Page 8 - Drumul_socialismului_1970_04

Deschiderea Expoziţiei Cu prilejul celei de-a 25-a I
I
\
industriale Japoneze aniversări a eliberării Ungariei * ATLAS *
Í *

la Moscova de sub jugul fascist *
ARGINTUL Şl OJELUL *
SE POT SUDA
M O SC O VA I (Agerpres). — U.R.S.S,, a relevat că în u lti­ *
M ie rcu ri, în parcul Soknl- m ii 10 ani volum u l schim buri­ Argintul şi oţelul nu se
n ik i din capitala U n iun ii Sovie* ţâ ri a crescut de mai m ult de Solemnitatea depunerii pretează în mod curent
lor de m ărfuri dintre cele două
lice, a fost deschisă Expoziţia Io sudarea împreuna. To­
industrială japoneză, cea mai 10 ori. depăşind 550 m ilioane tuşi. operoţio o devenit
mare expoziţie niponă de acest de ruble O atenţie deosebită, \ posibila datorită cercetă­
fel organizată în străinătate, bo rării te h n ico -ştiin ţifice d in ­ unor coroane de flori rilor unor specialişti din
a adăugat el, se acordă cola­
anunţă agenţia TASS. Moscova, care ou elobo- \
E xpoziţia — cea de-a treia tre cele două ţări. rot o tehnologie de „ li­ \
organizată In Uniunea Sovie­ ★ pire“ a metalelor de no-
tică — cuprinde peste 20 000 In aceeaşi zi, V la d im ir N o v i­ BUDAPESTA 1. — Corespon n istru l m uncii, Gyencs Andras, tură diferită, prin folo- \
de exponate industriale, în ­ kov, vicepreşedintele C onsiliu­ dentul Agerpres, A L Pintea. lo c ţiito r al m in istru lu i aface­ sîreo energiei degajate \
deosebi m aşini-unelle şi u ti­ lu i dc M in iş tri al U.R.S.S., l-a transm ite : C im itiru l Rakosliget rilo r externe, qencral-m aîor de explozii.
laje in du striale , precum şi d i­ p rim it pe S. Kavasima. trim isu l din Budapesta, lăcaş care ca Kovacs Pal, lo c ţiito r al m inis­ Experienţele au decurs \
verse m ă rfu ri de larg consum, extrao rdinar al Japoniei. In şi altele din preajm a Budapes­ tru lu i apărării naţionale, si alte In felul următor : într-o \
prezentate de 600 de în tre p rin ­ tim pul în tre ve d e rii au fost dis­ tei evocă am intirea celor II 000 persoane oficiale, membri a* * carieră deschisă, pe o
deri şi 97 firm e de comerţ cutate problem e referitoare la de ostaşi şi o fiţe ri rom âni că­ corn ului diplom atic, precum şi serie de foi de (oblă d*n \
e xte rio r din Japonia. La festi­ dezvoltarea In continuare a zuţi în luptele pentru d is tru ­ oţel erou puse foi de or- \
vitatea de inaugurare. V la d im ir re la ţiilo r economice şi com er­ gerea lin iilo r de fo rtific a ţii ce cetăţeni ai oraşului. \ gint, iar întregul ansam­ \
N o viko v. vicepreşedinte al ciale d in tre Uniunea Sovietică înconjurau oraşul şj în luptele Au fosl de faţă D um itru Tur blu metalic ero „căptu­
C o n siliu lu i de M in iş tri al şi Japonia. de stradă pentru eliberarea ca­ cuş. ambasadorul României la şit“ in exterior cu explo­ \
pita le i ungare. zivi. Prin detonoreo oces- s
Budapesta. colonel Em ilian
M ie rcu ri dim ineaţa, cu p ri­ Birlea. ataşat m ilita r şi aero, \ toro se obţineo o presiu­ \
Aceste temei vietnameze dintr-o unitate de tunari F.N.L. la nord de Quong Tri au dobo-
le ju l celei de-a 25-a a n ive r­ membri ai ambasadei. rit recent 3 avioane S.U.A. şi au avariat alte 5 avioane. ţ ne de 500 000 de atm o­ \
MĂRTURISIRI... sări a e lib e ră rii Unqariei de sfere, core provoco suda­ \
<uh ju gu l fascist, aici a avut
rea instantanee a foilor.
loc solem nitatea depunerii unor Grosimea strotului de or-
Intr-un com entariu c o n ic c ro i p o litic ii S-U-A. îr» A ne. rovlsto a- coroane de flo ri. In fata m or­ gînt din produsul astfel \
merieano ..N ew iw eoli'’ d 6 p u b lic ită ţii d e tv â lu lrile lui Moynard Par­ m intelor a fost aliniată n gar­ l \
ker, martor ocular a l o rg a n iiâ ril unor m isiuni de bom bardom enl ale Decret care iinterzice apari- obţinut reprezintă o ze­
o vlo ţle l S.U.A. asupra Ic o s u lu i. D ezvăluirile sint considerate dă de onoare. După in to n a ­ Âu început în R.F. a Germaniei lu­ cime din ceo o stratului I
sem nificative pentru starea de spirit o opiniei publice ame­ rea im n u rilo r de stat ale Re­ \ de oţel.
ricane Ingrljo ra tâ de even tuo lilo te o extinderi, agresiunii S.U.A. )
In Asia de sud-esl. M aynard m â rtu rlje p e printre a lte le : p u b licii Socialiste România şi crările „Congresului internaţional — \ Bimetolele - produse s
R epublicii Populare Unqare au
In toamna o nu Iul 1964, cu a pro a p e un an Inointe ca S.U.A. sâ tia ziarului kurd „El Nur“ \ alcătuite din două meta­
Inceapâ com pania de bom bardam ente asupra V ietnam ului de nord, fost depuse coroane de flo ri 1970 al tinerilor cinefili“ le diferite, sudate în ge­
om sosit la b o io aeriana K o ro t din nord-estul Tailondei, ovind din partea C o n siliu lu i Prezi­ * \ neral pe cole electrică -
grodul de sublocotenent, abia ieşit de la inslruc|lo, din Statele denţial al re p u b licii, gu vern u­ \
U nite. Coborind din avion, am lost surprins să vod doub escadrile lu i re vo lu ţio n a r m uncitoresc KASSEL 1 (Agerpres). — Belgia, Luxem burq, Franţa, I au numeroase aplicaţii \
da bom bardiere MP-10S-Thundarcttiela pregâtindu-se sd decolase Cu A ustria , Elveţia. Ita lia şi Iu ­ In diferite ramuri ale in­
ţărănesc unqar, C o nsiliu lui BAG D AD 1 (Aqerpres) — decretul, in baza prevederilor La Kassel (R.F. a G erm a­ dustriei. Printre acestea, \
N aţional al F rontu lui Popular Preşedintele Ira ku lu i, Ahmed acordului încheiat la II m ar­ niei) si-a începui lu cră rile goslavia. In cadrul acestei \ bim etolul orgint-oţel este
Din presa străină ru lu i A p ă ră rii N ationale, a Hassan A l Bakr, a emis un tie a.c„ in tre guvernul de la „C ongresul in te rna ţiona l — reu niuni, vo r fl prezentate şi i deosebit de necesor chî- \
P atriotic, din partea M in is te ­
1970 al tin e rilo r c in e lili". La
decret, prin care este in te r­
Bagdad şi reprezentanţii popu­
discutate o serie de scurt m e­
mlştilor. Astfel, un reoctor
M in is te ru lu i S iderurgiei şi Con­ zisă apariţia zia ru lu i kurd „El la ţiei kurde. După cum s-a mai această manifestare, care va traje. Congresul are ca temă \ pentru producerea acidu­
s tru c ţiilo r dc M aşini, a C o m i­ N u r", anunţă agenţia MEN. anunţat, acest acord stipula, dura pînâ ta 5. aprilie, iau i lui sulfuric, confecţionot I
o Incâre&lura de BflO livra de bombe. C ind am întrebat ce căutau te tu lu i orăşenesc de partid, a parte 350 de tin e ri cineaşti în acest an „F ilm u l — m ijlo c j
ză 2-3 luni, pe cînd dacă j
aceste avioane „F -10S* In Ta Honda mi t-a ră sp u n s: „B om bardea- corp ului diplom atic acreditat C onsiliul Com andam entului p rin lrc altele. încetarea a p a ri­ din R.F. a Germ aniei, Olanda. de propaqandâ p o litică ". din oţel inoxidabil, durea­
sd Laasul*. R evoluţiei din Ira k a ra tifica t ţie i zia ru lu i m enţionat.
De atunci am urm 6 rlt cum Stolele U nite au escaladat continuu la Budapesta şi a unor organe e făcut din acest bîmetol
rdtfaolul In Laos, totdeauna In secret g] (ară o înştiinţa sau a locale de partid şi de stat. \ *
prim i aprobarea opiniei p u b lice am vticone. Docd odinioară şi-au \ poate fi utilizat cîţîva ani.
reslrins acţiunea Io o porţiune lim ita tă , bom bardierele noastre cu­ De asemenea, a fosl depusă l
treiera acum In Introgim e această ţară. o coroană de flo ri din partea O NOUA SPECIE
In ultlm ole 12 luni, Adm ini straţlo N ison o reuşii sd escaladele Ambasadei R epublicii Socialis­
rdxbolul aerian din Laos eu aceeaşi intensitate cu core lusese DE CITRICE
escaladat o din ioa ră cel d in Republico D em ocrolâ Vietnam . De Io te România la Budapesta. - \
mal p u(in de 100 m isiuni pe zi, peste 500 de bom bardiere ce La solem nitate au luat parte j Reprezentanţii la O .N .U . ai Franţei. M a rii B ritanii. s O nouă specie d'
deeoleatâ din Toilanda, V ietnam ul de sud sau de pe purtătoarele | U n iu n ii Sovietice şi S tatelor U nite au avut m arţi o trice gustoase şi r*
de avioane din golful Tonii In efectuează a std il oprosim otiv 500 de Bcnke V aleria şl Ponqracz ! nouă reuniune consacrată exam inării situa ţiei din O - \ toore, denumite Chi, . .c-
m isiuni tiln lc e . Regiunea V ăii U lcioorelor a fost evocuotd in între­
gim e fl transform otd lnfr-o io n6 In care se doslo|oarâ lupte Iară Kalman, m em bri ai C onsiliu lui j rie n tu l A pro piat. La s lîrş itu l acestei în tiln iri, a 32-a \ core nu ou nici cu $ „
re stricţii. Astfel, Intr-un m om ent critic al „d e za n g a jă rii* S.U.A. In Prezidenţial al rep ub licii, Le- | de la in iţiere a lor in lu n a ap rilie anul trecut, repre- ; tatea portocolei, nft.,
Asia, conchide „N ew sw eeh*, p olitica A dm inistraţiei a ajuns In prevalat de in fluenta sa pen­ i zentanlul S.U.A.. la reşedinţa căruia a avut loc in tîln i- j { gustul amor of grape-
la o s Intr-un Impas periculos. vardi Ferenc, m in istru l indus­ tru a îm piedica deschiderea
„C ongresul studenţi- , : rea, a lăcut urm ătoarea declaraţie presei : „A m Insăr- | \ fruitului, va fi în curind
trie i rgele, Lt^zar G yorqy, m i- în septem brie 1965 a unei ! cinat pe supleanţii no ştri cu pregătirea unui m em oran- j
■ lor'*, organizaţie care j anchete a M in iste ru lu i de Jus­ \ vîndută pe pieţele din Eu­
j grupează Irei sute de re- j tiţie asupra afacerilor unei i dum asupra re zu ltatelor de pînâ acum ale con sultă rilo r ! ropa. Chironja a fost des­
Lupte între unităţi ; prczenlanti ai stud enţilor j între p rin d e ri de con stru cţii : in patru p riv in d o reglem entare în O rie n lu l A propial. ! \ coperită în 1956 în pădu­
j din toate fa cu ltă ţile sai- i cu sediul în tr-o suburbie a i i conform ă rezoluţiei C o n s iliu lu i de Securitate din 22 j i \ rile din Porto Rico, în
noiem brie 19G7".
ale armatei regula­ î qoneze. ai U n ive rsită ţii W ashingtonului. ; \ stare sălbatică. Cojile o-
; budiste Van Han şi ai j In schim bul acestui ..ser­ ţ i \ cestui nou gen de citrice
sînt groase de 5-8 m ili-
te cambodgiene şi ■ U n ive rsită ţii de la Can j v ic iu ", congresm anul am eri­ \ m etr:. Fructul constă din
can a p rim it suma de 25 000
: Tho — im portant
iraş I
■ din delta flu v iu lu i M c* j dolari din partea în lrc p rin - ta ru lu i general al O.X.U., \ 7 pine la 15 segmenţî, co­
grupuri înarmate i konq. a ho tărît m arţi | de rii „M onarch C onstruclion ". U Thanl. \ re conţin aceeaşi canti­
■ declanşarea imediată a j G uvernul R epublicii Snrl- \ tate de suc co două por­
ale populaţiei î unei qreve generale de ♦ O * A îricane refuză să acorde in ­ ♦ O * tora'-* de Vofencia. De­
• 48 de ore. Ei proleslea- Peste 200 000 de salariaţi trarea în ţară reprezentanţi­ La t aprilie, preşedintele spre existenţa acestor ci­
\ zâ, îm potriva arestării a din reţeaua dc transporturi lor C o m itetului Internaţional R. S. Cehoslovace, Lu dvlk trice s-o vorbit Io o re­
PNO M PENH 1 fAgerpres). M iliare din Pakistanul orien* al C ru cii Roşii pentru a v iz i­ Svoboda, care face o vizită centă conferinţă ''c¿re’ va
A genţia UPI, preţuind un j 40 d in tre coleqii lor, tal au declarat m iercuri gre­ ta lo cu rile unde sin i de ţin u ţi in Japonia, a avut o în tre ve ­ s avut loc Io Londra, p ri­
com unicat o ficia l guverna­ i p rin tre care Şi a vice- vă pentru o perioadă nedefi­ cei 22 de pa trio ţi africani dere cu îm păiatul Japoniei. vind fructele tropicale şî
m ental transm is de postul de î preşedintelui Asociaţiei nită în s p rijin u l revendică­ arestaţi şi aruncaţi în în ch i­ H iro h îlo . in aceeaşi zi. m i­ \ subtropicale.
radio cambodgian, inform ea­ ; stud enţilor, Nguven Tai* rilo r form ulate de lu cră to rii sori în virtutea legii cu p ri­ nistrul afacerilor externe al s
ză că m iercuri dim ineaţă au : Nam si a represiu nilor dc la Compania de stat pen­ vire Ia lupta îm potriva ra­ Cehoslovaciei. Jan M arko. a s ACCIDENT RUTIER
avut loc lupte Intre u n ită ţi : a u to rită ţilo r. tru transporturi rutie re Şi a sism ului. se arală în lr-o seri- avut o întrevedere cu om o­
ale arm atei regulate cam­ personalului de la com paniile soare adresată de preşedinte­ logul său japonez. K iic h i \ Un outobuz încărcat -u
bodgiene şl gru p u ri înarm a­ pa rticulare de transporturi \ posogeri s-o prăbuşit \
te ale populaţiei d ln tr-o John Dow dy. m em bru al auto. Se apreciază că a p ro xi­ le acestei o rg a n i/a tii secrc- A ich i. morţi de pe un terasament \
localitate situată Ia 160 km Camerei Reprezentanţilor din m ativ 5 m ilioane de lo c u ito ri \ de Io o înălţim e de 120
nord-esţ de Pnom Penh, ca­ partea statului Texas, a fost din centrele urbane sînt \ de metri, în opropiere de \
re II sp rijin ă pe Norodom trim is în judecată sub acuza­ afeclati dc această grevă, oraşul sud-african Dur­
Slanuk. C om unicalul radio­ Cel mai mare şantier naval din Bulgaria este şantierul ţia de declaraţie falsă sub întreaga activita te din Pakis­ \ ban. 12 persoane şi-au \
difuzat a precizat că. in „G heorghi Dim itrov” din Varna. Aici se construiesc şl vase pen­ stare de ju ră m in t şl luare de tanul oriental a fost p a ra li­ \ pierdut viaţo, iar alte 41
cursul acestor cio cniri, fo r­ tru export. mită. D eputatul lexan s-a zată. \ au fost grav rănite.
ţele guvernam entale au în­ In foto : Construirea vasului „Prremysl" pentru R.P. Polonia.
registrat pierderi. »
te care au solicitat cele mai
căruia s-uu născut, să întoarcă
P aginile dc cronică menite ternnţională a tu tu ro r statelor „Europa liberă" a rămas. As­ bune calităţi ale oam enilor ascultători. D eclaraţiile sînt culese dc prin c ritic i Ic p u b li­ spatele clocotitoarelor re a li­ şi dezvoltă cuceririle sale isto­
preparate apoi în sosul pro­
cate,
tăzi. cind nici Statele Unite nici
răstălm ăcind.
denatu-
rice. U n ii dintre ci nu găsit cu
m ari şi mici. In scopul atinge­
a duce peste ani ecourile
contem poraneităţii nu ar rii ţe lu rilo r lor. aceste cercuri alte state capitaliste nu-şi mai muncit, dirzenia. perseverenţa. priu al „Europei libere” , pen­ rind. şi mai presus dc toate, tăţi sociale ale României de calc să vorbească despre „m i­
putea înfăţişa, nn ar putea face folosesc o gamă întreagă dc recunosc vreo legătură oficială cD iritul lo r de sacrificiu şi ab­ tru a-şi face cu ele treaba aruneînd cu noroi asupra re­ astăzi, să manifeste indiferen­ racolul românesc". apreciind
înţeles tabloul acestei epoci, mijloace in care, după cum sc cu „doctrina e lib e ră rii", m u lţi negaţie. Dar o m ină dc trădă­ m urdară îndreptată îm potriva zultatelor v ii ale m uncii po­ tă faţă dc m ăreţul ţel al oa­ in felu l acesta distanţa par­
elementele esenţiale, fără a ştie, sînt incluse amestecul în oameni p o litici, chiar americani, tori şi laşi. gata să-şi vindă şi ţă rii noastre. porului român, pe care n i­ m enilor .m uncii, dc construire cursă dc România in tr-u n tim p
consemna in m ultiplele sale as­ trebu rile interne ale altoi ţări, şi-au pus întrebarea: pc cine sufletul pentru dolari, au fugit Trebuie spus cu toată c la ri­ meni în lume nu Ic mai con­ a socialism ului şi comunismu­ re la tiv scurt, perspectivele
pecte lupta dreaptă pentru a- lo v itu ri dc stat. acţiuni cu ca­ reprezintă „Europa liberă " şi şi s-au pus la dispoziţia spio­ tatea că orice asemenea decla­ testă astăzi. I)c-a dreptul r i­ lui. Ei sc străduiesc din răs­ m ari cc i sc deschid pc calea
firm arca naţiunilor. In faţa o- racter ncocolonialisi şi nu pc eci cc o servesc G uvernul a- na ju lui străin, a „Europei li­ raţie smulsă dc sim briaşii dc dicolă şi jalnică este preten­ puteri să convingă că arta şi în fă p tu irii unui stat modern,
c liilo r noştri se desfăşoară as­ u ltim u l loc diversiuneu sub d i­ meriean sc dezice în mod o fi­ bere". Şi nu inceput să cinic lu „Europa liberă ", pină la ţia acestor trădători de la lite ratura care cultivă idealu­ civilizat, capabil să dea o
tăzi o uriaşă mişcare mondială ferite forme. In cadrul acestei cial dc ea, guvernele vest- după cum le ordonă slăpinul. urmă. in mod obiectiv, sprijin ă „Europa lib e ră " că ar fi in ­ rile înn obilării om ului, m arile valorificare superioară m un­
dc redeşteptare şi eliberare na­ a ctivită ţi diversioniste desfăşu­ curopenc spun. conform unui rn- Aci. în ţară, poporul munceşte, activitatea trădătoare a aces­ spiraţi. In torentul lor dc tra d iţii ale um anismului, şi în cii. inteligenţei, avuţiei sale
ţională a popoarelor, sînt lua­ rată pc plan politic, ideologic port al C onsiliului european, că <oorcştc avuţia naţională, o b ţi­ tora, fapt incom pntibil cu calom nii şi atacuri, de dorinţa specia) p rin cip iile umanismu­ m ateriale şi spirituale. Orice
te cu asalt ultim ele redute ale cultural, im p eria liştii se stră­ „pnstul dc radio „Europa libe­ ne succese în în flo rirea econo­ demnitatea unui cetăţean al dc a contribui la perfec­ lui socialist, ar fi învechite, uni dc bună credinţă ştie prea
dom inaţiei coloniale, zeci dc po­ duiesc să semene neîncredere, ră" depinde in întregim e dc m ici, a c u ltu rii, dă o amploare R epublicii Socialiste România, ţionarea o rin d u irii noastre oferind în schimb lot felul de bine că acest „m ira co l" poartă
poare care şi-au cucerit prin în vră jb ire intre popoare, să de fonduri americane". Atunci cc fără precedent con stru irii unei cu sp iritu l de patriotism dc socialiste, la mai buna rezol­ modele inspirate din curente un nume : este politica P a rti­
luptă şi je rtfe independenţa se ruleze pc oamenii mai naivi, „E uropă" reprezintă acest post? in du strii moderne, consolidează care sînt anim aţi cetăţenii noş­ vare a sarcinilor pe care şi efemere pc care din totdeauna dului Comunist Român. care
angajeu/.ă pe calea progresului, mai creduli şi să răspindcnscă Un asemenea anacronism care pc toate planurile afirm area tri, ce au ştiut şî ştiu totdea­ le pune poporul nostru <le a marca cultură realistă din Oc­ şi-a dovedit capacitatea dc a
a unei vieţi dc sine stătătoare. ideile retrograde, concepţiile cident Ic-a detestat şi le de­ uni e fo rtu rile întregii naţiuni
Lupta furtunoasă a forţelo r lor reacţionare. Iată obiectivul testă. Jalnică şi in utilă în ­ în vederea propăşirii economi­
dc eliberare naţională şi socia­ „Europei libere" core îşi pune cercare dc ii opri im petuo­ ce şi sociale a ţă rii, slujind cu
lă se desfăşoară dc la un capăt pecetea asupra întreg ii sale ac­ zitatea cu care se dezvoltă abnegaţie idealurile nobile alo
la altu l al lum ii iu diverse fo r­ tiv ită ţi. astăzi cultura noastră socia­ întregului popor.
me şi stadii, aşa cum arată ex­ Nu dezvăluim nici un secret listă închinată poporului, pro­ M arile succese dobindilc In
perienţa istorică, inclusiv pro­ arătîud că activitatea „Europei „EUROPA LIBERA“ - CUIB gresului patriei, închinată opera dc fă u rire a unei ţări
pria experienţă a poporului ro­ libere" face liarte d in lr-u n ca­ om ului nou nl noii societăţi. inaintale, care sc ridică spre
mân. Numai în condiţiile socia­ pitol special al acţiu nilor finnn- Caracterul derizoriu nl a- culm ile progresului şi civiliza ­
lism ului lupta pentru ridicarea ţaţe şi organizate dc agenţia ccstor încercări sc exprim ă, ţiei, politica externă a partidu­
şi afirm area nuţiunii îşi găseş­ m itra lă a spionajului american de altfe l, şi în e xh ib iţiile lu i şi statului nostru consa­
te cadrul îm p lin irii totale, nsi- C.Í.A., căreia publicişti am eri­ pc care le face „Europa libe­ crată cauzei socialism ului şî
giirindu-sc pentru in tiia oară cani eu renume, ca şi profesio­ ră " pentru a atrage atenţia păcii, prieteniei şi colaborării
îm binarea intereselor şi năzu­ niştii în materie, i-au dat denu­ asupra sa pc calea transfor­ cu toate popoarele, sc bucură
mirea sugestivă dc „radiofonie
inţelor iu tregului popor m unci­ neagră". C hiar şi in zilele cele AL DIVERSIUNII Ş l TRĂDĂRII m ării in tr-u n varieteu, consa- de preţuirea şi sim patia ¡«lin­
lor. Energia şi capacitatea de crind em isiuni întregi difuză­ ca o oam enilor dc pc toate
creaţie a naţiunii noastre a fost mai întunecate ale „războiului r ii dc muzică uşoară. m eridianele. Cetăţenii Româ­
descătuşată, iransform îudti-sc rece" in iţia to rii ei s-nu străduit Am p rim it la redacţie mai niei socialiste îşi află o îndrep­
ţn lr-o uriaşă forţă dinamică a să-i creeze aparenţele unei „so­ m ulte scrisori din partea tăţită m îndrie şi o profundă
progresului şi civiliza ţie i Româ­ cietăţi pa rticulare", tocmai pen­ unor c itito ri care îşi e x p ri­ satisfacţie in rezultatele ob ţi­
niei după eliberarea ţă rii, pre­ tru că activitatea sa n fost şi costă pc contribuabilul am eri­ personalităţii şi independenţei una să dea riposta cuvenită edifica socialismul pc păm in- mă revolta şi indignarea faţă nute prin munca şi sacrificiile
luarea puterii de către clasa este incom patibilă cu relaţiile can m ilioane de dolari anual, României socialiste. Acolo, in tu tu ro r duşm anilor patriei tu l României. O astfel de pre­ de in ju riile lansate la adre­ lor. Ei sint deopotrivă bucuroşi
muncitoare, lichidarea claselor internaţionale normale, cu spi­ a atras pe bună dreptate aten­ bîrlogul vin zătorilor dc ţară. noastre, tutu ro r celor ce urăsc tenţie vădeşte nu numai stu­ sa ţă rii şi poporului nostru dc aprecierile date acestor rea­
exploatatoare şi făurirea orân­ ritu l care trebuie să predomino ţia unor congresmeni şi a ailor fiecare succes al nostru, fiecare tot ce arc mai scump poporul piditate şi prostie grosolană, pc undele piratereşti ale liză ri dc către observatori o­
d u irii socialiste. In 2i> dc ani dc in zilele noastre in viaţa in te r­ reprezentanţi ai opiniei publice pas înainte stirncşlc fu rie şi nostru, idealurile socialism ului dar şi incapacitatea dc a mai „Europei libere". Dezgustul biectivi. precum sînt şi con­
e fo rtu ri eroice, poporul român naţională. Z ia riştii americani ce-şi pun întreb ări asupra n- ură. Pentru sim bria grasă a tră ­ şi com unismului. găsi o platform ă cît dc cit şi mînia lor ¡şi găsesc o jus­ ştienţi dc lupta considerabilă
a reuişit să reden acestor pă- David Wisc şî Thomas Ross u- ceslui azil al războiului rece. dării ei servesc cercuri şi in te­ Este indiscutabil că p rin lrc credibilă pentru activitatea şi tificată expresie in opinia că ce trebuie dusă şi dc acum îna­
m in tu ri demnitatea şi gloria rală in cartea lor „G uvernul Este de remarcat că încă la 1.1 rese reacţionare, care nu sc îm ­ m ilioanele <lc cetăţeni ai Ro­ scopurile acestui cuib al d i­ este sub demnitatea oricărui inte în vederea în lă tu ră rii lip ­
m eritate dc întreaga lor istorie, in v iz ib il" că C.I.A. „este adine august 1958, fostul preşedinte pacă cu avîntul ire versib il al mâniei socialiste, devotaţi mă­ versiunii şi trădării. cetăţean patriot anim at de surilor. a neajunsurilor, pentru
a ştiut să scoată ţara din ma­ angajată în operaţiunile dc ra­ Eisenhowcr n sim ţit nevoia să na ţiun ii noastre spre socialism, reţei .cauze pentru care luptă Poporul român care în con­ m indric naţională, să-şi plece făurirea v iito ru lu i prosper pe
rasm. Angajat astăzi cu toate diofonic neagră" ale „Europei declare în faţa Adunării Gene­ spre progres. D ivcrsion işlii dc poporul nostru, nu sc vor găsi, d iţiile democraţiei socialiste urechea la glasul fa liţilo r „ră z­ care îl m erită această ţară m i­
forţele în vasta operă construc­ libere". Cunoscindu-sc caracte­ rale a Organizaţiei N nţiuniloi la „Europa liberă ", ascunşi în in afară poate <lc cileva ja l­ nre posibilitatea să participe boiului rece". Ei sc întreabă, nunată. Or, tocmai o asemenea
tivă dc înfăptuire a unei indus­ ru l dubios, m urdar şi profund Unite: „Adunarea N a ţiun ilo r U cuşca lo r radiofonică, izolaţi dc nice rămăşiţe ale trecutului nem ijlocit la elaborarea p o li­ pc bună dreptate, cum este po­ evoluţie ireversibilă, în numele
tr ii moderne şi a unei ag ricu l­ reacţionar al a ctivită ţii acestei nile n adoptat în trei rîn d u ii. istorie şi rea lită ţi, caută cu fre ­ îngropat, oameni care să dea tic ii statului, la conducerea so­ sib il co astfel dc a ctivită ţi în ­ căreia au luptat şi s-au je r lfil
tu ri avansate, de în flo rire s p iri­ oficine, ca este compromisă în 1947, 1949 şl 1950. rezoluţii nezie tot felul dc travestiuri şi prin cuvintele lor un cît dc cietăţii, la perfecţionarea con­ dreptate îm potriva transfo r­ generaţii întregi, nu convine ce­
tuală a ţării, aducind o co n tri­ cilia r şi în Statele Unite, m ulţi desemnate a pune capăt răs- momeli, pentru a-şi duce la bun ntic s p rijin acestei oficine, tinuă a organizării vie ţii noas­ m ărilor progresiste In Europa lo r ce s-nu obişnuit să îm partă
buţie apreciată şi respectată la oameni nevoind sü aibă de-a p in d irii em isiunilor radiofonice sfirşit misiunea respingătoare făţiş ostile cauzei noastre, pre­ tre sociale, nu arc nevoie să şi în Iunie, îm potriva intere­ şi să stăpîncască.
e fo rtu rile generale pentru pace face cu ea. l)c altfel, reţele im ­ iresponsabile in casele cetăţe ce Ic-a fost atribuită. zentului socialist, v iito ru lu i primească sfaturi cum să gu­ selor cooperării intre state şi Cerinţele vitale ale progresu­
şi progres în luinca întreaga. portante ale radiotcloviziunii n- o ilo r altor ţări. Noi ştim cu to­ Descind prin gări şi holuri de comunist al României. verneze mai bine ţara de la popoare, să-şi mai găsească lui şi păcii impun concluzia că
România demonstrează prin în­ mericnnc nu refuzul să mai ac­ ţii eă aceste rezoluţii au (ost hoteluri in căutarea unor turişti Ziarele româneşti. posturile eci care l-au părăsit atunci cind cuib şi tolerare la Miinchen. şi anacronica „radiofonic nea­
treaga sa activitate ce năzuinţi cepte difuzarea an unţurilor pu­ •■¡otatc,..". Rezoluţiile sint însă veniţi din România, pentru a noastre dc radio, ¡ncadrîn- îi era mai greu şi cnre huzuresc pc te rito riu l unui stat suveran- gră" practicată la „Europa l i ­
măreţe poale înfăptui un popor blicitare ale „Europei libere" «dotate în continuare. Cine sini racola ca noi clienţi ai servici­ du-sc în efortul general «ti ţării ca preţ al tră d ă rii, departe dc Ceea cc făurim şi dobindim beră", Ia fel ca orice activitate
liber şi slăpîn pe destinele pentru că. explica comentato­ ţi ce urmăresc cei care zi şi ilo r de spionaj im perialiste tot dc a înlătura din cale tot ce munca şi e fo rtu rile noastre so­ noi aici. în occst colţ al Euro­ inspirată de ţelu ri reacţionare,
sale. ru l ¡M¡Lc Wallace, cei ce ar fn- noapte revarsă asupra m uncii felul dc elemente receptive la este învechit şi împiedică m er­ cialiste. pei. m ultă vreme năpăstuit, îşi contrare sp iritu lu i dc încrede­
Evident, în lume există cer­ cc-o „riscă, fără voia lor, să fio ».oastre ca şi a altor popoare idcca căpătuirii uşoare, aven­ sul înainte, spre progres, în P rin tre alte îndeletniciri ale găseşte o largă recunoaştere. re, pace şi cooperare interna­
curi im perialiste care vor să-şi consideraţi oameni ai C.I.A.“ . cnre construiesc socialismul, va­ tu rie ri dc duzină. încearcă de sp iritu l dem ocratism ului so­ „Europei libere" este şi aceea Personalităţi marcante din rin - ţională. trebuie să-şi găsească
impună dom inaţia economică şi I-’irnia şi activitatea ci ex­ lu ri dc calom nii şi in ju rii? I)c-a asemenea să smulgă ci Ic o de­ cialist. critică neajunsurile, iau de a propaga ideile cele mai d u rilc oamenilor po litici. dc locul dc veci în acelaşi muzeu
politică asupra altor popoare, prim ă încă dc In în fiin ţare pro­ lungul anilor de muncă eroică claraţie. cile un in te rviu dc Ia poziţie hotărîtă îm potriva a retrograde in dom eniul cu ltu ­ cultură, publicişti cu vederi in care au fost aruncate, sub
caută să stăvilească procesele gram ul p o litico -m ilita r nl celor a poporului nostru, pentru a dife rite persoane care călătoresc coca cc nu corespunde p rin ­ rii şi a rici, dc a face apeluri deosebite dc ale noastre, care im p eriu l necesităţii şi lu cid i­
progresiste ale societăţii con­ mai reacţionare cercuri . impe­ scoale România in drum ul larg în străinătate. Desigur, aceasta c ip iilo r şi eticii societăţii noas­ disperate la un ii oameni ai au venit pe la noi. au ţinu t să tăţii, alte instrum ente compro­
temporane. mersul im placabil rialiste îndreptat îm potriva a) progresului şi civiliza ţiei, nu cu scopul de a obţine în lr-u n tre socialiste, iau apărarea creaţiei spirituale, să abando­ exprim e. în sp iritu l unei ele­ mise şi desuete ale războiului
nl istorici, dezvoltarea dc sine transform ărilor socialiste din puţine au fost momentele dc fel g iru l „recunoaşterii", de a noului rin d im l cîtc ceva care neze drum ul larg al slu­ mentare obiectivităţi, aprecieri rece.
stătătoare a ţă rilo r care şi-au Europa şi din alte continente. da aparenţele unui post dc ra­ să poată fî folosit ca m aterial jir ii. prin operele lor, a faţă de realizările. efo rtu rile , PETRE SIMIONESCU
ciştignt independenţa, afirm area Au trecut ani, doctrina lu i D u l­ încordare pentru depăşirea dio cu activitate obişnuită, in dc scandal, haita transfugilor hărnicia şi abnegaţia cu care (Articol apărut in
tot inai pregnantă pe arena In- les a suferit un fiasco total dar greutăţilor şi piedicilor, momen­ vederea înşelării eventualilor se repede la resturile cc pot fi poporului nostru în m ijlocu l poporul român îşi consolidează „România liberă" nr. 7912)
Redacţia administraţia ziarului ; Deva, itr. Dr, Petru Groco, nr. 35. Telefoane i 12317 jl 11275. Tiparul I întreprinderea poligrafică Deva. 44065