Page 78 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 78
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4758 ® JOI APRILIE 1970
Cuvîntarea rostită de tovarăşul SECVENŢE INTERNATIONALE •
NICOLAE CEAUŞESCU
După alegerile
la adunarea festivă de la Moscova din Columbia
consacrată Centenarului naşterii BOGOTA 22 (Aqerpres). —- ră inslîtujrea stării de urgen
Un comunicat oficial difuzat tă a fost aprobată de Consiliu)
la Bogota anunţă că Misael de Stal. El a afirmat că în
lui V. I. Lemn Pastrana Borrero, candidatul cursul alegerilor- prezidenţiale
nu s-au produs fraude si nu
roaliţiei guvernamentale Fron
tul- National, a cişligat alege întrevede posibilitatea unei lo CĂLDURĂ... FATALA
forţei sistemului mondial so ta partidele frăţeşti relaţii de rile prezidenţiale desfăşurate vituri de stat, în tru cîl guver
cialist. colaborare Nu trebuie să ui duminică în Columbia. El a nul se bucură de sprijinul ar Voiul de căldură ce s-o
|U M M ( DIM PAC. I) In acelaşi timp, tara noastră tăm niciodată cuvintele lui Le objinut l 571 249 voturi, cu matei. Relerindu-se . la tu lb u obâtut de cîtevo 2ile o-
dezvoltă largi relaţii cu toate nin că „divergentele dintre co 50 000 mai mult decît princi rările provocate de sp rijin ito supro Mexicului a provo
ţările, fără deosebire de orin- munişti slnt de altă natură de- palul său adversar, generalul rii fostului dictator, Rojas Pi- cat moorteo o numeroa
duire socială şi politică. La cît divergentele cu duşmanii". Guslavo Rojas Pinii I a. Noul nilla. care a fost învins în a- se persoane. In oroşul
slrucllei socialiste din tara baza relaţiilor sale cu toate In acest spirit, considerăm că preşedinte urmează să preia leqcri, preşedintele Restrepo n Puebla, Io oproximativ
noastră, studiind, totodată, ex statele. România aşează prin dificultăţile existente astăzi in funcţia supremă la data de 7 subliniat că „guvernul va re 100 km de copitolâ. ou
perienţa U niunii Sovietice, a cipiile respectării independen mişcarea comunislă şi m unci august. prima orice mişcare subversi murit 60 de persoane. De
celorlalte t3ri socialiste, pro- tei ş( suveranităţii naţionale, torească au un caracter tempo In acelaşi timp, preşedinte vă. aplicînd măsurile ce se im asemenea, in oraşul in
qresele cunoaşterii umane pe egalităţii, dreptul fiecărui po rar, că ele pot şi trebuie sâ le tării, Carlos Lleras Reslre- pun". dustrial Monterey, din
plan mondial, aplicindu-le în por de a-şi hotărî singur des fie depăşite prin eforturile sta po, a instituit, in mod oficial Şeful politiei din Bogota a nordul tării, unde tempe
mod creator la condiţiile Româ tinele. neamestecul în trebu tornice ale tuturor partidelor, „slarea de urgentă" pe între precizai, pe de altă parte, că ratura o atins 41 de aro-
niei. rile inlerne şi avantajul reci desfăşurate intr-o atmosleră de gul teritoriu al Columbiei. Jn- un număr de 412 persoane au de Celsius. sînt semnaTa-
Garanţia succesului luptei proc — principii care se bucu principialitate şi sttrnă recipro U.R.S.S. - In apropierea celui de-ol doilea furnol al Uzi ceDÎnd de marii scara, au fost fost arestate în urma dezordi te numeroose coruri de
partidelor comuniste şi munci ră de o tot mai largă recunoaş că prin respectarea strictă a nei metalurgice din regiuneo Kemerovsk se afla in construcţie impuse restricţii de circulaţie nilor provocate luni şi marţi deshidrotare cu electe
toreşti a slu jirii cu devota tere internaţională normelor şi prin cip iilo r de re un al treilea furnal cu o capacitate de 3 000 mc, care va fi in timpul nopţii, iar posturile dimineaţa de susţinătorii gene grave, mai ales în rîn
ment a intereselor clasei mun România acţionează cu con laţii intre- partidele (răteşli, pe cel mai mare din (ara. Productio anuala a noului furnal va fi naţionale de radio vor fi su ralului Pvnilla. Principatele dul copiilor.
citoare ale poporului, o consti secventă pentru rezolvarea baza m arxism-leninismului şi a de aproape 2 milioane tone tontă. puse cenzurii. puncte strategice din Bogo'a
tuie capacitatea de a aplica prin mijloace paşnice a proble internaţionalism ului prololar In foto r Pe şantierul celui de-a! treilea furnol. Luind c u vin lu l în cadrul u sînl păzite în prezent de ar
legităţile generale şi p rin c ip ii melor internaţionale litigioase, (Aplauze puternice). nei conferinţe de presă, pre .FAM ILIA” MANŞON .
le m arxism-leninismului la realizarea securităţii în Euro La Centenarul naşterii lui şedintele Restrcpo a declarat mată şi care blindate. LA ORA JUDECAŢII
condiţiile concrete ale ţărilor pa. înfăptuirea dezarmării ge Lenin. considerăm că cel mai Runda a treia a schimbului de păreri
lor tinind scama de adevărul nerale, îndeosebi a dezarmătii înalt omagiu pe care II putem CAMBODG/A Robert Kenneth Bauso-
că în revoluţia şl construcţia nucleare stingerea focarelor aduce memoriei sale este de a leii. unul din membrii
socialistă — ca In orice proces de conflicte şi încordare in ne intensifica e fo rtu rile pen politice între guvernele R .P . Polone „fam iliei” de hippy. con
obiectiv — generalul şi pa rti lume, statornicirea unui climat tru dezvoltarea multilaterală a duse de Charles Manşon,
cularul formează o unitate dia de înţelegere şi colaborare în patriei. înflorirea naţiunii Lupte la 29 kilometri
tre popoaje. acuzat de uciderea prin
lectică. un tot inseparabil. noastre socialiste, pentru spo şi R .F . a Germaniei tortură o cunoscutului
Evoluţia lum ii contemporane România se pronunţă consec rirea contribuţiei Partidului de Pnom Penh muzidon Gorry Hinmon.
demonstrează că îmbinarea ar vent pentru încetarea războiu Comunist Român si a Republi o fosl găsit vinovat de o
monioasă a intereselor natio lui din Vietnam, pentru re tra cii Socialiste România la creş V A R Ş O V IA 22. — Corespon marlie a.c.. lot in capitala po Curte cu juraţi din Los
nale cu cele internationale gerea trupelor Statelor Uni- terea forţei sistemului socialist dentul Agcrprcs. losif Dumi- loneza- C onvorbirile sc desfă PNOM PENH 22 (Aqerpres). Aqentiile de Dresă semna- Anqeles.
constituie o condiţie hotărî- le ale A m ericii si asigurarea mondial, a mişcării comuniste, traşcu, transmite : La sediul şoară în vederea normalizării A u to rită ţile cambodqiene au •oază. de asemenea, izbucnirea
toare pentru desfăşurarea cu dreptului poporului vietnamez a tuturor forţelor antiimpcrla- M inisterului Afacerilor Externe relaţiilor politice dintre cele hotărit miercuri. ..din conside unor noi incidente violente în Totodotâ. juriul a reco-
succes a luptei revolutionäre a de a hotărî singur asupra des liste în lupta pentru libertate, al R. P. Polone a început două ţări. rente m ilitare“ , să închidă ae- . zona oraşului Takeo. situai la mandot Curţii condomno-
partidelor comuniste şi munci tinelor sale. De asemenea, ta democraţie socialism şi pace. miercuri runda a treio a schim Delegaţia poloneză esle con ropoitul din Pnom Penh tra r*2 kilom etri de capitală. rea lui Bousoleil la moar
toreşti. a operei de construi re noastră se pronunţă pentru (V il aplauze). bului de păreri politice dintre dusă de Jozef VViniewicz. ad ficului comercial — anunţă a- te prin gozare.
re a socialismului şi comunis soluţionarea pe baze politice, Trăiască prietenia dintre reprezentanţii guvernelor R,P. junct al m inistrului afacerilor qenlia Ueuler. citind surse o Se ştie câ Bausoleil
mului. (Aplauze). paşnice a conflictului din O- poporul roman şi popoarele U Polone şi R.F. a Germaniei. »xlemc. iar cea vesl-germa- ficiale. Această măsură este PARIS 22 (Aqerpres). — l-o ucis pe Hinmon du
rienlul Apropiat in spiritul Re nă de Georq Ferdinand Duck- legată dc luptele care se duc M in istrul afacerilor externe
In centrul po liticii externe. niunii Sovietice, dintre ţările Primele două întîlniri anteri pă ce acesta refuzase
Partidul Comunist Român şi zoluţiei Consiliului dp Securi şi partidele noastre I (Aplauze "'îtz. secretar de stal in M i 1n prezent la numai 29 de k i şl conducătoarea deteqatiel sâ-i înmîneze o sumă de
tate din 1967. oare au avut loc, după cum nisterul de Externe at R. F. a Guvernului Revoluţionar pro
guvernul tării noastre situea prelungite). lometri sud pe Pnom Penh. în 20 000 de dolori ceruţi de
ză în mod consecvent priete Partidul , comunist şi po Trăiască unitatea ţărilor so se ştie. în lunile februarie şi Germaniei. jurul oraşului Saanq. ocupat vizoriu a) Republicii V ietna Charles Manşon,
porul nostru îşi manifestă pro mului de Sud la conferinţa do
nia, colaborarea şi alianţa fră cialiste. a mişcării comuniste de rîteva zile de forte)» de
funda solidarilale cu lupta po la Paris. Nquven Thi Bînh. o
ţească cu toate ţările socialis şi muncitoreşti internaţionale, V I I N A 22 (A g e rp ia i). - ţo din numeroasa (ori. D in porleo rezistentă populară.
poarelor împotriva im perialis In c o pito lo A u itn e î a ovul C om itetului lo jlilo r luptători onti- expus poziţia auvernului să-.v
te. Sensul fundamental al e x In ciuda sprijinului artile APROAPE 100 MILIOANE
mului, colonialism ului şi neo- sub steagul alo lb iru ito r al loc o >edin(o o B iroului fo - lo sc iţti din România nu p articip a i în cadrul unei conferinţe de
tinderii şi perfecţionării rela d o to jic i lnlerno|ionole o R eiitte»- N icolae Guino, prefedinto. |i Ni- riei şi al aviaţiei, unităţile au DE AUTOMOBILE 1
colonialismului. marxism-leninismului 1 (Aplau presă, fată de acţiunile auto
ţiilo r d inlre ţările socialiste ţilo i, d e tlâ ţu ia lo tub tem nul îm colae C ioroiu, vicepreţadinla ol torităţilor de Ia Pnom Penh
esle întărirea fiecărei econo Apreciind ca ceea co uneşte ze puternice) • p lin irii o 23 de ani de Io victoria C om itetului. nu au reuşit sa pătrundă în rităţilor de la Pnom "*enh îm Ştiţi cîte automobile 1
a tupra Germaniei n oiiste . Condută
mii nationale. înflorirea fiecă partidele comuniste este mai Trăiască lupta pentru pro de senotoiul A rioldo Banii, pre Cei p reio n (i la reuniune au odra- oraş, relatează, pe de altă potriva rezidenţilor vietnamezi circulă pe şoselele State- /
puternic şi mai presus decît şedintele P I R, ţe d in (o a reunit re- soi un opel opiniei publica mon- parte, aqcnlia France Presse, din Cambodqia si a c*»rut csi-
rei ţări. a fiecărei naţiuni so gres si pace in Întreaga lume! d iola pentru înfăptuirea securităţii lor Unite ? Potrivit unor
divergentele dintre ele, parti p reie n to nţi oi o rg a n iia (iilo t noţîo- cilînd declaraţia unui ofiţer qurarea drepturilor legitime
cialiste şi, totodată, sporirea dul nostru promovează cu toa- (Aplauze puternice, prelungite). nale ole lup tă torilor din R eiitten- europene şi asigurarea păcii lum ii. date ale Ministerului Co- \
ale acestora
superior cambodgian.
mertului american. în 1
momentul de foţă în )
S.U.A. sînt imotriculote î
M e s a j u l Declarajia ministrului de externe aproape jumătate dîn nu- ţ i
mărul totol ol maşinilor
La Tokio s-a deschis ■ core circulă în lume... In- *
austriac i un nou curs de limba : tr-adevâr, experţii omeri- \ l
eoni oprecioză co in 190
preşedintelui Consiliului de Miniştri : română, al 17-lea, orga- ; de ţâri şi teritorii din Iu- ;
de ;
• nizat de Asociaţia
V IE N A 22 IAgcrpres). - ei înlemeindu-se pe principiul ; prietenie Japonla-Româ- ; me, circulou în 1969 un ţ
Noul guvern austriac, condus nculralitătiî permanente a A us perienţă nucleară subterană avut mar(i o întrevedere cu număr de 216 340 047 ve- 1
al Republicii Socialiste România de cancelarul Bruno Kreiskv. triei El a precizat că Austria : nia. Cursul este condus, j efectuate anul acesta în N e reprezentanţi ai organizaţii hicule, dintre core i
a depus marţi după-amiază ju- va continua eforturile sale în ; ca si în anii precedenţi, I vada. lor palestiniene dc rezisten 99 958 000 sînt imotricu
i de doamna M ichjko Yo- !
turî de celelalte continente, răm înlul în fata preşedintelui vederea realizării unui acord : da. traducătoarea în fim- ! ♦ O * France Presse tă, care activează pe te rito lote in Statele Unite. \
riu ' libanez. Tnir-o declaraţie
Agenţia
care participă toate la viata republicii, Franz Jonas. In economic cu Piafa comună. La j ba niponă a romanului : \
politică, şi socială o lumii, îşi cursul serii, a avut loc prima rîndul său, cancelarul Bruno transm ite. din San Juan (Por făcută la încheierea acestei
orientează eforturile spre ex şedinţă a cabinetului. Kreisky a arătat că guvernul - lui Liviu Rebreanu. „Răs- i to Rico) că unităţile Hotei reuniuni ministrul libanez a LICITAŢIE DE... VINOKI \
tinderea cooperării m ultilate înlr-o declaraţie făcută pre va supune spre dezbatere Par j coala“ . • americane din zona M ării anunţa» încheierea unui a
no(, în care supleţea şi adap rale, in armonie cu scopurile sei. Rudolf Kîrchschlaqcr. mi Caraibilor au fost puse in cord privind crearea unul Spre deosebire de ma
tabilitatea vin să satisfacă e- păcii si cu exigentele revolu nistrul de externe, a re ve lit lamentului ..un program de Primele alegeri generale stare de alarmă, ca urmare ..înalt Comitet" însărcinat cu reo mojoritote o produse
xiqenţele împrospătării cunoş ţiei tehnico-stiintifice. că politica externă a tării nu mari reforme în toate domeni organizate in Cipru de la cu a tulburărilor din Trinidad rezolvarea lu lu ro r probleme lor alimentare, a căror
tinţelor ştiinţifice şi ale păs România, ca tară care poar va fi modificată, continuitatea ile vietü sociale“ . cerirea independentei, au losl Tobaqo. Forţa navală a m e ri lor refuqiatitor palestinieni căutare scode pe măsu
trării cadenţei cu producţia tă un interes deosebit v ic to ri cană din Caribe este alcă din Liban. Acest orqanism ra Învechirilor, cu licoa
modernă. De aici decurge im ilor ştiinţei si introducerii în fixat» pentru data dc -5 iunie, tuită din sase nave. Vasul va fi prezidat de către m i rea lui Bachus se petre
perativul perfecţionării învăţă- practică a cuceririlor geniului de către Consitlul de M iniştri amiral, porlolicoplem ) ..Gua- nistrul de inlerne liban»/. ce un fenomen invers, la
mîntului superior, in continui, uman. c conştientă de necesi cipriot, reunit în şedinţă spe dalcanal“. arc la bord în a * O licitaţie de vinuri, orga-
în lorme şi în metodele de tatea lărgirii permanente a ca cială, cu participarea preşe fara echipajului, un număr La Salqon an avut loc nizotâ marţi Io Milano, o
realizare a procesului instruc- drului cooperării internaţiona Grave tulburări în Trinidad, dintelui Makarios. do 2 000 infanterişti marini. miercuri noi demonstraţii or- sticlă de „Chionli" din
tiv-educaliv. asigurindu-se pre le. In aceestă direcţie se în La aceeaşi dată. vor fi o r recolta onu'ui Î889 a fost
eminenta funcţiei sale forma scriu eforturile sale tare au ganizate alegeri separate în vîndulâ pentru suma de
tive, cullivîndu-se Si dezvol- dus la adoptarea de către A* zonele insulei locuite de 340 000 lire italiene. Alte
tindu-se la v iito rii specialişti dunarca Generală a O.N.IJ. a . după instituirea populaţia de orjqine turcă Marţi, a început la Nicosia procesul intentai unul
aptitudinile pentru investigaţia Declaraţiei cu privire la pro pentru desemnarea unei A d u grup de şase ciprioţi qreci acuzaţi de a fi complotat patru sticle de vin. tot
ştiinţifică şi capacitatea lor de movarea in rîndurile tineretu nări Naţionale a cip rioţilor asasinarea, la 8 martie, a preşedintelui Ciprului. M a din secolul al XlX-leo
a manipula rapid şi eficient lui a idealurilor dc pace, de 1urci. Ca urmare, în Cipru, karios. Cei sase — Cos'ns loanides, directorul ziaru şi-au schîmbot stopinii
informaţia legată de cerinţele respect reciproc şi de înţele „stării de urgenţă“ vor exista două parlamente, lui de opoziţie „Gnomi", un si 'tont, un agent im obi pentru preţuri de peste
vieţii- Este semnificativ faptul gere înlre popoare. Aceleaşi unul al cip rioţilor qrecj. iar liar si trei DOlitişti — tin i învinuiţi, dc asemenea de 150 000 fire italiene.
câ în planurile de învătămînt preocupări au călăuzit România colălalt o) cip rioţilor turci. a ii complotat impYeună ' u Polvcarpos GheorghAdjis. Interesant este câ în
îşi găsesc locul tot mai multe şi alte slate europene in ini- PORT OF SPAIN 22 (Aqer ‘ cara din Trinidad Tobaqo a ♦ O * fostul ministru de interne, asasinat luna trecută in a- oceste rarisime cazuri,
ram uri ale cunoaşterii cu ca lierca unor propuneri, accep preş). — Grave tulburări, in nuntă continuarea ciocnirilor Cu ocazia şedinţei sale de propîere de Nicosia, răsturnarea prin forţă a auver cumpărătorul nu prea ore
racter prospectiv, reflex a) îm tate la a X V -a Conferinţă ge cluzînd ciocniri între militari dintre forţele guvernamentale marţi, cabinetul danez a ho nului cipriot. prilejul so verifice nici ou-
prejurării că anticipaţia şi nerală UNESCO, printre care rebeli şi membri ai gărzilor de si m ilitarii rebeli care au o- tărî! să continue pregătirile lenticîtoleo conţinutului,
previziunea ştiinţifică sini co şi organizarea in liln irii la ca coastă, s au produs marţi in <upal baza militară dc la Cha- pentru o eventuală deschi ♦ O # ganlzate de studentt în semn nici calitatea şi nici ve
capitala insulei Trinidad. Port Cuaramas, situată la numai 17
ordonate însemnate ale prac re participaţi, consacrată stu dere a negocierilor t u re de protest lată de politica de chimea so. Căci astfel de
of Spain, după ce guvernul a kilom etri de capitală, Port of A uto rităţile bolivlene au
ticii şi qîndirii contemporane. diului mijloacelor de dezvol prezentant» „celor şase" In represiune a administraţiei delicatese se cumpără
in s titu it „starea de urgenţă“ in Spain. Potrivit agenţiei UPI. anun(at descoperirea unui
Totodată considerăm că invă- tare a colaborării înlre uni vederea lărgirii Pieţei comu complot antiguvernamental. Thieu. de obicei pentru o se ex
tămînlul superior e chemat să versităţile de pe continentul încercarea de a Dune capă! de »sie vorba de un qrup de a ne. S-a hotărît desemnarea M inistrul dc interne. Juan Puternice forte poliţieneşti pune in vitrine şi nu p e n
insufle tinerelor generaţii nostru. monstraţiilor împotriva di fie ui proxîm aliv 200 de m ilitari car» unui comitet special care să au fost mobilizate Dentru tru consum.
principii, norme si valori e li Pentru România, care cu tătilor economice $i şomajului c-au solidarizat cu participan stabilească ce schimbări vor Ayoroa. a precizat că situa restabilirea ordinii. Cu a ju
ce conlorme cu cele mai bu noaşte un proces de înnoire Potrivit aqentiej UPI. aproxi ţii la demonstraţiile a n tigu ver trebui făcute în legislaţia da ţia din tară se află în în tre torul grenadelor cu gaze la
gime sub controlul quvernu-
ne tradiţii umaniste, cultivate in toate domeniile vieţii eco m aliv 60 de m ilitari s-au răs namentale din ultimele zile. neză. în cazul aderării tării lui. El a menţionai că au fosl crimogene. demonstranţii au POLUL SUD
de secole în universităţile de nomice şi sociale, dezvoltarea culat şi au deschis focul asu In leqătură cu situaţia din la C.E E. fost împrăştiaţi. IN... SAHARA
pe continentul nostru. învălăm întului, ştiinţei s¡ cul pra unor detaşamente ole qâ» această tară. Ministerul Apă arestate opt persoane, care
Un semn al vrem urilor pe turii constituie o chezăşie a zilor de coastă. încercînd. fă rării al S.U.A. a trimis în zo Comisia pentru enerqla a- (ac parte dintr-o orqani/atie .Polul sud ol frigului se
care le trăim este transforma propăşirii materiale şi spiritua ră succes, să elibereze 14 per na M ării Caraibilor şase nave lomică a S.U.A. a anunţat că. de dreapta. ♦ O * găsea, in urmă co 450
rea ştiinţei Intr-un factor de le. Este, deci. deplin firească «oane arestate sub învinuirea militare, inclusiv porlelicople- marţi, la poligonul penlru Potrivit unor surse, pa rtici milioane de ani, in... Sa*
terminant al cunoaşlerii şi co receptivitatea sa la promova de a fi participat la demonstra experienţe din Nevada. au panţii la complot intenţionau După Indelunqale tratative hora centrală. Aceosto
laborării între naţiuni. Capito rea unor acţiuni de prestigiu, ţiile antiguvernamentale. In rul „G uad alrana r. Cu toate că avut loc două explozii nu să declanşeze o lovitură dc „cei sase" au ajuns mar|i este conclu2Îo Io care ou
lele ştiinţei au devenit aslăzi de tipul reuniunii dumneavoas cursul ciocnirilor, două per purtătorul de cuvînl al Pen- cleare subterane, iar una stat la 27 aprilie, ziua cind noaptea, in sfirşit, la un com ajuns echipele de geo
adevărate titluri de proiecte de tră. pe care sîntem onorali s-o soane au fosl ucise. Rebelii laqonului a refuzat să comu dinlre ele a provocat o uşoa se împlineşte un an de (a promis asupra spinoasei pro logi din 11 ţări core ou
cooperare internaţională în găzduim. s-au refuqîat in pădurii» din nice amănunte, se crede că ră emanaţie de qaz radio moartea. intr-un accident, dc bleme a adoptării regulamen participat onul trecut la
condiţiile existentei unui cir Guvernul român este con apropierea capitalei. activ în sectorul ..Cayote elicopter, a preşedintelui Bar tului de organizare a pieţei prospectarea terenurilor
cuit intens şi continuu de va vins că, parlicipind activ la în baza decretului privind ..Guadalcanal” are la bord pe Summft*. reqîune situată la rienlos. comune a vinului. Soluţiona petrolifere în Soharo a l
lori- toate iniţiativele menite să instaurarea ..stării de urqen- ste 2 000 de m ilitari si cel pu 17 km de lim ila poliqonului. ♦ O * rea acestei probleme a dus. geriană. o declarat dr.
Acţiune de nivel european, contribuie la o evoluţie pozi t ă \ autorităţile au interzis toa ţin 15 elicoptere pentru trans Acestea au fost cea de-a M in istru l de inlerne al Li în mod Implicit, la d e fin itiva Rhodes Foirbridqe, pro
dezbaterile dumneavoastră sc tivă a climatului international, Ic întrun irile si demonstraţiile portul trupelor. Mobilizarea 13-a şi respectiv a 14-a ex banului, Kamal Jumblatl, a rea sistemului de finanţare a fesor de geologie Io Uni
integrează în opera de stator dă expresie idealurilor de pa navelor a fosl descrisă de pur aqriculturii comunitare. Pia versitatea Columbia din
nicire a unui climat de com ce ale poporului nostru, nă şi au acordai politiei posibi ţa comună a vinului, penlru S.U.A. „Nu există nici o
prehensiune mutuală în lumea zuinţei sate dintotdeauna de litatea de a efectua arestări şl tătorul de cuvînl drept o ..mă a cărei institutionalizare a îndoială, a precizot el. că
întreagă. Dc-a lungul veacu apropiere $i înţelegere cu toa percheziţii fără mandat. sură de precauţie", avînd ca C U R I E R insistai foarte mult delegaţia teritoriul core se oflo în
rilor. Europa a îurnizat patri te popoarele lumii- ★ scop eventuala evacuare a ce Italiei, va inlra in viqoare
m oniului material şi spiritual Urez succes deplin reuniunii Ia 1 iunie. acea perioadă în regiu
al omenirii valori perene, Iar în atingerea generoaselor o PORT OF SPAIN 22 (Aqer tăţenilor americani aflaţi în neo Polului sud este cel
astăzi continentul nostru, ală- biective pe care $i le propune. pres). — Ştirile sosite miercuri Trinidad Tobaqo. al Sahorei centrale de
estozî". In favoarea aces
te* Ipoteze pledează, du
pă părerea so, faptul co
rocile aflate sub nisipu
HOUSTON 22 (Agerpres). — Lovell a fost întrebat care rile fierbinţi ale Sohorel
In marele amiileatru al Cen este opinia sa asupra cauze poartă urmele glociaţîunii
trului spaţial dc la Houston a Conferinţa de presă a echipajului „Apollo-13“ lor exploziei care a pus capăt antarctice...
avut loc prima conferinţă de in mod alît de neaşteptat m i
siunii pe care o comanda. „Nu Nu este vorbo, aşa cum
Dresă a echipajului „A p o llo -
ştiu ce as putea să vă spun“ , '■or poreo.de schimbarea
13“ . Timp de o oră şi un sfert, axei de rotaţie a Pămîn-
lamziwfred Haise si Jaek „Rezervele de apă la bordul comandă, temperatura scăzuse „Deşi nu sînt superstiţios, a a răspuns Lovell. „Defecţiunea tului. ci de deplosoreo
Swjgert au răspuns întrebări modulului lunar erau foarte re la 3— 4 grade Cclsius", a spus spus Lovell, sînt de părerea s-a produs într-un loc pe ca continentului african, din
lor ziariştilor şi, cu ajutorul duse", a ream intii Swiqert. Lowell. italienilor care afirmă că nu re noi nu putem să-l vedem. regiunea Polului sud spre
unor machelc, au dat ample „N u nc-am permis să le folo „..Supravieţuirea devenise o mărul 13 nu poartă ghinion". Ne aflam la mai puţin de un poziţia^ actuală, potrivit
explicaţii asupra desfăşurării sim, fiindcă aveam nevoie de problemă de iniţiativă şi in Lovell a spus că după ce a metru de locul exploziei. Cu teoriei „derivei continen
dramaticului lor zbor spaţial. ele pentru a asigura funcţio ventivitate", a adăugat el. sesizat pe deplin gravitatea si toate acestea, cei de pe Pă- tale". Africo ar fi „călă
narea sistemelor de răcire, la Deoarece aparatura dc navi tuaţiei în care se afla, s~a gîn- mint dispuneau de mult mai
Lovell a precizat că a perce gaţie fusese avariată, cei trei multe inform aţii (din datele te torit” ostiei in cei 450
put zgomotul exploziei şi a tă de ce m-am înlros la bordul aslronauti nu au mai putut e- dit un moment că mult timp de. lemetrie» transmise* de nava milioane de oni aproxi-
observat emanaţiile de gaz. cabinet de comandă şi am pus feclua diversele calcule p riv i acum inointe nu va mai avea avariată) şi puteau să-şi dea motiv... 10 000 km.
„Tnlr-âdevăr, ne aflam in fala în funcţiune o parte a siste toare la punerea în funcţiune loc o nouă misiune lunară. A seama mai bine decît noi de
unei probleme serioase. Pă- mului de climalizare a modu a motoarelor. Cu toate aces cum. a adăugat el, după ce am ceea ce se petrecea".
văzul cum a fost realizată co
m ln lul ne-a comunicat că sin lului, care asigură o tempera
tea. Lovell şi controlorii zbo Această conferinţă de presă EPIDEMIE
gura posibilitate de a supra tură intre 10 şi 20 grade si u rului de la Houston au efec operarea dinlre noi şi centrul
vieţui esle trecerea in modu spaţial, „mi-am schimbai pă' a fosl precedată de constitui
miditate relativă normală. In tuat calculele şi eslimările ne rea unei comisii de anchetă a In slotul indion Moo’h.a
lul lunar", a reamintit Lovell cesare. aşa cum sc procedase rerca". Swiqert a spus. la rîn cauzelor exploziei care a d u s . Pradesh, a izbucnit c- e
Primul lucru pe care l-au (acrit acest fel am obţinut apa ne- la anularea misiunii ..Apollo- pidemie de holeră care
cei trei astronau(i a fost pu cesară“ , a adăugat el. în timpul zborului „Apollo-0". dul său. că apreciază că „re 13“. Din această comisie iac o provocat, pîno in pr*.
nerea in funcţiune a echipa Discutînd problema încălzi Penlru aslronauti cel mai cuperarea echipajului înseam parte N’eil Armslrong, primul zent, 15 cozurî mortal».
mentului de navigaţie a mo rii „tre n u lu i“ spaţial, cei trei important aspect al zborului nă de fapt încheierea cu suc om care a păşit pe suprafaţa Autorităţile ou luot mă
dulului lunar. ,.Noi mai făcu l-a constituit cooperarea cu ces a m isiunii“ Haise, la rîn Lunii şi încă şase experţi ai suri urgente penlru o îm
sem cîleva exerciţii de acest aslronauti au subliniat că, da NASA. Această comisie va în JAPONIA. - Kyoto, fosta copitală a Japoniei, este primul
gen înainte, dar niciodată nu că pină în momentul exploziei tehnicienii de pe Pămînt. co dul său. a declarat că se află tocmi un raport formal din oraş din (ară în care s-a introdus taxiul „Jumbo” , lung de piedica extinderea epide
ne-am imaginat că vom fi în temperatura a fosl cea norma operare care a permis rezolva în serviciul N A S A de 15 ani trei părţi : ce. cum şi de ce 6,85 m, cu 12 locuri şi 8 uşi, de care vor beneficia turiştii miei.
situaţia să le punem in apli lă, după aceea ci au resimţit rea dificilelor probleme rid i şi intenţionează să rămină în s-a petrecut, ceea ce s-a pe care vor so viziteze oraşul in grup.
care în asemenea condiţii“ , a din plin frigul. „In ultima zi cate dc acest neobişnuit zbor continuare in grupul astronau- trecut la bordul lui „A p o llo - In foto : Taxiul „Jumbo“ .
13“ .
spus Lovell. de zbor la bordul cabinei de spa(ial. tilor americani.
Redac(la »I adm!ni»lco|lo xla tulul i Deva, ilr. Dr. Petru Oro ta, nr. 35. Telefoone i 12317 fi 1127». Tiparul t întreprinderea poligrafică Deva. 44065