Page 79 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 79
%> w ,
PROLETARI DIN TOATE TARILE, U N IŢI-V A !
PAGINA A IV-A
I
| ^ O.N.U. Situaţia economică
| pe continentul nostru în dez
$
baterea plenarei Comisiei
Economice
!
| 9 Acţiunile ofensive de
1
primăvară .ale oamenilor
muncii niponi
INUL XXII. Nr. 4759 VINERI 24 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
MAŞINILE-UNELTE, POTENŢIAL Sosirea in Capitală a delegaţiei
TEHNIC CONSIDERABIL, CE Partidului Comunist Român care a
TREBUIE FOLOSIT RAŢIONAL,
participat la sărbătorirea
CU MAXIMĂ EFICIENTĂ
centenarului naşterii lui V.l. lenin
Ridicarea gradului de folosi al maşinilor-unelte — de la 50,5 activităţii de întreţinere şi re
re a capacităţii de producţie a la sută in anul 1969 la 51,7 la parare a utilajelor şi agregate
maşinilor, utilajelor şi Instala sută in trimestrul 1 anul acesta lor din secţiile de producţie, nu
ţiilor, prin continua lor perfec — totuşi indicii realizaţi .sînt pol fi totdeauna încadrate l» Joi dimineaţa s-a înapoiat in răşii Emil Bodnaraş, Paul Nl- lui, pe ceilalţi conducători de
ţionare şi utilizare ia indici mult Inferiori faţă de actualele un nivel superior întruclt vo Capitală, venind de la Mosco culescu-Mizil. Gheorghe Pană, partid şi de stat.
înalţi, constituie una din prin sarcini trasate de conducerea lumul de lucrări care se pres va, delegaţia Partidului Comu Ghorghe Rădulescu, V irgilT ro- *
cipalele căi de sporire a volu de partid şi de stat de a ob tează la ele este redus. Nu a- nist Român, condusă de tova fin, Ilie Verdeţ, membri şi La plecarea din Moscova, pe
mului de produse de calitate ţine Indici de minimum GO la cclaşi lucru se poate spune insă răşul Nicolae Ceauşescu, se membri supleanţi ai Comitetu aeroportul Vnukovo, delegaţia
superioară şi creştere a eficien sută în secţiile auxiliare şi 80 despre restul maşinilor-unelte cretar general al Partidului lui Executiv al C.C. al P.C.R., a fost condusă de Piotr Şelcst,
ţei economice a activităţii în Ia sută In secţiile de bâză. In ca — strunguri, maşini de rec Comunist Român, preşedintele secretari ai C.C. al P.C.R-, vi membru al Biroului Politic al
treprinderilor. Pe baza acestor suficient slnt utilizate maşinile- tificat, maşini de frezat, maşini Consiliului de Stat al Repu cepreşedinţi ai Consiliului de C.C- al P.C.U.S., prim-secretar
considerente, în cuvîntarea to unelte din cadrul C S Hune de alezat etc. —■ pentru care blicii Socialiste România, care, Stat şi ai Consiliului de M i al C.C. al P.C. din Ucraina.
varăşului Nicolae Ceausescu, doara, care deţin o pondere în este neraţional să existe o În la Invitaţia C.C. al P.C.U.S., a niştri. membri ai C.C. al P.C.R., Konstanlin Kaluşev, secretar
rostită la plenara C.C. al P.C R. semnată pe judeţ — peste 38 cărcare scăzută. Aceasta din participai la manifestările pri ai Consiliului de Stal. şi ai gu al C.C. al P.C.U.S., Alexei
din decembrie anul trecut, se la sută din total — realizlnd cauză că cerinţele de prelu lejuite de sărbătorirea cente vernului, conducători dc insti Şkolnikov, membru al C.C. al
apreciază că in toate ramurile In această perioadă numai 48,7 crare Ia asemenea maşinl-unel- narului naşterii lui Vladimir tuţii centrale şi organizaţii ob P.C.U.S.. prim-vicepreşedinte
economiei „există importante la sută din fondul de timp dis te sini mari, ele constituind de Aparatul de fotografiat „a apropiat" şi mai mult sursa de IIici Lenin. şteşti, generali, ofiţeri supe al Consiliului de Miniştri al
rezerve de creştere a producţiei ponibil. Rezultate slabe se în obicei capacităţile cheie In e materii prime de locul consumului. M ina şi termocentrala de Din delegaţie au făcui par riori. R.S-F.S. Ruse, Konstantin Ru-
pe baza folosirii complete a ca registrează şi la unităţile Cen xecutarea diverselor piese de la Paroşeni sint redate de „o chiul m agic" ca un lot unitar. te tovarăşii Ion Gheorghe Au fost de faţă V. S. Tiku- sakov. şef de secţie la C.C. al
pacităţilor de care dispunem. tralei cărbunelui Petroşani, schimb şi subansamble cerute Foto : N. GHENA Maurer, membru al Comitetu nov, însărcinatul cu afaceri P.C.U.S., Alexandr Basov. am
Nu no putem declara mulţu I. M. Hunedoara, C.E.I.L. De de nevoile actuale ale econo lui Executiv, al Prezidiului ad-inferim al Uniunii Sovieti basadorul U.R.S.S. în România,
miţi de felul cum este folosit va, I.E.C. Deva etc. miei naţionale. Permanent al C.C. al P.C.R., co la Bucureşti, şi membri ai şi de alte persoane oficiale.
In prezent fondul dc maşini şi La unele întreprinderi există Cauzele care au delerminat preşedintele Consiliului de M i ambasadei U.R.S.S. Erau de faţă Teodor Mari
utilaje pentru care statul nos maşini-unelte de bază sau spe utilizarea nesatisfăcătoare a niştri, Carol Kiraly, membru Un mare număr de locuitori nescu, ambasadorul României
tru investeşte sume considera ciale, deficitare pe economie şi maşinilor diferă de la o între La C J\E . Mintia supleant al Comitetului Exe ai Capitalei au înthnpinat la tn Uniunea Sovietică, şi mem
bile“. care nu sînt folosite satisfăcă prindere. la alia In funcţie de cutiv al C.C. al P.C.R., prim- aeroport cu multă căldură pe bri ai ambasadei române.
Sarcinile de răspundere ce tor Numai la Uzina de utilaj secrelar al Comitetului jude secretarul general al partidu (Ager preş).
decurg din aceste aprecieri cri minier Petroşani există 81 ma specificul şi de orientarea con ţean Covasna al P.C.R.. Con
tice prezintă o deosebită valoa şini-unelte de bază care nu au ducerii unităţilor respective. U A început suflarea cazanului nr. 2 stantin Pîrvulescu, membru al
re practică şi pentru Industria fost încărcate în primul trimes nul din principalii factori care Comisiei cenlrale de.revizie a
Constructorii ţi m onlorîi mare
liunedoreanâ. In întreprinderile tru al acestui an decît în pro lui şantier energetic de la Min* punerii in funcţiune. P.C.R., vechi militant -al miş Şedinţa Comisiei per
judeţului nostru, alături de ma porţie de 29-53 la sută din fon log. ŞTEFAN CORNEA tio au repurtat un nou succos in După ce s-a p u i în funcţiune cării muncitoreşti din ţara
pompa de circula ţie nr. 3, care a
rile agregate utilizate cu rezul dul de timp disponibil, faţa de activitatea ce o desfăşoară. Prin adus apa in centrală, ieri la o- noastră. precum si Teodor
tate pozitive există un poten minimum 80 la sută La exploa LAURENT1U VISKI . strădanii ţi eforturi deosebite ei •niato a început suflarea caianu- Marinescu. membru al C.C. al
ţial tehnic considerabil, compus tările miniere din Valea Jiului ou reuşit ca in cinstea («Ici de lui de la grupul nr. 2. Această P.C.R.. ambasadorul Republicii manente pentru indus
I M ai să accelereie ritm ul de *•
opera|iune m archeatâ una din e-
In principal din maşini-unelte se află In aceeaşi situaţie alte vecuţie la toote punctele de lu lapela cele mal im portonle ale Socialiste România la Mosco
pentru prelucrarea metalului, 49 maşini între care şl un cru, ceea ce a condus la avanso- flu tu lu i de ececu(ie a celui de-al va.
care n u . .este . utilizat raţional. strung automat, folosit doar pe tea sta d iilo r fiilc e ale grupului d oile a grup energetic de 210 MW. La sosire, pe aeroportul Bă trie, construcţii şi
nr. 2, cit mai aproape de data
Necesitatea de a pune ordine un singur schimb. La C.S.H. e- noasa. au fost prezenţi Iova-
in acest domeniu, a determinat xistâ capacitate de prelucrare
Comitetul judeţean de partid să disponibilă la un număr mare
întreprindă o amplă acţiune de maşini, chiar şi la cele de transporturi a
pentru verificarea modului cum danturat, de rectificat roţi din
slnt folosite maşinile-unelte. ţate conice, de honuit etc., In
Colective formate din specia limo ce combinatul execută a
lişti au analizat detailat la fie nual peste 8 000 tone piese de Toate forţele pentru term inarea Marii Adunări Naţionale
care unitate, pe tipuri de ma schimb şi utilaje In exterior,
şini şi secţii, gradul de utili fără a mal pune la socoteală
zare a maşlnilor-unelte, au pro ceea ce achiziţionează din im In ziua de 23 aprilie a.c., la xandru Sencovîcî, preşedintele
cedat la Identificarea rezerve port. Palalul Marii Adunări Naţio comisiei, deputaţi, conducători
lor de capacitate precum şi la Este suficient de convingător nale a avui loc şedinţa Comi ai ministerelor beneficiare de
găsirea soluţiilor practice de să se arate că, pe întregul ju siei permanente pentru indus utilaje şi instalaţii fabricate
punere a lor în valoare. deţ, 88,1 la şuti din totalul ma- grabnică a Insăm înţărilor trie, construcţii şi transpor de uzinele coordonate de M i
şinilor-unelte aflate în dotare, turi. care a ascultat şi dezbă nisterul Industriei Construcţii
INDICI DE UTILIZARE DE sînt folosite sub nivelul stabi tut raportul prezentat de mi lor de Maşini.
lit de plenara C C. al P.C.R. din nistrul industriei construcţiilor Membrii comisiei şi invitaţii
PARTE DE POSIBILITĂŢILE
decembrie anul trecut de maşini, Ion Avram, cu pri care au luat cuvîntul au apre
REALE Analiza situaţiei pe tlinirl a In după-amiaza zilei de 22 si îngrăşat cu gunoi de grajd tare pe care le vom cultiva cu gătire a terenului şi se poa vire la modul cum s-ou asigu ciat pozitiv rezultatele obţinu
Studiile colectivelor de spe rată că cei mai scăzuţi indici aprilie ne-am deplasat in co şi azotat de amoniu — 65 hec porumb — ne-a spus preşedin te trece neintirziat la semăna rat utilajele şi instalaţiile ne te In acest sector de activita
tare penlru porumb. Mai avem
cialişti conduc la concluzii re de utilizare s-au înregistrat ?a operativele agricole de pro tele, — avem pregătite 75. La tul porumbului. cesare obiectivelor prevăzute te. In continuare, au fost fă
ducţie din Cristur, Deva. Peş-
levante In primul rlnd, deşi maşinile de găurit, de debitat de arat 10 hectare şi de dis plug lucram cu 6 tractoare. Un In cooperativele agricole de In planul de investiţii pe anul cute propuneri menite să con
s-nu înregistrat unele creşteri metale, de rabotat, ciocane de tişu Mare, Pestişu Mic, Bţrcea cuit 15. De miine începem se tractor lucrează la împrăştiat producţie din Peşlişu Mare, 1970. tribuie la îmbunătăţirea conti
ale Indicelui mediu de folosire forţă, calandre pentru tablă et«- Mică şi fermele vegelale ale Peşlişu Mic şi Bîrcca Mică, La lucrări au participat ca nuă a activităţii desfăşurate
I.A.S. din Bîrcea şi Deva. Am
a fondului de timp disponibil Aceste maşini, indispensabile pregătirea terenului şi însă- invitaţi, preşedinţi ai unor co pentru punerea în funcţiune,
adresat preşedinţilor coopera mintarea culturilor sînt răma misii permanente ale Marii A la termenele stabilite, a inves
tivelor agricole, inginerilor şt se în urmă. Nu se poate spu dunări Naţionale. miniştri şi tiţiilor planificate-
şefilor de fermă următoarea In campania agricolă de ne Insă că nu se depun efor reprezentanţi ai conducerii u Sinteza problemelor dezbă
In intimpinarea zilei de I Mai rea lucrărilor de pregătire a turi pentru ca acestea să fie nor ministere, precum şi spe tute, precum şi propunerile
întrebare : In ce stadiu sc a-
llă Ia dumneavoastră execula-
cialişti din aparatul de stal.
comisiei, reieşite din
discuţii,
terminale cit mai repede po
In cadrul dezbaterilor
au
urmează să fie înaintate Con
terenului şl însăminţarea cul primăvară sibil. La Bîrcea Mică. pre luot cuvinlul tovarăşul Ale- siliului de Stat.
şedintele losif Oană şi briga
turilor şi In cît timp conside
planului de producţie de S00 raţi că pute(i încheia această dierul de cîinp Pavel Nagy e
tone de minereu. campanie ? rau la tarlaua unde mecaniza
Eficienţă sporită Exemplul brigăzii lui — La noi — ne-a declarat mănatul porumbului. In prima de îngrăşăminte chimice şi al torii Ioan Băluşa şi Aurel Pir-
va făceau arături, iar ingine
Gheorghe lacob a fost ur tovarăşul Ioan Peter, preşedin 7.i ne-am propus să însămîn- tul la semănatul trtfolienelor. rul Tiberiu Basarab controla Ecoul unei initiative
în producţia mat şi de minerii Emilian tele C.A.P. Cristur — lucră ţăm cu porumb 15 hectare. Pi- Avînd la dispoziţie un nu
Zilele t«e<ule consemnam In co
Bălan, Vasile Bularda şi rile se desfăşoară în ritm sus nă la sfîrşitu! acestei luni vom măr de 12 tractoare şi maşi tarla cu tarla să vadă unde te loanele d o ru lu i nostru o ştire de zarea p lanului in fiecare lună să
abţină şi o reducere a cheltuie
de metal Nicolae Pintea, Prin hărnicia ţinut. Deşi ploile si vremea termina semănatul porumbului. nile. agricole corespunzătoare, renul s-a zvîntat şi se poate spre in lţia tU o m e can iia torilor de lilo r cu 3 la sută Io m ia de lei
acestor brigăzi, colectivul m i rece au înlîrziat şi îngreunat La cooperativa agricolă de considerăm că ritmul de lucru intra cu tractoarele. la secţia din G eoagiu a I.M .A. venituri.
nei Teliuc Est a reuşit să în munca, stăm lotuşi bine. Am producţie din Deva — pre la această unitate nu este co O ră jll- dn o lucra o ii pe lună O gara n ţie că m e can iia torii iţi
In întrecerea pentru întîm- scrie pe graficul întrecerii în Insămtnţat întreaga suprafaţă respunzător posibilităţilor. A N. ZAMFIR cu com bustibil econom isit. In iţîo ti- vor respecta cuvîntul o constituie
«o a găsit un larg ecou in rin*
pinarea zilei de 1 Mai o.m planificată cu sfeclă de zahăr, şedinte Ing. Andrei Red! — dul celorlalte secţii de meconi* faptul că pe luna a p rilie te va
cinstea marii sărbători a s-au insămintat 50 hectare cu ici, prinlr-o mai bună organi îndeplini peste 37 la sută din
rezultate de prestigiu, hărni mazăre, cît şi 5 ha cu ovăz în sfeclă de zahăr, II hectare zare a muncii şi o mai bună (are din judeţ. pianul aferent trim estrului II.
A n o li(in d u -ji tem einic p o iib ilită -
cia, dâruirea şi competenţa muncii un plus de producţie afară de plan. Din cele 80 hec ţile de care dispun, m ecaniiato- REMUS ROMAN
profesionala a siderurgiştilor de peste 2 000 tone minereu tare Irifolîene în cullură as borceag 4 hectare ovăz şî 65 folosire a tractoarelor şi ma NflNUAftl IN MO: o 2 ol ril de la secţia C ălan a I.M .A. activist al Comitetului judeţean
se materializează nu numai de fier de bună calitate. cunsă am tnsămînţat 32. A hectare trifoliene. şinilor agnicole se poate ac H aţeg, condusă de Victor Cepetl,
i-o u a ng a jat ca a dată cu reali*
în însemnote sporuri de pro vem pregătite — oral, discuit — Din suprafaţa de 238 hec- celera ritmul lucrărilor de pre U.T.C.
\
ducţie ci şi in indicatori de
eficienţa economica ridicata.
Ca urmare a eforturilor de
puse oentru reducerea con
sumurilor specifice de metal, | Echipa de juniori
energie electrică şî alte | şi total nepregătit din punct
materîole, o organizării cit ! de vedere contabil-financiar, | a României s-a
mai eficiente a proceselor j Pe marginea y H u m $i y văzut nimeni nu s-a îngrijit de in
de producţie, o creşterii : struirea, îndrumarea şi mai a i calificat pentru
productivităţii muncii cu 783 ! les de controlul lui, existind
lei pe salariat, economiile j unui proces mulţumirea că cineva, indi preliminarii
obţinute suplimentar Ia pre- | ferent cine 17), ocupă acest : Aproape 25 000 de specia*
tuf de cost se ridică fa va- ! vost. lată cum se • Ocă fap - tori au urmărit joi pe sta*
tul că fn perioada de aproa
loarea de peste 10 000 000 j M E FRUSTRAT AVUTUl OBŞTESC pe . . . i an. cit Petru Păpălă a j dionul Republicii din Ca
lei iar pentru fiecare mie de lei | ocupat funcţia de împuterni I pitală, meciul internaţional
In scopul îndeplinirii sar ■ de fotbal dintre echipcte do
producţie marfă s-au chel- [ ci* al asociaţiilor de locatari,
cinilor trasate de partid pri j juniori ale României şi Po-
tuit cu 4,49 lei mai puţin | vind dezvoltarea construcţiei nimeni nu s-a interesat de j lonlel. contînd pentru prell-
decit prevederile planului. I de locuinţe, îmbunătăţirea ad dine justă faţă de avutul ob mosfera plăcută încetăţenită din care se poate observa cum avut. încredere şi care i-a în modul în care acesta îşi înde j minariile turneului U.E.F A.
plineşte atribuţiunile de ser
ministrării şi întreţinerii fon ştesc. de respectare a norme deja intre locatari, întreţine a nutut profita un element şelat cu neruşinare. viciu. nefiind făcută nici o ! In acest meci decisiv penlru
lor
rea şi exploatarea corespunză
socială,
de convieţuire
dului locativ şi noul regim al creindu-le o autonomie ce o toare a spaţiilor de locuit şi necinstit de faptul că anumite Rechizitoriul pro cu ro ru lu i a verificare a gestiunii băneşti j calificarea în turneul final,
chiriilor, a fost adoptată Le instalaţiilor interioare, acţiu asociaţii de locatari din m u fost sever, drastic. El a pre de către comisiile dc cenzori î tinerii fotbalişti români au
2000 tone mi gea nr. 10 din 9 mai 1968. feră posibilităţi largi de des nile de muncă patriotică în nicipiul Hunedoara au desfă zentat faptele inculpatului, ale asociaţiilor. : dominat mai mult. obţlnînd
intlmplă-
şurat o activitate
făşurare a activităţii obşteşti
Printre numeroasele reglemen solicitînd completului de jude I vlctoila cu scorul dc 1—0
tări deosebit de importante în vederea educării cetăţeni treprinse pentru amenajarea to.ire. lipsită de simţ de răs cată să aplice cu cuvenita e Mal mult decit atit, nimeni • (0—0). prin punctul marcat
nereu peste plan l ale acestei legi se numără şi lor in spiritul grijii faţă de d? zone verzi In jurul imobi pundere, ceea ce a favorizat xigenţă rigorile legii. lată nu şi-a pus întrebarea ce se I de Bolonl în minulul 76. In
aceea privitoare la asocia imobilele proprietate de stat lelor şi, desigur, achitarea co unor împuterniciţi avizi de rum s-au petrecut, lucrurile: întimplă cu sumele de bani | cadrul grupei respective
La noua mină Teliuc Est, j ţiile de locatari ce se consti pe care le au in folosinţă, al rectă a obligaţiilor băneşti ciştiguri ilicite, frustrarea a în luna octombrie 1968, aso încasate de împuternicit de î iotbalişlii români au obti*
bunei lor gospodăriri. Se pre
in abatajul nr. S2, lucrează j tuie tn clădirile cu mai multe tinde insă, pe drept cuvint, către întreprinderile de gos vutului obştesc. Asemenea ciaţiile de locatari nr. 97, 98, la locatari, dacă se depun Ia ! nul o victorie şt trei tne*
podărie comunală
şi locati-
Icrminind pe
I citiri egate.
brigada condusă de minerul j apartamente. .Rezurnind pre din partea acestor asociaţii vă. S-ar putea cita drept e- fapte l-au adus pe Petru Pă- 99 de pe bulevardul Corvinul, ; primul ioc.
Gheorghe lacob. O brigadă : cizările, se poate conchide că să-şi exercite realmente atri xeniple numeroase asociaţii pălă *>e banca acuzaţilor. Şi. cele de pe bulevardul Repu C.E.C. ori sint cheltuite dc
de oameni harnici, pricepuţi j scopul pentru care au fost buţiile şi sarcinile ce le revin de locatari din fiecare loca penti ca faptele lui să fie blicii şi nr. 87. din str. Coc- acesta în scopuri personale 7 Ca urmare a acestui suc*
Şi disciplinaţi care s-au an- i create aceste asociaţii este pnn, lege şi să nu fiinţeze litate a judeţului. cunoscute şi apreciate la ade sarllor, au ales ca împuterni N-a interesat nici modul tn : ces. echipa României s-a
• gajat să fie în acest an în doar cu numele. vărata lor valoare de către cit al lor, în vederea efec care se făcea salarizarea im - calificat pentru turneul fina)
| primele rinduri ale întrecerii : acela al bunei gospodăriri a Trebuie spus însă că deşi cei pe care i-a furat, şedinţa tuării încasărilor curente, pe al competiţiei, care va în
| dintre colectivele de miner! : părţilor comune ale imobile Numeroase asociaţii de lo oerioada de început a acestei de judecată a Tribunalului ju Petru Păpălă — un tînăr de ŞTEFAN ZAPOTINSCHI cepe la 16 raaî în Scoţia.
: ale I.M. Hunedoara. lor, al încasării la timp a co catari din judeţul, nostru au noi forme de activitate ob deţean s-a ţinut in faţa ior. 20 de ani care nu mai fusese procuror la Procuratura Echipa României a fosl re
partizată să joace în grupa
Strădaniile depuse pentru j telor de contribuţie a chirja- dat dovada înţelegerii sarci ştească a cam trecut, mai sint Peste 2.50 de împuterniciţi, angajat anterior la vreo uni Mdeţeonă Hunedoara-Deva D, alături de echipele Bel*
! realizarea ritmică a sarcini- j şllor la plata cheltuielilor co nilor ce le revin şi-şi trăiesc încă unele asociaţii ce nu se membri ai comitetelor aso SIMION POP glei, R.D. Germane, Greciei
| for s-au dovedit deosebit de I din plin viaţa traducînd în achită cu toată răspunderea ciaţiilor de locatari şi cetăţe tate socialistă şi care, conco sau Turciei- In primul joc
i rod nice: acum, in preajma m un'. In amintita lege se realitate sarcinile desprinse d? sarcinile încredinţate, du- nii prezenţi In sala clubului mitent, urma cursurile Şcolii fotbaliştii români vor fnttlnf
I zilei de 1 Mai, brigada se ; subliniază, de asemenea, că din documentele de partid şi cîndu-şi activitatea la intim- „Constructorul“ din Hunedoa tehnice energetice din Deva. la 16 mal. în oraşul SI.
: mindreşte cu o depăşire a ; asociaţiile de locatari au me din actele normative. Dovada plarc. In cele ce urmează, ne ra au urmărit in acest proces Deşi lipsit de experienţă tn iCONKNUAftf M FA Q . o z*j Johnstone, echipa Belgiei.
nirea de a promova o atitu cea mai bună o constituie at vom referi la un caz penal, faptele 'unui om în care au problemele aferente funcţiei