Page 77 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 77
DRUMUL SOCIALISMULUI f t Nr, 4758 f t JOI 23 APRILIE 1970 3
bloc notes * bloc notes ■ bloc notes i bloc notes ■ bloc notes ■ bloc notes
Regulile generale de comerţ... nu
interesează magazinele C.L.F. ?
Desî nu a trecut mult timp rie. De această obligaţie au lipsuri de 100-150 grame la
oe Ia apariţia Hotărîrii Consi ui lat însă gestionarii magazi pungă, iar la magazinul 6 din
liului de M inişlri prin care nelor 4 din Deva. 29 dîn Pe Hunedoara făina sî orezul c-
s-au stabilit regulile generale troşani, 34 din Lonea, 36 din rau diminuate în medie cu cile
de comerţ şi sancţionarea con Aninoasa si alţii. 15 grame la pungă.
travenţiilor — holărîre pre lu Cînslea unor lucrători din M ulte încălcări constatate
crată cu toţi lucrătorii din u- acest sector se ,,măsoară" în cu ocazia controalelor demon
nilătile comerţului cu ridicata că la cinlare care „trag“ în strează că „Regulile generale
Si amănuntul — totuşi unii lu favoarea lor, fapte constatate de comerţ" n-au fosl însuşite
crători încalcă cu bună silin la mai multe unităţi. M en ţio de lucrătorii din comerţul cu
ţă aceste reguli. Cîteva con năm magazinul 24 din Teliuc Icgume-lructe, sau le-au însu
statări făcute în sectorul de le- — gestionar Ion Obogeanu — şit si nu le aplică, ceea ce c
qume-frucle cu ocazia con unde nici unul din cele trei lo| una. Merceologii nu urmă
troalelor efectuate de către cînfare existente în unilate nu resc aplicarea aceslor reguli
orqanele Inspectoratului co funcţiona bine, magazinul 6 Si. aslfel. unii lucrători le în
mercial de stat sînl edifica Hunedoara, gestionar Gheor- calcă cu bună ştiinţă. Condu
toare. ghe Gheorghe, magazinul 2 cerea I.L.F. Deva, conducerile
Prima impresie despre simţul din Hunedoara, gestionar Con cenlrelor de legume şi fructe
de gospodar al qestionarului o stantin Manolache, magazinul să ia act. Dar nu numai atif.
dă curăţenia Dar ea a rămas 31 din Livezeni şi la altele. Să acţioneze cu măsuri.
pe ultim ul plan la mulle un i De unde se vede că problema Noul han turistic „Bucura0 din Haţeg. Foto : M. ALEXE
tăţi. La unitatea nr. 6 din De întreţinerii cîntarelor (şi mai SILVIU NEAG
va — qestionar Dumitru Şer- ales pentru cine „ba t" ele) inspector comercial
ban — în sala de vînzare — nu-i prea preocupă pe tovară
curăţenie ca oglinda, dar în şii din conducerile C.L.F.-uri
maqazia de mină murdărie si lor. Asemenea deficiente qe-
dezordine greu de descris. La ncrează abaleri grave si frau
magazinele nr. 4 si nr. 6 din de. m uroiul („7 N oiem brie'') ; A N I
Hunedoara, geamurile vitrin e Controalele efectuate au CINEMA NOASA: SHerlock Holmes {..M un-
citoroze'1) ; PAROŞENI: Nume stră
lor n-au mai fost de mult timp scos în evidentă abaleri si în in („E n e rg ia "); PETRILA: Baltagul o. corespuns a fost Dorina baliştii de la Ş tiin ţa s-au
Şterse, iar magazinul nr. 10 din ce priveşte rezolvarea sesiză („M uncitoresc") ; VULCAN: Păca VOLEI Cozma. văzut învin gă to ri in me
Deva — qestionar Catita Rîn- rilo r cumpărătorilor. Astfel, DEVA • M oli Flanders (Cinem a tul drogoslei („M uncitoresc") ; Slab arbitrajul lui loachim ciul cu Constructorul Arad
URtCANI: Drumul spre Saturn, se
zan — le face ..concurentă". gestionarul Ion Firican, de la tograful „P a tria ") ; W in rotou în ria I; SMrţituI Saturnului, seria a Una dintre puţinele şanse Jantovan (Sibiu). abia in a doua jumătate a
Valea M o rţii ( „ A ria " ); SIMERIA:
A doua impresie neplăcută magazinul 4 din Deva, „n-a a Bun pontru serviciu a u illlo r („M u - ll-o („7 N oiem brie“ ) ; ORASTIE : de salvare de la retrogradare IOAN SIMION reprizei secunde, cînd atacu
o oferă tinuta lucrătorilor. M a vut timp" să rezolve o recla fe ju I") ; HUNEDOARA: io c dublu La nord, prin nord-vest, seriile ale echipei Ştiinţa Petroşani rile lor au căpătat mai multă
in serviciu secret („S id o ru rg iilu l") ; M l („P o trîo "); A runcoli banco în
joritatea celor din sectorul de m a re înregistrată în 14 de oer („F lo că ro ") ; GEOAG1U-BAI : luciditate, cînd numărul erori
C A lA N ; Nume străin („11 fu n ie "); a fost spulberată duminică.
desfacere a legumelor si Iruc- ' cembrie 1969, netrim itlnd talo Angelica şl sultanul ; HAŢEG : HANDBAL lor de plasament s-a redus, şi
PETROŞANI: Stăpîn pe situaţie Studenţii, prcstînd un joc
tclor au echipament de protec nul la conducere (nu avea nici (,,? N oiem brie'’ ) ; Omul momentu Război si pace, seriile l-ll („P opu superior evoluţiilor anterioa cind intirzierile în apărare 17,30 Emisiune In lim ba m aghio-
ă .
lar") ; BRAD: Sezon mort, seriile
ţie uzat sau rupt, iar de cură un interes : reclamatia îl viza lui („R ep u b lica ") ; IUPENI : O l- ll („S teaua roşie") ; GURABAR- re, au fast totuşi învinşi si In compania echipei Univer s-au diminuat. Nivelul spec 10,03 Film se rîo l: „O live» T w îil";
ţenia lui nu mai vorbim. Ges chiar pe el), Iar o filă a fost jonsă dintr e mie („C u llu ro l") ; 2A : Republica Skid („M in e ru l"); nevoiţi să cedeze cele două sitatea Cluj, handbalistele de tacular al meciului a crescut 19,33 M u lt e dulce fl Irum oaiă
tionarul fon Firican, de la ma ruptă si bănuim că sesizarea LONEA: Tigrul („M in e ru l"); Sn- I LI A : Lupii albi („L u m in a "). puncte unui adversar mai la Jiul Petroşani au de pe parcursul meciului, „în 19,00 Telejurnalul de seară;
gazinul nr. 4 din Deva. s-a nu-1 lăuda. Deficiente de ace calm in momcntele-cheie ale monstrat că au posibilităţi călzirea" elevilor antrenoru 19,20 Telespoil: Aspecte de la me
prczenlal în fata cumpărăto eaşi natură s-au mai constatat intilnirii Timp de 120 de m i mult mai mari decît cele „ de ciul de fot bol România -
rilo r si a controlului în halat la unităţile 1 şi 5 din Deva ca nute am asistat la un joc monstrate" fn etapa trecută, lui T. Szilagy prelungindu-se Polonia din cadrul turneului
rupt. la care cu greu se mai si la altele. echilibrat, in care victoria a cînd au pierdut pe teren pro prea mult, impiedicînd astfel (JEFA;
putea stabili culoarea iniţială. Unele magazine C.L.F. des surîs pe rînd ambelor echipe. priu. în fala echipei „ Zorile“ precizia aruncărilor de la 19,33 A ctu o llio te o în econom ie;
La unităţile 20. 28, 29 şi 41 fac mărfuri preambalate : f&i-, In cele din urmă, Electra Bu FUslriţa. De data aceasta, 19,43 Avanprem ieră ;
din Petroşani, 07 din Lonea, 9 nâ, orez. fasole boabe si al cureşti a învins cu 3—2 (15— procticind un joc dinamic şi distanţă şi semidlstanţă mai 20,00 Stagiune lirică TV. : opera
Hin Aninoasa, 7 din Cimpa. 31 tele. Dar sî aici cinstea „tra ra r/a t, cu ţesături de pase şi ales. Cele mai multe puncte Turandot" de Giacom e
» ji\ Livezeni si altele — stări ge" uşor la cîntar. Aslfel. la A L U Z I E 13 ; 12— 15 ; 15— 6 ; 10— 15 ; infiltrări permanente pe se au fost realizate de Bochiş Pucclni
15— 13).
c'e, lucruri asemănătoare. magazinul de legume din Cris- N. LOBONT micerc, elevele profesorului (25), pentru Ştiinţa şi Kopat 21,43 Prim plan — Forry E tteile;
Afişarea preturilor de vţn - cior, pungile de fasole uscată 22,13 Telejurnalul de noapte;
zare e de asemenea obligato preambalată în unitate aveau Eugen Bartha au reuşit să în (19), pentru oaspeţi. 22,30 Treizeci de m inute de rli
vingă cu 13—8 Universitatea cu Jerry Lewrls.
Cluj — una din fruntaşele
După o comportare remar diviziei B de handbal. V. TEODORESCU
1 IMUI Medicina Cluj, echipa Cor- început în nota de dominare
cabilă în deplasare (3—0
cu
a
Intilnirea de duminică
vinul Deva a întîlnit recent,
a gazdelor, care preiau con
L i
in sala de gimnastică a
ceului din
de Lia Barabaş, Ghiţă şi Io-
fost
de care a
U.T. Arad, Simeria, echipa ducerea prin golurile înscrise U Z IN A D E A L U M IN Ă O R A D E A
nescu
După 25 de minute,
matemotîce şi calculului elec învinsă in mod surprinzător tabela de marcaj consemna
tronic în organizarea şl desfăşu (15—9; 15— 2; 9— 15; 13— 15 ;
E 5 scorul de 6— 3 fn favoarea ju A N G A J E A Z Ă
rarea proceselor tehnologice, în 14— 16). In ultimul set, deven- cătoarelor de la Jiul Petro
determinarea, urmărirea şî con cele conduc cu 5—0, dar ju şani.
trolul parametrilor calitativi oi cătoarele de la Arad egalează
In scopul stabilirii gradului La reluare, jucâtoare/e din € strungari în metal cat. 1-4
producţiei de oţel şi laminate. la 11. Se părea că setul va
de influenţă o calităţii metalu Petroşani nu cedează nici un
La noi se desfăşoară ample reveni Corvinului, dar U. T.
lui asupra performanţelor pro lucrări de cercetare pentru ela Arad îşi revine şi, de la moment iniţiativa, deşi clu-
dusului finit. începînd din anul 14— 12, clştigă punct după jencclc au luptat cu multă
trecut, procedăm sistemotic la borarea modelului matematic ol ambiţie.
elaborarea unor lucrări de cer intregului proces de elaborare, punct, astfel că setul şi C. MATEESCU
cetare metajurgică pe produse turnare şi laminare o oţelului. meciul le revin.
Finalizarea acestei impresionante
realizate»* d ^r^iy^rsi beneficiari Jocul, fn general, a fost
lucrări ştiinţifice - localizată BASCHET
din metolul fabricat la Hune
pentru început pe filiera oţelă- frumos, cu schimburi specta
doara. Astfel. s-ou cercetat
rie Martin nr. 1 - laminor culoase .de mingi. De la Cor- CENTRALA MINELOR
caracteristicile otelului de rul „800" - precum şi a cercetări Deşi au cîştigat la o dife
menţi, aliat cu molibden, cauze lor privind determinarea sî ra vinul, singura jucătoare care renţă de 5 coşuri, baschet-
le care provoacă distrugerea ţionalizarea fluxului informaţio
Io oboseală o rulmenţilor si in nal în combinat, vor oduce cu DE EIER $1 NEMETALI
fluenta incluziunilor nemetolice sine progrese considerabile în
( ,,,,'ra durobilităţii lor, rezultînd optimizarea şî ridicarea eficien
că în privinţa calităţii metalur ţei tehnico-economice a produc CAMPIONATUL JUDEŢEAN
gice, oţelul elaborat în oţelă- Aţi fost vreodată intr-un la organele de control eore FERE CLEI
ţiei.
riile noastre este similar cu cel depozit de lemne ? Da, dar ar cam trebui sâ stabilească REZULTATE : M inerul Vulcan - G loria Haţeg 1-0 ; M i
încurajator în stadiul aciuai,
•din import. „şantierul" nostru creativ ur n-aţi fost la Câlan, Ăsta nu-i pierderile, ci la spiritul gos nerul Aninoasa - Energia Deva 0-0 ; Paringul lonea
Activitoteo de cercetare pen ca toate celelalte- Se vede podăresc ce nu prea e la el — Constructorul Hunedoara 1—1 ; Energia Paroşeni -
mează să-şi extindă terenul de CENTRUL DE CERCETĂRI ţi PROIECTĂRI PEN
tru creştereo preciziei de lomi* şi din fotografie. Cit ţin acasă- Poate se vor lua,
iiwestigatie şi aria problematicii Dacia Orâştîe 0 -7 ; Constructorul Lupenl - Preparatorul
nare la liniile de proiile ştiinţifice şi tehnice abordate, liniile de cale ferata numai totuşi, măsuri pentru restabi PetriIo 2-0 ; C.F.R. Simeria a stat. TRU MINEREU DE FIER Şl NEMETALIFERE CLUJ
ujoare şi mijlocii s-o concretizot datorită impulsului primit prin buturugi aruncate la în* lirea „gabaritului legal" şi la ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS
In introducerea in practică o sarcinile trasate de partid şi tîmplare, deşeuri care se depozitul din Câlon. Se simte CLASAMENTUL
cutiilor de ghidare cu role la autoronsumă... putrezind. Nu 1. C.F.R. Simeria 13 8 4 40-14 pentru atelierul de proiectare şi secţia cercetări,
din necesitoteo şi dorinţa noas 1 20
laminarea profilului cornier de facem, deocamdată, aluzie 2. Constructorul Hd. tehnicieni şi desenatori în specialităţile :
tră de o face în cel mai scurt 13 6 6 1 29- 8 18
Io linia de profile mijlocii, timp din sectorul de cercetare 3. Energia Deva 13 6 6 1 23-13 18 9 exploatări miniere
¡or Io laminorul de profile uşoa ştiinţifică al Hunedoarei un a u 4. Minerul Vulcan ^ 14 8 1 5 30-21 17 • prepararea minereurilor
re, co rezultat al acestor cerce tentic şi puternic instrument de 5 Constructorul Lupeni 14 7 1 6 22-21 15 • mecanică minieră
tări. o fost înlocuit sistemul de perfecţionare şi modernizare o 6. Paringul Lonea 14 6 3 5 17-19 15
colibrore cu lăţire limitată la producţiei. Multitudinea proble 7. Preparatorul Petrila 14 5 2 7 23-28 12 9 construcţii de maşini
laminoreo profilului cornier prin melor cuprinse in planurile de 8. Dacia Orâştie 13 5 1 7 22-24 11 • electromecanică
sistemul de colibrore cu lăţire cercetare se distinge prin aceea 9 Minerul Aninoasa 14 3 5 6 10-16 11 6 instalaţii de apă, gaz, aburi, ventilaţie
liberă şi colibre de refulore la că ele constituie teme de strin PRONOEXPRES 10. G loria Haţeg 14 3 4 7 12-27 10 9 arhitectură
cojele verticale. Acestea ou de gentă actualitate, ale căror re 1 1 . Energia Paroşeni 14 1 1 12 15-52 3 O construcţii
terminat o substanţială reduce zultate finale se vor răsfiînge Rezultatele concursului din Extr. a ll-o : 30, 44, 8, 12,
re o rebuturilor şi îmbunătăţirea binefăcător asupra performan ETAPA VIITOARE ; Gloria Haţeg — Constructorul Lu- Concursul va avea loc pentru :
aspectului profilelor rezultînd ţelor tehmco-economice ale ma 22 aprilie a.c, : 31, 35, 40, 4, peni ; C.F.R. Simeria - Energia Paroşeni ; Dacia Orâştie • proiectare la 20 mai 1970 r
O'/antaje economice deosebit de şinilor şi utilajelor în care se Extr. I : 35, 38, 9, 7, 2, 5, Fond de p re m ii: 396 162 - Paringul Lonea ; Constructorul Hunedoara — Minerul • personal de cercetare la 15 iunie 1970.
444 209
Fond de p re m ii:
valoroase. Tot în acest do incorporează oţelul şi lamina lei. lei. Aninoasa ; Energia Deva - Minerul Vulcan ; Preparatorul
PetriIa stă.
meniu. pentru satisfacerea ce tele Hunedoarei. Spre satisface Salarizarea se face în conformitate cu H.C.M. nr
rinţelor de reducere o consumu rea cit mal deplină a acestor 78 şi 44/1970.
rilor specifice de oţel in con cerinţe converg cercetările pri Cererile cuprinzînd date biografice, însoţite de
strucţii metalice sudate si beton vind determinarea gradului de memorii de activitate Profesională, se vor depune
armat, concluziile cercetării ou asimilare a feroaliajelor în pro
stat la bazo redactării unor noi cesul de elaborare şi o influen pină la 12 mai 1970 la serviciul personal din cadrul
norme departamentale care ţei elementelor de aliere asupra Nu vom înşira aici tot ce Centralei miniere, str. Horîa, nr. 78, Cluj. Relaţii
asigură din ocest punct de ve ale oţelurilor aliate. O impor CONŞTIINŢA TRASA „aparţine" preşedintelui, dar suplimentare se pot obţine şi telefonic la nr. 22-33-0
caracteristicilor
fizico-meconice
dere o constanţă corespunză ne vom opri în citeva rin d u ri interior 140, între orele7.i5.
toare a nivelului calitativ. tanţă aparte prezintă continua asupra a două reacţii declanşa
te în plenara Com itetului co
Introducerea statisticii mate rea cercetărilor privind obţinerea munal de partid Baru, unde
matice in cercetarea fenomene unei granulaţii uniforme şi pre s-au discutat problemele amin
la oţelul carbon de
stabilite
lor metalurgice, cu influentă di calitate şi aliat, cercetările pen LA TOLERANŢE NE0ATIVE tite, ca şi altele de felul lor.
rectă sou indirectă asupro cali
tăţii metolului. s-a realizat moi tru optimizarea tehnologiilor de Principala reacţie, firească,
eficient prin integrarea în ac încălzire şi laminare o unor care a dominat plenara s-a ÎNTREPRINDEREA 13
tivitatea de producţie a calcula mărci de oţeluri de mare fineţe Pentru Ştelan Stoica, preşe te al colectivi taţii, iar el dă de încorporează organic în porni conturat sub semnul exigentei
torului electronic. Tot pe această tehnică şi calitativă. dintele cooperativei agricole fapt ceea ce societatea noastră rea spre căpătuială. în sfidarea şi spiritului de răspundere pen
tru ceea ce se fntîmplă în coo
linie. în colaborare cu secţia de Orientarea totală spre cerin de producţie din Livadia, con trece la asanare, la eradicare : legilor- Prin „bunăvoinţa" ce perativa agricolă. Aceasta a şl
cercetări economice de Io ICEM ţele fundamentale ale produc ştiinţa, cinstea şi corectitudi tendinţă de căpătuială, porniri o manifestă fată de sine, pre făcut ca făptaşul să-şi primeas
Bucureşti s-a elaborat modelul ţiei, finalizarea în minimum de nea trăiesc cumva, dar nu in spre înavuţire prin mi jloace re şedintele şi-o permis să ia d in că din partea organului de par CONSTRUCŢII
Aşa s-a creat
la
probabile.
motemotic de desfăşurare o pro timp şi cu maximum de eficientă tegre, ci in forme strivite, ciun Ştefan Stoica o imagine răstur colo. nu 0.14 ci 0,23 hectare. tid sancţiunea cuvenită — vot
tensiuni
morale
tite,
cu
cesului tehnologic Io otelărio o cercetărilor constituie pentru extrem de scăzute. Conştiinţa nată a rinrluielilor fireşti. Noţiunile de echivalent şi pro de blam cu avertisment.
porţie dispăruseră.
Martin nr. 2, care va permite . cercetătorii hunedoreni sarcini şi demnitalea pol apare în pro
în cursul acestui an întocmirea de căpetenie. Prin strădaniile priile sale reprezentări şi altfel Optica este optică, dar ea nu Exploatarea (unctiei este o Aici însă s-au făcut auzite MONTAJ TIMIŞOARA
după program o groficelor de noastre permanente, prin crea rămioo la stadiul abstractului, ehesliune care nu se opreşte şi voci {străine eticii comuniste,
rea unui climat favorabil emula decît fireşti, normale, lără ca ci trece treplat în sfera con cu una. cu două. A avut nevo lată ce spunea, intre altele, în
producţie pentru fiecare cuptor, aceasta să însemne ceva. Este ie de lemn de construcţie. Şi l-a c u vin lu l său Viorel Suciu, con
în funcţie de prioritate pe faze ţiei ştiinţifice şi cu sprijinul efec grav dacă i se scrînteşte un cretului, a practicului. adus cu căruţele cooperativei, tabilul cooperativei : B-dul Republicii, nr. 25 (lingă Gara mare)
şî disponibilitatea utilajelor. tiv ol conducerii Centralei in- degel, dacă-i moare o oaie sau Pentru început, a permis să ca Intr-o autenlică clacă, fără Recrutează :
Dotă fiind intercondiţionoreo dustriole Hunedoara şî minis un purcel din curie, dar se se atribuie preotului din sal să plătească vreun leu. Apoi — Consider că, bazîndu-ne
tot mai accentuată dintre creş terului tutelar, nădăjduim să o- poate trăi cu somnuri dulci şi 0.15 hectare de pămînt din pe l-a prelucrai la gater, unde pe principiul democraţiei Inter tineri în vîrstâ de 15-18 ani, absolvenţi al şcolii
ducem întreaga contribuţie la rim etrul cooperativei agricole, ne ric parlid. <*. bine ca tovară
tereo performanţelor tehnîco-e- adinei, fără dureri de cap dacă nici după 10 luni n-a plătit ni generale de 7 (8) ani, pentru calificare în meseria
soluţionarea optimă o complexu încâlcind flagrant prevederile şul Stoica să fie sancţionat, dar
conomice ale produselor si opli- ia din avutul colectiv. A ltfel mic. A ici a rămas dator cu 620 de :
lui de probleme ştiinţifice şî statutare. Aici este locul să a r.u o sancţiune mai dulce. El
corea în practică o ştiinţei ma spus, prins cu mina băgată prin lei. O parte a lemnului a foto
tematice, sîntem preocupaţi de tehnice ole îmbunătăţirii calită crăpătura uşii în sacul obştesc mintim. şi aceasta nu ca un . si t-o in scopuri co m e rcia le 1, a s-a otelil acum şi-şi va face 6 DULGHERI, INSTALATORI TEHNICO-SANI-
promovarea largă o statistici? ţii metolului hunedoreon, şî strîns, nu simte decît o sin fapt oarecare, că Ştelan Stoica confecţionat, vozuri pe care datoria cum trebuie. TARI, ZIDARI, Ia Şcoala profesională din oraşul
gură durere, anume nu aceea este crîsnic la biserica din lo le-a împrumutat, bucata con De unde şi-o fi însuşit un Dej;
calitate. slujbă în care îşi an
membru de parlid. om cu mun
ţific; 18.30 O melodie pe adresa dv,; că a comis o laplă nedemnă, trenează şi copilul, elev de tra 30 litri de ţuică. că de răspundere într-o unita
R A D IO 19.00 Gazeta radio; 19.30 Soptâmina ci strivirea degetelor murdare. şcoală. Şi. pentru că tot înce Preşedintele a trimis camio te socialistă, o astfel de opti • LĂCĂTUŞI CONSTRUCŢII METALICE, la Şcoa
unul meloman; 20.05 7ab!eta de sea
ră de Stcfon Poscu; 20.10 365 de cin- Ciudat este că o astfel de puse să facă parte, şi-a făcut nul cooperativei să transporte că? Cum o ii crezînd tovară la profesională din Piteşti.
tece; 20.20 Argheziene; 20,25 Zece comportare l-a apărut de cind şi sie-şi. Devenind preşedinte, in excursie un colectiv străin
melodii preferate; 21,00 Convorbirile a devenit preşedintele coope de cooperativă, costul „calcutin- şul Suciu că trebuie să se pro De asemenea, recrutează :
PROGRAMUL I t 5.05-6,00 Muzica dinlr-o dată devenise nesaiis- cedeze pentru ca preşedintele
dimineţii; 3,45 GimnoiUcâ; 6,05-9.30 de joi; 2> 20 Valsul „Dunărea albas rativei, adică exact de cînd, du-1" la ochiometru. lucru care
Mutici şl actualităţi; 7.00 Radlojur- tră" de Johonn Strauis; 21,30 Moment încărcat cu investitura răspun făcător lotul ce-i fusese repar a costat cooperativa mal bine să priceapă că nu i s-a încre ucenici pentru calificare la locul de muncă în
poetic; 21.35 Solistul serii - Enrlco
noi; 9.30 Odă limbii lomone; 10.10 Moţios; 22,00 Rodiojumol: 22.20 derii, trebuia să dovedească tizat de cooperativă. In conse dinţat această funcţie pentru meseriile :
Cun de limbo rusă: 10.30 Melodii Spori; 22.30 Progrom de romonţe ; cinţă, a luat măsuri să-l schim de 800 de lei. In legătură cu a se înfrupta din averea ob
lontate pe ecion; 11,05 Selecţiuni întregii colectivităţi că este aceasta subliniem că la stabi • INSTALATORI TEHNICO-SANITARI penlru Gru
dm oporeta „Moma loocră’ de Geor 22.50 In ritm de dans cu formaţia demn, că a priceput de ce i-a be cn unul mai bun. Pentru lirea deformată a plătii iniţiale, ştească. ci penlru a munci
ge Slepboneicu I 11,15 Din ţările io- Tijuona Broii; 23.10 Intilnire cu Doi fost încredinţată sarcina. Exar.l aceasta n-a considerai necesar astfel incit fapte de această pul şcolar Sibiu ;
cioliite; 11.30 Din veacul Iul Stradi na Badea; 0,03-5.00 Estrada nocturnă, să ceară aprobare nici măcar de numai 100 de lei, in loc de natură să nu aibă loc ?
varius; 11,45 Sloiul medicului; 12,00 de cînd exigentele fată de sine. pesle 900. ce trebuia achitată 9 ZIDARI, SUDORI, pentru şcoala din oraşul
Recitol de operă Magdo lonculescu : parametrii conştiinţei. urmau consiliului de conducere, dar cooperativei de călre cei care M eritul plenarei este că a Dej.
12.15 Melodii de Viorel Doboj; 12.25 să crească. De ce oare aceas mi-te adunării generale — sin au făcut excursia, au participai înlăturai acest pune), de vedere
Ştiinţa la zi: 12.30 Intilmre cu melo- gura. de altlel. in măsură să şi i-a acordat preşedintelui, Condiţiile de vîrstâ şi studii sînt ca şi cele pentru
dio populară fi Interpretul preferot; ta? Poate a considerat, prînlr-r» hotărască asupra repartizării şi si lucrători ai filialei din Ha
13 00 Rodlojumol: 13.10 Avanpremie optică ce deformează cu to ţeg a Băncii Agricole. Tovară într-o formă potrivită, prilejul şcolile profesionale.
ră colidionâ 1 13.22 Recunoaşteţi in tul realitatea, că puterea ce o folosirii pămînlului ce formea
terpreţii ?: 13.45 Cîntece populare ; [ M E T H ză proprietatea obştească. A şii au procedat astfel conside dc a-şi revizui gîndirea, de a Pentru înscriere, candidaţii se vor prezenta la se
14,00 Caleidoscop muzical; 14 40 Ro- 1 • —iii--- " capătă din partea obştei trebu ceste organe an fost puse în rând că dacă au fosl la cabană acţiona în interesul colectivită
dlo publicitate; 14.50 Jocuri mutcele- ie să fie insolită de nişte avan preşedintele şi şoferul C. A. I\, ţii. diul întreprinderii (serviciul personal-invâţâmînt), cu
ne: 15.00 100 de legende româneşti; taje ce i s-ar cuveni în vîrlu- siluatia de a constata faptul excursia s-a făcut exclusiv do diploma şcolii generale in original şi copie legali
15,30 Compozitorul sâpiominii — An VIND FIAT 1 300, stare Împlinit. Elemente fundamenta
tonin Dvoroli; 16.00 Radiojurnal; 16.20 bună, sau schimb cu Dacia tea posturii, iar dacă nu se om le ale democraţiei cooperatiste către membrii cooperatori. A d i' ANG HEl RAOULESCU zată după certificatul de naştere.
Un interpret ol cintecului moramu/e- obline aşa ..de la sine", să si le că un organ de stal. pus să activist al Comitetului
son. Nicoloe Sabou: 16,30 Ce e nou 1 100, nouă. Informaţii - facă singui. Mai pe şleau fuseseră date în lături. Numai vegheze la respectarea legilor, judeţean de partid înscrierile au început în ziua de 10 aprilie a.c.
in Judeţul notlrul 16.50 Cîntece; 17.05 Spini, nr. 87. că si srhimbul l-a făcut după
Antena tineretului: 17.30 Progrom de spus, societatea cere. de la el îşi permite să modifice adevă
muzică populară; 18,10 Orizont ştiin răspundere, grijă pentru ce es o geometrie originală, ce se rul după bunul plac ? A. CORNESCU