Page 76 - Drumul_socialismului_1970_04

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4758 ffi JOI 23 APRILIE 1970

E f o r t u r i susţinuţpentru

EDUCAREA Ş l INSTRUIRE/ TINEREI GENERA ŢII

in spiritul afirmării plenare in muncă şi viaţă

tentă şl dîscernămînl eficienţa acestei munci nu numai în menele de admitere in şcolile profesionale, la ucenicia la pionieri, avînd doar o pregătire medic (învăţători) sau pro­
rîndul elevilor ci şi al educatorilor. locul de muncă, licee, examene de bacalaureat, de admitere fesorii de la clasele V -V III, o singură specialitate, locul
In ansamblul masurilor de îmbunătăţire si perfecţio­ Faptul că educaţia şi instrucţia tinerelului trebuie să fie în învăţăm întul postliceal, in fata cărora trebuie să se pre­ unor activităţi complexe, multilaterale — de ştiinţă, litera­
nare neîntreruptă o activităţii scolii un rol de o im por­ realizate la cel mai înalt nivel posibil impune afirmarea zinte elevii pe Care l-am pregătii. tură şi artă, sport şi muzică — este luat. de manifestări pur-
tanţă primordială revine educaţiei politico-rdeologice si organizaţiilor de parlid din şcoli ca factori activi în proce­ In afara pregătirii la clasă sau Individuală a elevilor, lînd doar amprenta pregătirii comandantului respectiv, ceea
elico-morale a elevilor care, întregind instrucţia, ore sul instructiv-educativ, perfecţionarea stilului şi metodelor o problemă deosebită pentru ei este alegerea prolesiei. Se ce creează posibilitatea îngustării sierel de acţiune şi inte­
menirea de a lormo cetăţeni culţi, m ultilateral pregătiţi tor de muncă. constată în această perioadă contradicţii între elevi, şcoa­ res a pionierilor şi şcolarilor. Prin studierea programelor
pentru vioţă şi muncă. Necesitatea intensificării muncii Analizînd neajunsurile ce se mai manifestă in şcolile lă, familie şi cerinţele societăţii- Se observă o dorinţă a de activitate, prin receptivilalea faţă de propunerile pio­
educative în rîndul pionierilor şi şcolarilor, de formare o noastre rezultă că se mar Sntilnesc şi unele organizaţii de elevilor (dar mai ales a părinţilor) de a se îndrepta numai nierilor se poate realiza un echilibru armonios pe fondul e­
unei conştiinţe şi etici socialiste decurge din caracteris­ partid care scapă din vedere oă obiectivul primordial al ac­ spre profesii cu caracter intelectual, minimalizlndu-se pro­ xigenţelor puse de educaţia comunistă a şcolarilor.
ticile şi scopurile fundamentóle ole şcolii noastre : să tiv ită ţii lor in şcoală trebuie să fie pregătirea unui tinerel fesiile cu caracter productiv, considerate în mod ne ju stifi­
culi, instruit, însufleţit de un înalt patriotism şi că in acest
crească oameni pentru construcţia celei mai evoluate cat inferioare. Conducerilor şcolilor, diriginţllor, tu tu ro r ca­
societăţi, capabili să se integreze in revoluţia tehnico- sens trebuie să-şi exercite mai pregnant, mai eficient drep­ drelor didactice le revine In acest sens sarcina Importantă
tu l lor de conlrol, avindu-se in vedere că sarcinile actuale
ştiinţifică contemporană şi, totodată, care să preţuiască ale şcolii amplifică şi misiunea organizaţiilor de partid de de a se ocupa în mod nemijlocit, cu sprijin ul organizaţiilor Prea multă tutelă
munca, ceea ce au înfăptuit părinţii lor, să fie animaţi de aici. răspunderea tor. Trebuie să recunoaştem că avem u n i­ de pa rlid şl de tineret, de orientarea şcolară şl profesională,
un fierbinte patriotism socialist. Şcoala noastră este tăţi şcolare ca liceele din Brad, Călan, Petrila, Ilia şi altele de a obişnui pe elevi cu munca ilzlcă. Este necesară totoda­
laică şi, co atare, Io temelia temeliilor activităţii ei instruc­ tă desfăşurarea unei activităţi intense pentru pregătirea atit
unde organizaţiile de partid nu au folosit pe deplin spri­
tive şi educative sta ştiinţa cea mai avansată, de cunoaş­ jin u l acordat de Congresul al X-lea al P.C.R. prin atrib ui­ a părinţilor cit şi a elevilor ca In cazul cînd absolvenţii cla­
tere a lumii materiale şi societăţii — marxism-leninismul. rea dreptului de conlrol. al afirm ării mai evidente a ro lu ­ sei a V ll|- a nu vor putea intra în şcoli postgenerale să fie dauneaza...
Consemnăm, în pagina de faţă. concluziile desprinse lui de conducător politic al întreqii vieţi şcolare. Unele bi­ cuprinşi în clasa a IX-a a şcolii de )0 ani.
în cursul dezbaterilor de Io consfătuirea cu secretarii or­ rouri ale organizaţiei de bază consideră că numai activita­ Intr-o altă ordine de Idei, problema selectării valorilor
ganizaţiilor de partid din şcoli, concluzii utile pentru tea de educare q elevilor revine organizaţiei de partid, iar şi a dezvoltării inteligentei umane necesare progresului este Tovarăşul V io rel Faur. prini-secretar al Comitetului Ju­
factorii responsabili de oplimizorea acţiunilor de instruc­ cea de instruire fiind sarcina exclusivă a conducerii scolii una din problemele căreia partidul nostru Si acordă o aten­ deţean U.T.C., In tema abordată — „Desfăşurarea muncii
ţie şi educaţie din învăţămînt. $i corpului profesoral, deşi nu o dată s-a arătat că proce­ tie deosebită. De aceea, concursurile de literatura, mate­ cultural-educative şi distractive în rîndul e le vilo r" — o a-
sul instructiv-educativ formează un tot unitar care nu poale matică, fizică, chimie, ca şi concursurile pe meserii ale ele­ xălat că în trimestrul al U-lea al anului, organizaţiile U.T.C.
li divizat în mod artificial. Această realitate obiectivă a stat. v ilo r constituie una din formele cele mai des utilizate în în- din scoli au oblinut unele rezultate valoroase prin organi­
de altfel, la baza acordării dreptului de control al organi­ vătămînt, dînd tineretului, precum şi nouă cadrelor didac­ zarea unor activităţi care au ven»l în sprijin ul elevilor. In
zaţiilor de partid din scoli. tice. posibilitatea afirm ării în confruntările directe pe care majoritatea şcolilor. In cadrul !nvăţămînlulur po litic s-au
Biroul organizaţiei de partid nu trebuie să fie un sim­ aceştia le au cu colegii lor de la alte şcoli. Pregătirea pen­ dezbătut documentele Congresului al X-lea al P.C.R. şi alte
documente de partid şi de stat. Din partea Com itetului Ju­
tru etapa finală trebuie să stea în preocuparea atit a ele­
plu „colecţionar" de planuri de muncă şi măsuTi, de in fo r­ v ilo r cît si a întregului colectiv didactic. deţean al U.T.C. a existat o preocupare majoră privind buna
Organizaţiile de mări privind acţiunile realizate sau nerealizate, ci să aibă Din experienţa anilor trecuţi s-a constatai că In cursul desfăşurare a inform ărilor politice precum şi a ‘a ctivită ţi­
o prezenţă activă, efectivă la orqanizarea şi desfăşurarea
acestora. El trebuie să contribuie în cea mai mare măsură trim estrului III la şcolile din mediul rural (in mod deose­ lor cultural-educative. obşteşti şi sportive. Totodată, se re­
la înarmarea lu luro r comuniştilor, a cadrelor didactice cu bit) frecventa elevilor devine o problemă, mai ales in zo­ marcă un început bun in ceea ce priveşte activitatea con­
cunoaşterea problemelor referitoare la specificul muncii o r­ nele de munte unde nu există sector socialist şi părinţii îşi siliilo r penlru munca in rîndul elevilor, cu loate că mai e-
partid să se afirme ganizaţiilor de tineret (cunoaşterea, in primul rînd, a sta­ trim it copiii să electueze diferite trehuri qospodăreşti, ceea Insă şi unele deficiente care frînează activitatea organizaţi­
xislă uncie neajunsuri la nivelul comunelor.
Pe lingă rezultatele frumoase ob linule pină acum există
ce duce la suslraqerea acestor elevi de sub influenta scolii,
tutelor lor, a recomandărilor, instrucţiunilor si hotărîritor
organelor lor superioare) pentru a le îndruma mai concret,
iale si. în ultimă instanţă, la neşcolarizare. Pentru remedie­
mai competent activitatea. )a sporirea numărului de elevi cu situaţii şcolare neînche- ilor tinerelului comunist din şcolile judeţului. Se face încă
V orb itoru l a relevat, in continuare, aspecte dc lipsă de rea acestei situaţii solicităm sprijin ul comitetelor comunale prea puţin penlru prcqălirea politico-ideoloqică a elevilor.
Din unele analize efectuate dc membrii C om itetului ju de­
activ în întregul intervin cu promptitudine pentru curmarea formalismului nei larqi acţiuni de propagandă pedaqogică în rîndul părin­ superficial transmise de către cadrele didactice. Unii d iri-
de parlid. In acelaşi context, este necesară desfăşurarea u­
combativitate din partea unor organizaţii de partid, care nu
ţean al U.T.C. a reieşit că inform ările politice sînt uneori
ţilor de a-şi trim ite copiii la şcoală de la virsta de 6 ani.
din unele activităţi educative din şcoală sau extraşcolare,
exemple de necunoaştere a problemelor care frămîntă pe Tovarăşul Ilie A v ia n i a arătat în continuare care sînt qinti trec succinl in revistă informaţii, ştiri dc )a rubrica
de politică exlcrnă a ziarelor, fără un comentariu adecvat.
elevi, a preocupărilor unor cadre didactice, de slabă recep­ sarcinile conducerilor de scoli în orqanizarea vacantei de Or. o simplă înşiruire de ştiri dispersate nu o putem numi
vară. a taberelor ce vor funcţiona )a Sarmizeqelusa. Vata,
cadru al muncii din In Inche'ere. tovarăşul David Lazăr a insistat asupra Orăştioara, Bretea şi Luncani, a excursiilor locale sau in informare politică, şi nu trezeşte interes. Se Impune cu ne­
tivitate a lor. a şcolii în general fată de unele cerinţe locale.
cesitate folosirea diverselor p rile ju ri penlru a-i informa pe
afara judeţului, funcţionarea cluburilor elevilor în timpul
faptului că instruirea şi educarea tinerei qeneralii impun
vacantei. Deoarece pregătirea noului an şcolar constituie o olevî cu hotărîrile de partid şi dc stat, cu evenimentele po­
tuturo r factorilor din şcoală acţiuni optimizate, care să-l
problemă importantă, esle necesar ca încă de pe acum să litice interne şi internaţionale, Insistînd în mod deosebit pe
canalizeze pe elevul de azi spre realizarea sa deplină In cunoaşterea şi inleleqerea semnificaţiei lor. Elevii nu trebuie
se întreprindă acţiuni de preqătire a lucrărilor de reparaţii să rămînă pasivi, simpli „cunoscători" de ştiri politice, cl
şcoli! mime. curente a localurilor de şcoli, amenajări de baze sportive, trebuie să fie ajutaţi să inţeleaqă evoluţia evenimentelor,
munca penlru care se preqâ Iesle şi dc care o va desfăşura
laboratoare, ateliere, cabinele, malerial didactic.
Organizaţiile de parlid, U.T.C. şi de pionieri, conduce­
lui nostru — constructor al socialismului.
rile şcolilor să acorde o mai mare atentie intensilicării mun­ să le interpreteze just, de pe poziţiile parlidului, ale poporu­
cii de educare polltito-ideoloqică şi patriotică a elevilor O altă deficienţă este slaba contribuţie pe care unele o r­
Socielalca aclualâ presupune In lol mal inare măsură, pentru cunoaşlerca şi însuşirea documentelor Congresului ganizaţii U.T.C. o aduc la viata şcolii. Rolul organizaţiei U.T.C.
valori umane complet integrate în procesul solicitărilor m ul­ al X-lea, a ho»ărîriîor dc partid şi de stal. La niveiul cla­ Comandantul unită- din scoală esle de.a acţiona — piin forme si mijloace speci­
tiple. capabile să Iacă lată progresului tehnic, ,,exploziei in­ selor, al anilor dc studii, trebuie organizate — periodic şi fice — asupra fiecărui elev. fiecărui lînăr. de a contribui,
form aţionale” contemporane, cu posibilităţi de adaptare şi diferenţiat - dezbateri pe tenie de politică internă şi ex­ alături de ceilalţi faclori educativi, la creşterea şi formarea
acţiune In perspectiva salturilor calitative ale ştiinţei si ternă de educaţie patriotică si cetăţenească» în tîln iri cu ac­ unui tinerel bine pregătit, capabil să ducă mai departe o­
tehnicii, culturii şi artei. Dintre m ultitudinea factorilor res­ tivişti de partid şi de >stat. cadre din economie, invătăinint pera constructorilor socialismului.
ponsabili pentru realizarea acestor deziderate se detaşează. şi cultură, să lie extinse vizitele şi excursiile în întrep rin­ ţn de piomeri V orb itoru l a arătat în continuare că. în scoli, elevii
In mod deosebii, şcoala — a arătat în cuvîntul rostit la în­ deri. unităţi socialiste din agricultură prin intermediu) că­ sînt şi trebuie să devină orqanizatorii propriei lor activi­
cheierea celor două zile de dezbateri şi instructaj, tovară­ rora elevii să cunoască realizările socialismului, modul în tăţi. Cînd sint lulelati prea inull. cînd II se organizează to­
şul David l.azăr, secretar al Coiniletului judeţean Hunedoa­ care se înfăptuieşte' politica' partidului. tul de către alte persoane sau factori, el se înstrăinează de*»
ra al P.'C.R. V orb itoru l a recomandat organizaţiilor de partid si de preocupările organizaţiei U.T.C. Din această cauză, în unele
tineret, conducerilor unităţilor şcolare să se preocupe de şcoli există mu11i membri U.T.C. Inactivi, care nu participă
Profunzimea ştiinţifică. înalta exiqenţă cu care condu­ la viata de organizaţie. Se cunoaşte faptul că elevii do­
cerea partidului abordează problemele scolii româneşti lie - înfiinţarea şi dotarea unor cluburi ale elevilor, organizarea resc să se manifeste, să se afirme, să participe la pregăti­
huic să călăuzească pe toţi factorii interesaţi şi responsa­ din timp a acţiunilor educative pentru vacanţa de vară şi, rea şi desfăşurarea unor activilăti. le place să conducă el
bili pentru dezvoltarea învăţăm întului de toate gradele- Sub­ cu s*prij inul consiliilor populare, dc amenajarea unor locuri unele acţiuni. De aceea, trebuie să-i încurajăm, să-i spri­
liniind roiul si importanţa şcolii, perspectivele evoluţiei sa­ de aqreinenl pentru tineret. jinim si să-i îndrumăm, astfel ca tot ceea ce întreprind să
le. raporlul prezentat la Conqresul al X-lea al partidului de Educarea si formarea numeroasei populaţii şcolare din aibă un scop educativ. Consiliile pentru munca în rîndul
către tovarăşul N1COLAE CEAUŞESCU precizează ■ ,...iac- judeţ, care cuprinde 76 000 de elevi, incumbă o mare răs­ multilateral elevilor trebuie sâ funcţioneze conform scopului penlru care
lorul principal de educaţie a cetăţenilor, a întregii societăţi pundere si dăruire din partea celor aproape 4 100 cadre d i­ au fost create, să dezbată şi să rezolve toate problemele
in epoca noastră este şcoala — principalul canat de difuza­ dactice, a celor peste 2 200 comunişti din scoli, cărora par­ care frămîntă masa elevilor. Este neapărată nevoie de pre­
re a ştiinţei şi culturii, dc îmbogăţire a minţii, de mode­ tidul. societatea le-au încredinţat nohîla misiune de a creste zenta mai vie a cadrului didactic în m ijlocul elevilor.
lare a caraclcrelor şl formare cetăţenească a tinerelor ge­ schimbul de iniine al clasei muncitoare, ţărănimii, intelec­ Conducerea de către partid a Organizaţiei pionierilor La încheierea cuvîntulul său. tovarăşul Vlore) Faur a
neraţii. Şcoala trebuie sâ dea societăţii atit buni specia­ tualităţii. esle un principiu fundamental în măsură să asigure realiza­ făcut unele recomandări privind problema petrecerii tim pu­
lişti. cit şi cclălcni înaintaţi, cu un orizont larg. cu spirit rea cu consecventă a scopurilor educative de înalte semni­ lui liber in inod plăcut al elevilor.
de iniţiativă, cu o mlnle receptivă la tot ce e nou şt avan­ ficaţii social-polilice si pedaqoqice ale aclivilă tii pionie­ fn orqanizarea activităţilor cultural-distractive pentru
sai, <u un spirit de responsabilitate faţă de îndatoririle so­ reşti, este o chezăşie sigură că această organizaţie revo lu­ elevi, conducerile de scoli şi cadrele didactice trebuie să
ciale“ . Trimestrul III ţionară a şcolarilor, alături de U.T.C,, va aduce o con tri­ manifeste o mai mare elasticitate, o mai intimă înţelegere
Se poale aprecia că în majoritatea şcolilor există o at­ buţie deosebită la formarea şi dezvoltarea m ultilalerală a a psihologiei tineretului. înclinaţia acestuia pentru divertis­
mosferă corespunzătoare de muncă, de răspundere pentru pro filu lui comunist al tinerei generaţii — arăta în interven­ ment. pentru distracţii este un lucru absolut normal şi n ic i­
împlinirea dezideratelor majore care stau in fata acestui ţia făcută în cadruU dezbaterii tovarăşul Silvestru Boatcă, decum „indisciplină". Reuniunile, balurile, activităţile de
factor princioal dc educaţie, reuşindu-sc să se obţină o se­ şeful qrupului de instructori din Consiliul National a) O r­ club şa. trebuie să devină manifestări fireşti, organizate de
ric de rezultate pozitive atit pe lima ridicării conţinutului etapă de finalizare ganizaţiei pionierilor. Eficienla acestei conduceri şi preocu­ noi, altfel elevul va ii tentat să meargă în altă parte. A -
şi eficientei feeţiilor din punct dc vedere educativ, cit şi pări se relevă pregnant in creşterea necontenită a c o n tri­ tuncî cînd ele se orqanizcază — de elevi, bineînţeles — nu
prin îmbunătăţirea formelor şi metodelor dc organizare şi buţiei specifice a Organizaţiei pionierilor, datorită orien­ trebuie puse sul) „stricta" supraveqhere a cadrelor didac­
desfăşurare a activităţilor extrascolarc. Organizaţiile de tării sale educativ-politice, alături de şcoală şi familie, la tice. Elevii se simt stingheriţi atunci cînd sînt păziţi, cînd
partid din aceste instituţii. însusindu-si saicinile trasate de educarea şi formarea tinerei generalii, în sporirea preocu­ văd lot timpul unele chipuri încruntate, tocmai atunci cînd
Conqresul al X-lea al P.C.R.. au dovedit mai multă preo­ pării elevilor pentru învăţătură, pentru întărirea disciplinei ar trebui să fie invers.
cupare . penlru coordonarea inlroqii vieţi şcolare, a a c tiv i­ a muncii elevilor şi Şcolare, formarea deprinderilor de muncă, lărgirea orizon­ Despre unele probleme ale activităţii organizaţiei de
tăţii educative In special, anali/.înd în şedinţe de comitet, tului cultural, dezvoltarea spiritului dc iniţiativă, creşterea pionieri din scoli şi casele dc pionieri ale judeţului H une­
de birou sau în adunări generale probleme legate de forma­ interesului pentru ştiinţă, tehnică, artă şi literatură. La doara a vorbit tovarăşul Gligor Haşa. preşedintele Consi­
rea si educarea elevilor. consfătuirea de constituire a Consiliului National al Orga­ liului judeţean al Orqanizahei pionierilor.
După ce a trecu» în revistă rezultatele obţinute în ac­ nizaţiei pionierilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : Principalele obiective si sarcini ale Organizaţiei de
„Instruirea şl educarea copiilor este o problemă de cea mal
tualul an şcolar in procesul instructiv-educativ. vorbitorul cadrelor didactice pionieri în etapa actuală a dezvollării mişcării pioniereşti
a spus: In ilnirea care a avui loc In aceste zile. dezbate­ mare însemnătate penlru viito rul naţiunii noastre. In şcoli — sublinia vorbitorul — constau în valorificarea experienţei
rile purtate nu au un caracter festiv, ci dc lucru, de ana­ învaţă azi generaţiile care vor duce mal departe făclia pro­ clstigale in perioada rare a trecut dc la reorqanizarea miş­
liză profundă a cauzelor deficienţelor care mai există in gresului material şi spirii nai al României, cei ce vor desă- cării pioniereşti şi ordonarea muncii pentru creşterea efi­
munca de in slru iic Si educare a elevilor, a ceea ce trebuie Cu ocazia şedinţei de lucru, tovarăşul file Avram, vîrşl înfăptuirea telu rilo r cărora îşi consacră azi forţele şi cienţei acţiunilor educalive.
făcut penlru ridicarea acestei activităţi la nivelul sarcinilor inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, a ex­ energia întregul nostru popor. Asigurarea condi(iftor care In contextul unor sarcini tot mai complexe, al d ive rsifi­
să permită copiilor patriei -
cel mal preţios capllal al po­
trasate de partid. pus cîteva dintre problemele procesului inslrucliv-educativ cării şi diferenţierii activităţii pioniereşti, trebuie să se a-
penlru perioada trim estrului III al anului şcolar 1969-1970. porului — să-şi formeze o cultură bogată şi profundă, să-şi cordc prioritate unor domenii de activitate, 1n prim ul rînd
In activilalca unor orqanizalii de partid, U.T.C. şi de însuşească ştiinţa şl tehnica cea mai înaintată, să crească in
pionieri, a conducerilor de Şcoli si a cadrelor didactice e- In etapa care urmează. în faţa organizaţiilor de partid din spiritul ideilor nobile ale patriotism ului socialist, afe com u­ a educaţiei ideologice şi politice adecvate vîrslei pion ieri­
xislă deficiente qcnerate. mai ales, de neglijarea laturii e- Scoli, a directorilor, a colectivelor didactice stau sarcini im ­ lor. a educaţiei pa lriolice şi celateneşli a elevilor prin fo­
portante în vederea încheierii cu succes a anului şcolar, nismului. esle o îndatorire primordială a partidului şi sta­ losirea în mai mare măsură a condiţiilor şi cerinţelor lo ­
ducalive din procesul dc Invăţăm lnl, accentul fiind pus mai lu lui nostru, a întregit socîelă(l.
mult pe latura informaţională, a transmiterii de cunoştinţe. a pregătirii tineretului şcolar pentru integrarea lui şcolară cale, a înfăptuirilor prezentului socialist, fără a neglija cu
Cunoaşterea iusulicientă a clasei, a iic tă ru i elev in parte, şi în viată, a organizării în mod plăcut, instructiv şi educa­ In organizaţia lor revoluţionară, copiii îşi fac ucenicia nim ic faptul că munca de educare a tineretului şcolar are
a dus uneori la stabilirea fără un scop bine determinat a tiv a vacantei de vară, a pregătirii în acelaşi timp a des­ ca cetăţeni ai patriei, se manifestă, fireşte, pe măsura virslei loc in condiţiile accelerării revoluţiei tehnico-stiinţifice con­
activită ţilo r educative. ,,Să facem si un simpozion....", „să chiderii noului an şcolar. Pentru aceasta este necesară con­ lor, în viata social-polilică a tării- Rolul final al vieţii p io ­ temporane. Penlru ca aceste obiective majore să poală fi
organizăm şi o intilnire...", „să lacem şi o vizită...", sint in ­ centrarea lu lu ro r efo rturilor celor care se ocupă în mod niereşti — şi aceasta au dovedit-o cu prisosinţă cele două îndeplinite esle nevoie de o continuă îmbunătăţire a vieţii
tenţii — imporlanle, de altfel — care nu-şi au întotdeauna nem ijlocit de instruirea şi educarea tineretului nostru. în decenii de pionierie sărbătorite în 1969 — a fost, este şi va de organizaţie, incepînd dc la primirea copiilor în pionie­
corespondentul in necesităţile reale impuse de specificul lumina sarcinilor puse de către conducerea de partid şi de fi dobîndirea de către adolescent a calităţilor obligatorii rat si pînă în momentul în care elevul trece în orqanizatia
scolii, al vîrslei. al momentului din evoluţia procesului in ­ stat în lata şcolii si a slu jito rilo r ei. pentru v iito ru l utecist, iar în perspectivă pentru viito ru l U.T.C
formaţional. Unele orqanizalii de parlid, birourile şi secre­ Vorbind despre trim estrul care s-a încheiat, se consta­ membru al Partidului Comunist Roinân. S-a remarcat, şî nu de puţine ori, că primirea în rîndu-
tarii acestora îndrumă si controlează sporadic aclivîlatca o r­ tă In qencral o creştere valorică a situaţiei la învăţătură a Un rol major îi revine Organizaţiei pionierilor in orga­ rile orqanizatiei pionierilor se face la unele şcoli într-un
ganizaţiilor de tinerel, a cadrelor didactice, rezumîndu-se la elevilor, numărul corigenţilor a scăzut, crescînd In acelaşi nizarea acelor activităţi care să contribuie prin continui, inod cu totul formal, uneori fără nici un fel de pregătire
timp calitatea cunoştinţelor ior, fapt care ne permite să ex­
adunările de partid (chiar şi In acestea se discută mai mult prin caracterul lor atractiv, dinamic şi mobilizator la edu­ in prealab'l, care nu lasă impresii prea adinei în sufletul
primăm concluzia că există încă mari posibilităţi in toate
despre comandantul de unitate sau îndrumătorul orqaniza- carea patriotică a pionierilor, (a dezvoltarea dragostei şi copiilor. Şi tocmai din această cauză, trebuie avută în ve­
ţiei U.T.C.). In unele cazuri, informarea politică a şcolari­ Şcolile judeţului nostru pentru sporirea continuă a eficien­ respectului fată de partid, fată de înfăptuirea socialismului, dere o inai bună si justă selecţionare a cadrelor de condu­
tei procesului instructiv-educativ în direcţia înarmării ele­ la formarea atitudinii înaintate lată de muncă şi învăţătură. cere a detaşamentelor şi un ităţilor dc pionieri. Există încă
lor se reduce la simple inform aţii „leleqrafice" ncesenţia- v ilo r cu cunoşlinte temeinice despre lume si viată, despre
le. prezentate de către diriginţi sau elevi şi nu se selec­ Penlru realizarea acestei educaţii patriotice trebuie înlătu­ o destul de mare fluctuaţie in mişcarea cadrelor, ajunqtn-
ţionează întotdeauna cele m aTim portante fapte politice, so- cuceririle stiîn|ei si cultu rii conlcinporanc. In cadrul consi­ rate cit mai grabnic acele practici — care inai persistă în du-se pînă acolo îneît cadTe didactice, instruite la diferite
cial-economicc, cultural-artistice sau ştiinţifice, cu un con­ liilo r profesorale ce vor avea toc in perioada imediat u r­ cadrul unor unităţi sau detaşamente de pionieri — unde mai niveluri, cu înclinaţii vădite spre munca cu p»onicrii p ri­
tinui. corespunzător clasei şi interesului elevilor, care să le mătoare, cadrele didactice vor trebui să analizeze în mod au loc şi se desfăşoară manifestări şcolare lipsite de un mesc alte sarcini, locul lor fiind luat de cadre didaclice
critic cauzele reale care au determinat unele insuccese in
dezvolte pasiunea pentru a citi si studia presa social-polili- procesul de instrucţie si educaţie şi totodată să qăseascâ continui umanist şi de elemente emoţionale, unde locul fără experienţă sau cu prea puţină experienţă in acesl do­
că si de specialilalc. Se face încă insuficient in unele şcoli prim este luat de fastul manifestării )a care pionierii pa rti­ meniu.
pentru educaţia prin şi pentru muncă Sint şcoli unde mai mijloace adecvate penlru remedierea acestor situaţii. cipă ca simpli speclatori. Accentul trebuie să cadă pe ele­ Sul) îndrumarea organizaţiei de partid din şcoli şî tn
Comuniştii vor fi. desigur, în primele rînduri ale efor­
persistă concepţia că educaţia prin muncă se realizează de turilor conjugale din scoată, penlru realizarea unui invătă­ mentul faptic, pe participarea nem ijlocită la acţiune a co­ colaborare cu toti factorii educativi, organizaţia de pionieri
la sine.-fiind lăsată, in cea mai mare parte, pe seama fami­ inint de calitate ca sarcină de bază pusă de conducerea de piilor în funcţie de vîrstă şi înţelegere. trebuie să stimuleze iniţiativa tinerilor şi să pună un ac­
liei. Nu. s-a acordat suficientă atentie nici practicii in pro­ parlid şi dc stal din tara noastră. Aşa cum s-a arătat la Congresul al X-lea a) P.C.R. cent in ai mare pe efectul autoconducerii- Sistemul condu­
ducţie a elevilor, aiit dc la şcolile profesionale si liceele de .Pentru ajutorarea elevilor rămaşi în urină la învăţătu­ „o caracteristică fundamentală a dezvoltării societăţii con­ cerii „lo ia le " exercitate de către cadrul didactic comandant,
specialitate, cit şi la clasele a lX-a ale unor şcoli generale temporane este amploarea fără precedent a cunoaşterii, dez­ creează neajunsuri, piedici în desfăşurarea unei activilăti
ră sau care manifestă qoluri in cunoştinţe din anii ante­ pioniereşti normale. S-a observat că, în m ajoritatea cazuri­
de 10 ani. voltarea vertiginoasă a tuturor ştiinţelor, a volum ului de
riori urmează să se organizeze forme de întrajutorare care lor, preşedintele de detaşament sau unitate, zice-se „ales de
Fără a avea un caracter qeneralizant. asemenea carenle să meargă pînă la munca directă a dascălului cu elevul, date care oferă cheia înţelegerii fenomenelor naturii, vieţii pion ieri", este elevul cu cele mai bune note la învăţătură
In munca educativă din scoală au condus la existenta la renunţînd la atitudinea de minimă rezistentă si la scuzele şi societăţii". Organizaţiei pionierilor şi mai ales comuniş­ Si purtare dar fără calităţii© pozitive de lid e r şf bun orga­
unii elevi de manifestări de delăsare fată dc învăţătură, fată obişnuite de gentil „elevii nu vin la consultaţii", „pă rinţii tilor — comandanli de pionieri — le-au revenit şi le revin nizator. Or. penlru stimularea Iniţiativei şi asigurarea unei
de activitatea practică şi de influente străine societăţii noas­ nu se ocupă de copii“ , „fam ilia slrică to iu l", aşa cum se sarcini şi răspunderi cu totul deosehjle. Nu in ttm plălor p a r­ adevărate autoconduceri este imperios necesar ca, sub su­
tre In materie de comportare. Acestea sint dele/minale şi mai întîmplă uneori. tidul a hoiărît ca de activitalea in rîndul pionierilor să se pravegherea cadrelor didactice, pionierii să fie aceia care
de faptul — deşi s-ar părea paradoxal — că însăşi asigu­ In realizarea unor lecţii de calitate, perfecţionarea ca- ocupe cadrele didaclice. în Irunte cu comuniştii care prin isi aleq liderul şi-şi organizează activităţile în funcţie de
rarea disciplinei educatorului, educarea lui cu alte cuvinte, dreloT didactice este un factor im portant si de aceea Inspec­ însăşi natura profesiei lor slăpînesc ştiinţa educaţiei copi­ cerinţele vîrstef lor. x
lului, sînt pedagogi experimentaţi, cunoscători profunzi ai
a scăpat uneori din preocuparea organizaţiei de partid, a toratul şcolar judeţean consideră că este necesar ca. în d ru ­ Secretarii organizaţiilor de pa rlid din şcoli au fost' in­
mate de orqanizatiile de parlid. conducerile şcolilor să pună universului acestuia.
colectivelor didactice. formaţi în continuare despre m ultiplele aspecte legate de o
cu mai multă tărie în fata comuniştilor, a tuturor cadrelor Condiţia fundamentală pentru o mai bună îndrum are a bună desfăşurare a activităţilor pioniereşti, despre folosirea
In actualul sladiu de dezvoltare si perfecţionare a şco­
didactice problema pregătirii temeinice a fiecărei lecţii in aclivilă tii pioniereşti esle un larq orizont de cultură gene­ materialelor de practică culturală, a atelierelor şi labora­
lii noastre, a tuturor sectoarelor vieţii social-economi­ parte, a participării în mod activ la dezbaterea problemelor rală, un studiu aprofundat a) documentelor dc parlid şi de toarelor scolii peptru activitatea tehnîeo-ştiintifjeă. a ctivi­
ce Si cultural-ştiintîfice este necesară o înţelegere nouă. de metodică, a sintetizării şi extinderii experienţei pozitive stat, cunoaşterea amănunţită a tuturor problemelor majore tăţi în aer liber cu pionierii (excursii, drumeţii etc.). S-a
superioară, a noţiunii dc disciplină în activitatea didactică. acumulate în aşa fel inert cercurile pedaqoqice să-şi atinqă care frăminlă viata socială şi politică, precum şi o perm a­ pus accent pe cunoaşterea, supravegherea şi îndrumarea ac­
scopul. nentă documentare ştiinţifică şi psihologică. Se impune de tivită ţii copiilor pe cartiere, blocuri, străzi şi s-au făcut re ­
In muncă în generat. Din acest punct de vedere comuniştii
Trimeslru! III este semnificativ penlru toii 5 el concre­ la sine concluzia că fiecare acţiune îndeamnă pe coman­ feriri la uneia probleme ale educaţiei sociologice a copiilor.
din şcoli nu şi-au ricmonslrat întotdeauna coeficientul mai tizează în fina) rezultatele muncii dinlr-un an întreg. De dant la o temeinică documentare ştiinţifică, care nu trebuie
ridicat de conştiinţă şi conştiinciozitate, de înaintaşi în fău­ aceea esle necesar din partea conducerilor şcolilor să ur­ să se limiteze la relatările succinte ale unor publicaţii in fo r­
rirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Organiza­ mărească cu exigenţă sporită realizarea inleqrală a proqra- mative, ci să pătrundă In esenţă fenomenele prinlr-u n stu­
inei şcolare, parcurgerea ei ritmică, fără a duce la supra­ diu sistematic, orqani/al al celor inai valoroase lucrări po­
ţiile de partid din şcoli vor trebui să mobilizeze comuniştii,
încărcarea si suprasolicitarea elevilor. Jn lata tuturor şco­ litice, ideologice, ştiinţifice, de specialitate şi pedagogic.
toate cadrele didactice, în mod raţional, judicios, la acţiu­ lilor. sfîr.şilur trim estrului IN înseamnă o confruntare di­ Un neajuns în via|a de organizaţie apare atunci cînd,
nile educative, să iniţieze altele noi, să analizeze cu compe­ rectă cu viata. Clnd spunem acest lucru, ne qindim la exa­ datorită faptului că unii comandanţi ai detaşamentelor de