Page 75 - Drumul_socialismului_1970_04

w ^ yrttttttn n T m n tttm rtttm tM ß ttrn € iN rn 4 m tm tt/rtrttrtttttfr* rrt* * m
pr o letar i d in t o a t e ŢĂRILE. U N IŢI-VA! I ?
SECVEKÎE INTERUATimitL i

I
PAGINA A IV-A

w După alegerile din

Columbia
!

• Siiuafia din Cambodgia ¡

i
» Declaraţia ministrului

de externe austriac

ANUL XXII. Nr. 4758 JOI 23 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Ridicarea calităţii

oţelului cere noi

impulsuri in

MOSCOVA 22. - Corespon­ Au luot opoi cuvîntul Gus lui U.C.I., Mox Reimann, prim- (M.PL.A.), Pierre Gensous.
dentă de la Lourenţiu Duţâ Hali, secretar generoi ol P.C. secretor ol CC al P.C. din secretar general ol F.S.M.
cercetarea ştiinţifică şi Silviu Podind : Adunareo din S.U.A., Gioncorlo Pojetto, Germania, Evgheni Tio ¡elni- rostit de Alexei Kosîghin.
Cuvîntul de închidere o fost
festivă comună o C. C. al
kov, prim-secretor ol C.C. ol
membru al Biroului Politic şi
Suprem
PC.U.S., Sovietului
ol U.RSS. şi Sovietului Su­ al Direcţiunii P. C. Itolian, Komşomoluluî din U.R.S S. Adunareo festivă s-o în-
Jumjooghiin Tedenbol, prim-
După-amiazâ, au luot cu­
prem ol R.S.F.S.R , consacra­ secretar ol C.C. ol P P.R.M, vîntul Dolores Iborruri, pre cheîat în sunetele Interna-
Creştereo producţiei de me- rile carbon şi oliote, precum si tă sărbătoririi centenarului preşedintele Consiliului de \ şedinţele P. C. din Spanio, iionalei.
toi $î îmbunotoţireo continuo o oplicorea unor metode moderne noşteriî Iui V. I, Lemn, o con- Miniştri al R.P. Mongole. Aii Holed Bagdoş, secretar g e ­ Comitetul Central al Porti­
performanţelor colitotive ale a ­ de luore o probelor de oţel •tinuat miercuri în sala Con­ Sobri, membru ol Comitetului neral ol C.C al P.C Sirian. dului Comunist al Uniunii So­
cesteia necesita intensificarea pentru determinareo conţinutu­ greselor din Kremlin. Executiv Suprem ol Uniunii Orlando Millas. membru ol vietice. a oferit miercuri seo-
eforturilor pentru rezolvarea lui de gaze şi incluziuni. Rezul­ Au luat cuvîntul Lidio Fo- Socioliste Arabe (R.A.U.), Comisiei politice a C. C. ol ra Io Kremlin o recepţie. Au
competentă a problemelor ştiin­ tatele acestor cercetări se valo­ lieva, vechi membru ol Mstîslov Ketdîş. preşedintele P.C. din Chile. Alvaro Cunhol. porticipot conducători de
ţifice complexe pe core le im­ rifică în cursul acestui an prin P.C.U.S., Ho Xuan Son, mem­ Academiei de Ştiinţe a secretar qenerol ol P.C Por­ partid si de stat sovietici, ve­
pune fabricarea metalului la introducereo determ inărilor cu­ bru al secretariatului C.C. al U R S S., Rodney Arismendi, tughez. Jeronimo Arnedo Al- terani oi partidului, oameni
nivelul celor moi înotţi pora- rente de hidrogen din oţeluri F.N.E. din Vietnomul de sud, prim-secretor al C.C. al P.C. vorez. secretar general al C C de ştiinţă $i cultură, mareşali
metri calitativi înregistraţi pe şi continuă investigaţiile privind LA BUCUREŞTI Osvaldo Dorticos Torrodo, din Uruguay, îo î En Ghen, al P.C. din Arqentino, Nuhok şi generali, delegaţiile străine
plan mondial. Acest deziderot creşterea gradului de puritate membru al Biroului Politic şi membru ol Prezidiului Corni- Fumsovon, în numele frontu­ sosite cu prilejul manifestări-
— pe care noua lege privind microscopică a oţelului. al secretariatului C.C. ol P.C. tetului Poliţie, secretara! C.C. lui patriotic din Laos, Fnedl tar orgonizate cu ocazia săr­
asigurarea s' controlul colita* Co rezultat al cercetărilor e- Reuniunea rectorilor din Cuba, preşedintele Repu­ ol Portidului Muncii din Co­ Furnberg, membru ol Birou­ bătoririi centenorului.
ţii produselor îl situează in fectuote. s-a introdus Io scorâ blicii Cuba reea, preşedintele Prezi­ lui Politic ol C C ol P.C. din A luot parte delegaţia
prim -plan - se realizează în industriolă nouo tehnologie de Primit cu vii aplauze, a luat diului Adunării Populore Austria, Meir Vilner, secre­ Partidului Comunist Român,
mare măsură prin aplicarea în turnare o oţelului calmat în universităţilor europene cuvîntul tovarăşul Njcoiae Supreme a R. P. D. Co­ tar general oi C.C. al P.C. condusă de tovorăşul Nicoloe
predică a tehnologiilor noi, mo* lingotiere direct conice, utilizînd Ceousescu, secretar general reene. Shrjpat Amrit Don- din Israel. Jesus Fario, secre­ Ceousescu. secretar qenerol
de)nizoreo si optimizarea celor plăci termoizolotoare si exoter- al Partidului Comunist Ro­ ge. preşedintele Consiliului tar general ol P.C din Ve­ ol Partidului Comunist Român,
La Bucureşti au început La şedinţa de deschidere au mân, preşedintele Consiliului Naţional a) P C. din India, nezuela, Agostinho Neta. pre­ preşedintele Consiliului de
miercuri dimineaţa lucrurile luat parte Mircea Maliţa, mi­ de Stat al Republicii Socîo- Vladimir Bokoricî. membru oi şedintele Mişcării populore Slot ol Republicii Socialiste
primei reuniuni a rectorilor u- nistrul învăţăm inlului. Ion liste România. Biroului Executiv ol Prezidiu­ pentru eliberarea Angolei România.
niversilăţilor europene lliescu, ministru pentru pro­
j
Organizată de Universi­ blemele tineretului. Jean Li-
tatea bucureşteană, sub egida vescu, rectorul Universităţii
UNESCO, această importantă din Bucureşti, acad. Andrei O-
manifestare internaţională este ţelea. preşedintele Comisiei
iniţiată în baza unei rezoluţii naţionale române pentru
propuse de delegaţia română UNESCO, şi alte personalităţi
şi adoptată de cea de-a X V -a ale vieţii universitare din
Conferinţă generală a UNESCO. România.
existente. me, în asociere cu prafuri un­ Reuniunea, care se încadrează Alocuţiunea Inaugurală a
In virtuteo acestor cerinţe, guente si ontiretosură. Aceasta totodată îr programul A ­ fost rostită de prof. dr. docent NICOLAE CEAUŞESCU
cercetarea ştiinţifică este chemo- a contribuit la îmbunătăţirea su­ nului internaţional al edu­ Jean Livescu.
tă să se integreze organic în prafeţei semifabricatelor, redu­ caţiei. desfăşurat p o triv ii u­ In continuare, ministrul în-
procesul de producţie, să con­ cerea incluziunilor nemetolîce nei hotărîri a Adunării Ge­ vătăm lnlului, Mircea Maliţa. a
tribuie nemijlocit la soluţiona­ şi creşterea procentului de nerale a O.N.U.. îşi propune dat citire mesajului de salut
rea oeelor probleme care con­ scoatere de metal de bună ca­ să discute ca principală temă- adresat reuniunii de călre pre­ Stimaţi tovarăşi, ră, care se îmbogăţeşte conti­ poarelo noastre. (Aplauze pu­ ga lume. Socialismul, care a
diţionează realizarea de noi litate. Pentru o obţine în con- „U niversităţile europene şi şedintele Consiliului de M iniş­ nuu in confruntarea permanen­ ternice) învins, prin lupta popoarelor,
mărci de oţeluri si tipodimen- tinuore un efect pozitiv si o- problemele colaborării inter* tri a 1 Republicii Socialiste îmi este deosebii, de plăcut tă cu practica socială, prin ge­ Stimaţi tovarăşi, în 14 state, exercită o in flu ­
siuni de lominate şi moderni- supro reducerii consumului de universitare", România. Ion Ghcorqhe Maurer. că adtîc, la această adunare neralizarea a tot ceea ce este In anii construcţiei socialis­ enţă determinantă asupra dez­
roreo celor existente Io nivel metal se preconizează utiliza­ La reuniune participă rec­ Textul mesajului a fost ascul­ solemnă, un cald omagiu ope­ nou in dezvoltarea societăţii voltării societăţii contempora­
tehnic si colitotiv în concordanţă rea plăcilor exoterme. tori, vicecancelari $i prorec­ tat cu un deosebit interes, fi* rei şi personalităţii lui V ladi­ şi în cunoaşterea umană. (A ­ te, clasa muncitoare din patria ne. Mişcarea comunistă şl m un­
noastră. In alianţă cu ţărăni­
cu progresul ştiinţei si tehnicii, Finolizorea cercetărilor pentru tori din partea a peste 40 de Ind subliniat cu puternic« a­ mir llici Lenin şi să vă adre­ plauze puternice). mea. cu toţi oamenii muncii, citorească se afirmă drept cea
cu cerinţele beneficiarilor in­ stabilirea condiţiilor de mărire a universităţi europene. plauze de cei prezenţi. sez dumneavoastră, C om itetu­ Ideile marxism-leninismului a obţinui realizări de seamă mai puternică forţă politică a
terni si externi. în condiţiile unei purităţii, de perfecţionare o lui Central al Partidului Co­ şî-au găsit o strălucită con fir­ In înfăptuirea po liticii Partidu­ zilelor noastre Noi şi noi po­
eficiente economice ridicate. tehnologiei de elaborare si Io- munist al Uniunii Sovietice, tu­ mare practică in victoria so­ lui Comun'st Român. Succese­ poare, eliberlndu-se de jugul
Analizînd prin această optico minare o oţelurilor destinate u ti­ M e s a j u l turor comuniştilor şî popoare­ cialism ului în Uniunea Sovieti­ le obţinute de poporul român, robiei coloniale, păsesc în
.“ dîvitoteo cercetătorilor hune- lajului de foraj şi fabricării ţe­ lor sovietice, cele mai calde că. Comuniştii români, poporul sub conducerea Partidului Co­ lupta revoluţionară îm potriva
aoreni, putem afirma de Io b u n , vilor din oţeluri inoxidabile si felicitări şi salutul de solidari­ nostru se bucură din toată ini­ munist Român, în dezvoltarea imperialismului, pentru un v ii­
tate internaţionalistă al Comi­
ma de marile realizări ale U­
început că la Hunedooro există refractare, rezistente la oxîdore tetului Central al Partidului niunii Sovietice şî adresează Industriei şl agriculturii, în în ­ tor de libertate, prosperitate şl
un puternic nucleu de cercetă­ si coroziune, ou condus Io pre­ preşedintelui Consiliului de Miniştri al Comunist Román, al comuniş­ florirea ştiinţei şi culturii. în pace (VII aplauze).
tori competenţi, dispunem de scrierea unei noi tehnologii de tilor şi al întregului popor ro­ comuniştilor, popoarelor sovie­ ridicarea bunăstării sale sînt o Aceste ample procese revo­
tice. urări de noi succese pe
suficiente condiţii propice crea­ încălziră şi lominore, Io reduce­ Republicii Socialiste România, mân. (Aplauze). drumul construirii comunismu­ strălucită confirm are a mar- luţionare, caracteristice epocii
tivităţii ştiinţifice $î s-o luat rea pierderilor de metal prin împreună c u . întreaga ome­ lui, al bunăstării şi fericirii xism-leninismului f ele adeve­ noastre se desfăşoară înir-o
un demoro) promiţător - cu . rebu*. ceeo ce permite —^lira - ION GHE0R6HE MAURER, adresat par­ nire progresistă, poporul ro­ resc încă o dată că numai un mare diversitate de condiţii so­
tendinţe evidente de am p lifi­ reo onuolă a unor economii mân sărbătoreşte Centenarul celor ce muncesc. popor liber si staptn deplin pe cial-economice, de pa rticu la ri­
Prietenia dintre
popoarele
care — în cercetările privind considerabile. naşterii lui Lenin, cinstind pe noastre are rădăcini adinei in destinele sale poate construi tăţi Istorîce sl naţionale, care
ridicarea Io un înalt nivel a ticipanţilor la Reuniunea rectori or teoreticianul şi strategul revo­ istorie. Numeroşi m ilitanţi re­ cu succes socialismul şi co­ generează în mod inevitabil o
performanţelor calitative ole Dr. ing. IOAN ILCA luţionar marxist, pe întemeie­ voluţionari din România l-au munismul. (Aplauze puternice). varietate crescîndă de forme si
metalului hunedorean. In do ­ şeful serviciului cercetare-calcul universităţilor europene torul şi conducătorul partidu*- cunoscut personal si au lucrai O datâ cu atenţia acordată metode de transformare a so­
meniul oţelului, prin cercetările Centrala industriala Hunedoara lui comunist bolşevic, care a cu V la dim ir llici Lenin. O vie progresului forţelor de produc­ cietăţii. Partidul Comunist Ro­
efectuate in laborator $î oţelă- Am plăcerea să adresez un ve altădată nebănuite, tainele pregătii si înfăptuit Marea Re­ expresie a spiritului in te rna­ ţie, partidul nostru se preocu­ mân se preocupă permanent He
con-
generalizarea
practicii
rii se urmăreşte stabilirea de salul cordial eminentelor per­ de ieri au devenit cerlilu dini- voluţie Socialistă din Octom­ ţionalist al clasei muncitoare, pă neîncetat de perfecţionarea
noî tehnologii pentru ob­ sonalităţi participante la Reu­ le si adevărurile de azi. Revo­ brie — eveniment ce a inau­ al forţelor progresiste din noilor relaţii de producţie, a
ţinerea unor granulaţii uni­ (CONTINUAM IN PAO. • Ï •) niunea rectorilor universităţi­ luţia tehnico-şiiintifică pe ca­ gurat o nouă eră în istoria o­ România au eonstUuil-o pa rti­ conducerii si organizării între­ (CÓNVINUAtf IN r«Q m •*]
forme $î prestabilite Io oţelu* lor europene, organizată sub re o trăieşte lumea contempo­ menirii. (Vil aplauze)- ciparea, cu arma in mtnă. a re­ gii vieţi sociale, de întărirea
auspiciile UNESCO. rană afectează profund conţi­ voluţionarilor români — care continuă a rolulu i său condu­
In epoca noastră, ştiinţa es­ nutul învăţăm inlului, care de­ Studiind realităţile tării sa­ cător. Pornind de la faptul că
ws te omniprezentă şi a devenit vine o verigă importantă a le, dezvoltarea capitalismului au format prim ul detaşament socialismul si democraţia sînt
internaţional de luptă îm potri­
o forţă
de
In pagina a lll-a prim rang. Cuceririle ştiinţei desfăşurării acestei revoluţii. în stadiul său imperialist, sin- va intervenţiei im perialiste — de nedespărţit, de Ia necesita­ Depuneri de
de
impulsiune
tctizînd experienţa luptei pro­
Şcoala, îndeosebi cea supe­
tea de a îmbina armonios con­
la apărarea tîn âru lui stat so­
şi tehnicii grăbesc ritm ul pre­ rioară, aşîmilînd şi stimulind letariatului. cele mai noi cu­ vietic. (VII aplauze). ducerea centrală cu lărgirea a-
• REGULILE GENERALE DE COMERJ... NU IN­ facerilor în diferitele planuri ocrmanent gindirca şi creaţia ceriri ale ştiinţei, V ladim ir Încă de la înfiinţarea sa. tribu ţlitor organelor locale şl coroane de
IJicî Lcnîn a îmbogăţit patri­
TERESEAZĂ MAGAZINELE C.L.F. ? ale existentei societăţii, pe ştiinţifică, doblndeşte atribute moniul teoriei, strategici si Partidul Comunist Român a m i­ unităţilor economice cu in iţia ­
măsură ce mereu alte arii ale tiva maselor, partidul şi sta­
• SPORT naturii intră sub slăplnirea o ­ tacticii revoluţionare a clasei litat consecvent pentru dezvol­ tul nostru asigură atragerea flori la
mului. In efortul continuu si muncitoare, a dezvoltat in mod tarea prieteniei româno-sovie-
potenţat al investigaţiei ştiin ­ (CONTINUA« M PAO « 4 a) creator, în noile condiţii istori­ tice. Această prietenie s-a ci­ tot mal largă a celor ce mun­
ţifice, care deschide perspecti- ce. opera lui M arx şî Engels. mentat trainic In anii socialis­ cesc la conducerea statului, Monumentul lui
(V il aplauze). mului pe baza com unităţii o- manifestare plenară a energii­
Adversar al oricărei rigidităţi rîn d u irii sociale. Partidul Co­ lor creatoare ale întregului V.I. Lenin
în gîndire. Lenin a văzut în munist Român, clasa muncitoa­ popor. Centenarului
Aniversarea
re. întregul nostru popor sint
marxism nu o colecţie de dog­
în campania agricolă de primăvară me. de teze intangibile şi o- hotărîte să promoveze neabă­ naşterii lui Lenin are loc în loc solemnitatea depunerii de
M ie rcuri dimineaţa a avut
tut şi în viito r linia adlnciriî
condiţiile dezvoltării p u te rn i­
tern valabile, ci o călăuză vie
în acţiune, o concepţie şl o relaţiilor de colaborare fră­ ce a forţelor «socialismului, coroane de flori la M onumen­
tul lui V. I. Lenin din Piaţa
metodă dialectlcS-revoluţiona- ţească între partidele şî po- progresului şl păcii în întrea-
Scînleli.
A u fost depuse coroane dc
Să nu se irosească nici o oră bună de lucru! Consfătuire de lucru cu secretarii Central al Partidului Comunist
partea
C om itetului
flori din
Român, a Consiliului de Stat
de M in iştri
si a Consiliului
ale Republicii Socialiste Româ­
nia : Comitetului municipal
organizaţiilor de partid din şcoli şi locţiitorii Bucureşti al P.C.R. si a Consi­
Ploile căzute in ultima vreme NU LAŞA PE MflNE, lui Aurel Ghigu. Dar dacă se nă că nu are oameni şi nu poa­ liului popular municipal : Con­
au Intîrziat şl îngreunat exe­ CE POŢI FACE AZI va lucra tot aşa ca in 21 ap ri­ le lucra la treieratul trifoiului. siliului Central al Uniunii Ge­
cutarea lucrărilor agricole din lie, nu se întrevede terminarea — Am o normă zilnică de 150 nerale a Sindicatelor din
această primăvară. Tocmai de La C.A.P. din Vaidei, unde prea grabnică a lucrărilor la kg trifo). Nu am realizat-o nici­ secretarilor comitetelor comunale de partid România ; Comitatului Central
aceea, se impune luarea de mă­ mai sint de plantat IC hectare această unitate. odată — spunea cu amără­ al Uniunii Tineretului Comu­
suri pentru a nu se irosi nici cu cartofi, de Insimînţat 50 ciune Mihai Binder. începem Comitatul judeţeon de portid o orgonizol lui de instructori, Viorel Faur, prim-secretor nist si a Consiliului U niunii A -
o zi, nici o oră bună de lucra hectare cu trifoi in cultură as­ TRANSPIRAU DIN GREU lucrul tot după ora 10 Coope­ Io Devo o consfătuire de lucru, cu caracter al Comitetului judeţeon Hunedoara al U.T.C., soclaţiilor studenţeşti din
în cimp. cunsă, 4 ha cu mentă şi 220 LA... ŞEDINŢA ratorii vin tîrziu la muncă şi de schimb de experienţă şi de instructaj, cu Gligor Haşa, preşedintele Consiliului judeţean România ; a C onsiliului Gene­
Ziua de 21 aprilie a fost o hectare cu porumb, cit şi de Nici la C.A.P. din Romos lu­ eu nu realizez nici norma, nici secretarii organizaţiilor de partid din şcolile al Orgonizoţiei pionierilor, 1 lie Avram, inspec­ ral — ARLUS.
zi bună de lucrO. Cum a fost pregătit aproape 100 hectare crurile nu stau cu nimic mai clştigul. Trebuie să vin să mă de cultura generală, profesîonole, liceele torul general ol Inspectoratului scolor ju- După depunerea coroanelor,
ca folosită în unele cooperati­ teren, nu există preocupare bine. Aici sint încă multe lu­ rog în fiecare zi să-mi dea oa­ teoretice şi de specialitate din judeţ, precum detaon. în fata M onum entului lui V|a-
ve agricole ? \ pentru folosirea din plin a tim ­ crări de executat : de plantat meni. şî cu locţiitorii secretarilor comitetelor co­ Locţiitorilor secretarilor comitetelor comu­ dimi Ilîci Lenin, a fo6t păs­
pului de lucru, a capacităţii 20 hectare cu cartofi, de Insâ- ★ munale de partid. Consfătuirea o luat in trat un moment de reculegere.
VREMEA BUNA SE CU­ maşinilor şl tractoarelor. Dato­ mlnţat 50 hectare trifoi în cul­ dezbotere problemele procesului Instructiv- nale de portid lî s-au dat consultaţii legate ★
rită slabei organizări a muncii tură ascunsă şi de pregătit 108 Fiecare zi, fiecare ceas folo­ de orqanizoreo muncii comitetului comunal
NOAŞTE DE DIMINEAŢA educativ din scoli $' ole octivitâţîi cultural- de partid, sarcinile ce revin agriculturi» din In. aceeaşi dimineaţă, au de­
aici, In ziua de 21 aprilie, nu hectare teren pentru cultura sit din plin este un bun clşti- pus o coroană de flori la M o ­
a început lucrul decît în jurul porumbului. De organizarea gat in folosul producţiei agri­ educative de maso dm mediul rural. judeţ din recentele progrome naţionale, numentul lui V. I. Lenin însăr­
Consiliul de conducere al cole. De aceea, este necesar ca, Participanţii au audiot expuneri pe teme valenţele educative conţinute de hotărîri le
C.A.P. Orăştîe a luat măsuri orei 10. Inginerul Aurel Ghigu muncii In ziua respectivă s-a ale muncii cultural-educative desfăşurate în plenorei C C. al P.C.R. din mortie a.c., orga­ cinatul cu afaceri ad-interîm
a venit să „organizeze munca" ocupat doar tov. Ioan Cocrea- In zilele ce urmează, comitetele
prompte şi munca a început de după ora 7 şl a tot „organiza­ nu, şeful secţiei I.M.A., pentru comunale de partid şi consili­ rîndul elevilor, sarcinilor ce revin în nizarea $i planificarea activităţii căminului al U.R.S.S., V . S. Tikunov, si
dimineaţă. Rezultatele nu au t-o" pînă pe la 10. Ba nu e­ că întreg consiliul de conduce­ ile populare, care poartă o ma­ aceostâ privinţă orgonizoţîilor de partid, de cultural $î stilul de munco al directorului membrii Ambasadei U niunii
intîrziat să se arate. Mecani­ re al cooperativei, in frunte cu re răspundere pentru realiza­ tineret $i codr.elor didoctice, tacul locţiitorilor său, de către tovarăşii : Gheorghe Călinescu, Sovietice la Bucureşti-
zatorul Traian Moldovan, aju­ rau oameni pentru încărcat Ioan Suciu, preşedinte, şi Eu­ rea sarcinilor din actuala cam­ secretarilor comitetelor comunale de partid şeful secţiei organizatorice a Comitetului ju­ ★
tat de mat m ulţi cooperatori, a cartofii in remorcă, ba n-avea în octivitotea de propogandâ şi politică de Tot in cursul dimineţii, la
cine ajuta la treieratul trifo iu ­ gen Lăzărescu, inginer, se a­ panie, să ia măsuri energice deţean de portid, Aurel Nistor, directorul
plantat 5 hectare cu cartofi. De monument, au mai depus .co­
lui. Şi aşa, in loc să lucreze, flau în şedinţă. Şi a ţinut şe­ pentru ca In toate unităţile masă, consultaţii metodice privind oria de Direcţiei agricole judeţene. Constandin Cle­
asemenea, s-au arat 45 hectare roane dc flori M iro slav Sulck,
mecanizatorii Mihai Leonte şi dinţa de dimineaţă p in i la 12. consiliile de conducere şi spe­ activităţi ole căminelor culturale, antrenarea mente, preşedintele Comitetului ju%eţeon
şi s-au discuit alte 25. ambasadorul Republicii Socia­
Dorel Boca au pierdut multe Transpirînd în şedinţă o ju ­ cialiştii să treacă la organiza­ intelectualilor satelor în acţiuneo de cultura- pentru cultură $î artă. liste Cehoslovace, Ewald Moldt,
— Noi — ne spunea ing loan ore bune de lucru. mătate de zi şl lâsind ca m un­ rea cit mal temeinică a mun­ iizore o ţărănimii, ou făcut un schimb util In încheierea consfătuirii a luat cuvîntul ambasadorul Republicii Demo­
Avram — In două zile term i­ — Acum trebViiă să lucraţi ca să se desfăşoare la voia In- cii, la mobilizarea la lucru a de experienţă. tovarăşul David Lazar, secretar al Comitetu­
crate Germane, Jarom ir Ochc-
năm de plantat întreaga su­ din plin, nu să aşteptaţi după tlmplării. mai marii coopera­ tuturor cooperatorilor, pentru In faţa secretarilor organizaţiilor de partid lui judeţean Hunedoara al P.C.R., care o duszko. ambasadorul Republi­
prafaţă de 25 hectare cu car­ oameni — ¡-am spus ingineru­ tivei nici nu se puteau aştepta ca tractoarele şi maşinile să fiey din scoli, ou vorbit despre sarcinile privind expus principolele sarcini ole organizaţiilor cii Populare Polone. Buyan-
tofi. iar de mîine (n r. — azi) lui Ghigu. la cine ştie ce rezultate. A.şo folosite la Întreaga capacitate, intensificarea muncii poiitico-educotive in de partid în intensificarea muncii politice ghiin Bud. însărcinat cu afa­
Începem semănatul porumbului. — Asta cam aşa-i. Dar în 2-5 se face că la răsadniţe se aflau lucrindu-se din zori şi pînă în rindurile elevilor, ce revin organizaţiilor de u cultural-educative în scoli, cămine cultura­ ceri ad-interîm al Republicii
Intr-adevăr la C A P . Orăs- zile terminăm de plantat carto­ doar două femei, iar mecanizato­ seară, pentru încheierea cit mai pionieri sî ale U.T.C, şi măsurile necesore le, cluburi, case de cultură. Populare Mongole. Spas Gos-
tie, buna organizare a muncii fii şi pinâ la 5 mai insămînţâm rul Mihai Binder aştepta la se­ grabnică a Insămînţărh cultu­ pentru încheierea în bune condiţîunî o anu­ (In pagina o II-o consemnăm concluziile podov, ambasadorul Republicii
şl-a spus cuvîntul şi această zi şi porumbul. diu doar, doar va ieşi din şe­ rilor. lui şcolar 1969-1970, tovarăşii ; Silvestru desprinse în cursul dezbaterilor de Io consfă­ Populare Bulgaria, Jesus Bar-
a fost folosită din plin. E bun optimismul ingineru­ dinţă vreun brigadier sâ-i spu­ N. ZAMFIR Boatcâ, membru al Biroului Consiliului No- tuirea cu secretarii orgonizoţîilor de partid reiro, ambasadorul Republicii
ţionol ol Organizaţiei pionierilor, şeful grupu­ din scoli). Cuba. si membrii acestor am­
basade.