săptămină. înlrucît copabil să transporte pe
Conqresul Poporului. fată de Rojas Pinilla. Fiecare po trivit legii electorale, toate ste Oceanul Atlantic, în
Actuala sesiune a parla dintre cei doi candidaţi p r e buletinele de vot trebuie ve moi puţin de 24 de ore,
mentului urmează să traseze tinde în consecinţă că a ob rificate în prezenta unor mar o more încărcătură de
căile de dezvoltare ale U- ţinui victoria. Luni. după ce tori. pasageri si mărfuri. Po
trivit afirmaţiilor dr. Ri
chard Koreger, cercetător
Io Institutul spaţial ol u-
niversitoţii, noul vehicul
se bazează pe oceloşi
ralizarea tranzacţiilor de ca principiu de funcţionore
Japonia şi teama liberalizării comerţului re economică (1970— 1975) şi-a ca si hovercroftul brito
pital străin.
Noul program de dezvolta
nic. Spre deosebire de a
propus un ritm dc creştere de
lui de transport va fi mult
10,6 la sută (mai mic decît cel cesto însă, copacîtoteo
realizat in ultimii ani), toc moi mare. ior viteza de
Pentru industria japoneză, fructe, maşini-unelte, boilere, tejatc alte aproximativ 600 de drastice măsuri restrictive fn mai luindu-sc în consideraţie croazieră va atinge oînă
următorii şase onî reprezintă generatoare electrice de mare sectoare. Presiunile de peste comerţul Japoniei pe pieţele situaţia nouă în care va fi. io 160 km pe oră, pu
fără îndoială etapa dificilă n rapacitate şi filme color. Dar ocean, şi îndeosebi din S.U.A., occidentale. Un exemplu ii o pusă economia japoneză prin ţind. totodată, să se ri
renunţării la confortabilul cor avea ‘a, ca şi tonte celelalte sint aşa de puternice incit ofi feră, după cum scria influen liberalizarea ei completă. dice pînă la 6,5 metii
set protecţionist, periooda an măsuri Întreprinse începînd ciali* ăţilc japoneze înclină tul ziar economic japonez Liberalizarea schimburilor deasupra apelor oceanu
trenamentelor şi a marilor din iulie 1067, sint numai chiar spre o devansare a pro- „Nihon Keizai“, războiul tex comerciale. pe de o parte, şi lui, ceea ce va permite
competiţii pentru menţ inerert tilelor ce se desfăşoară dc pe de altă parte tot mai frec evitarea valurilor in caz
controlului pc propria sa pia mai bine de un an intre ventele cereri de a se diver de furtună. Alte variante
ţă. hi aceşti şase ani, întreaga CORESPONDENŢA DIN TOKIO S.U.A. şi Japonia. Nu se as sifica relaţiile comerciale ale ale acestui vehicul ar pu
economie japoneză trebuie să cunde îngrijorarea că aproxi ţării (in prezent, mai mult de teo fi utilizate în special
se adapteze la concurenţa li „stropi de liberalizare“ , cum gramului general de liberali mativ o sută de produse prin o treime eu SU.A.), de a se în agricultură, precum $i
beră inter occident ala. apreciau cercurile economice, zare completă a economici p i cipale pe care Japonia le ex orienta spre toate pieţele lu la transportul unor pro
Consiliul ministerial pentru oc. Jentale, deoarece numai n4 in martie 1972 Chiar şi portă in S.U.A. ar putea să mii renunţfndu-se la orice duse industriale. în con
accelerarea liberalizării tra n 20/ sectoare industriale au cercurile locale dc afaceri st devină motive de conflict c- considerente politice. repre diţii speciale. Practic, o
zacţiilor de capital a hotărit tem că o rezistenţă prelun conomic intre cele două ţări. zintă principalele dominante precizot profesorul dr. Ko-
Din cele 10 000 000 tone de zahăr pe care Cuba le va luna trecută să admită impor înlăturat restricţiile impuse gită la presiunile capitalurilor In măsura in care Japonia nu ale tendinţelor de evoluţie e
reqer, posibilităţile de u-
produce anul acesta, jumătote vor merge la export. Zilnic tul şi exportul liber la încă capitalurilor străine, răminind străine ar crea dificultăţi şi renunţă la ..încetineala m el conomică niponă. tilizaie o acestui vehi-
două vapoare părăsesc porturile Cubei, încărcate cu zahăi, 11 articole, între care cafea. în continuare puternic pro mai mari, puţind declanşa cului“, cu care admite libe n . t u iu cu! sînt inepuizobîle.
luînd drumul spre olte ţări, unele in continente îndepărtate.
In foto : încărcarea vaselor cu zahăr.
Redacţia }l odtnîmil/oţio ilatutui i Deva, itr, Dr. Petru Grota, nr, 35. Telefoane i 12317 fi 11271 Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 44065