Page 80 - Drumul_socialismului_1970_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4759 • VINERI 24 APRILIE 1970

ACTIVIÎAIEA DE PARTID DIFERĂ Mica Veneţie

de cea a DE DIRECŢIE! de la... Ilia

ambalat tare M u­
S-a
reşul In acest an. Şi pe
unde a prins m aluri foase
In biografia F abricii de pre­ rltă tll m uncii a tlt In com itetul ţie, Insă nu pentru a stabili za re strîng eril a c tiv ită ţilo r în s-a năpustit cu fu rie în
fabricate din beton de la B îr- de direcţie c it şi în adunarea măsuri tehnice sau cu caracter unele dom enii ale m uncii edu­ afară.
cea precumpănesc Însemnele de partid. De ce a fost nece­ a d m in istra tiv ci pentru a fixa cative să fie rezultatele bune Necazul lo c u ito rilo r de
noului, ale unui colectiv tn sară analiza repetată a acele­ măsuri p o litice care să asigure obţinute în producţie în acest pe strada P rundului din lila
plină form are. Perioada scurtă iaşi problem e la un in te rval participarea întreg ulu i colectiv an ? C hiar dacă aşa ar sta lu ­ — care la flecare creştere
care a trecut de la punerea In de numai cîteva zile ? Răspun­ la îndeplinirea sa rcin ilo r de cru rile , nu există m otive de au- a M ureşului se transform ă
funcţiune a o b ie ctivu lu i — tr i­ sul p rim it din partea unor producţie. N e în tru n in d aceste to lin iştire . Realitatea arată că In tr-o mică V eneţie fără
m estrul II, anul I960 — a re­ membri ai b iro u lu i, din partea cerinţe a tre b u it ca unele pre­ alături de succese persistă în ­ dogi şl gondole — vine.
le vat însă cu pregnantă că, în secretarului organizaţiei de vederi ale planului de m un­ că neajunsuri destul de seri­ Insă, din altă parte. Peste
ciuda unor greutăţi inerente liază, tovarăşul Traian A vram , că să fie reconsiderate. oase. Cele 2 1OO ore-om în vo ­ el nu s-a revărsat M ureşul că
începutului, oam enii activează nu nl s-a părut suficient de O asemenea lipsă de preve­ iri, 6 719 ore-om absente ne- n-avea cum. N-a putut de­
cu in iţia tiv ă şi răspundere da­ concludent. In co n d iţiile ac­ dere contrastează cu experlen- motivQte, înregistrate In p ri­ păşi tnătltm ca şoselei. Şi cu
că sînt convinşi că ceea ce fac m ul trim estru, procentul mare toate acestea, cel de pe
are o raţiune bine definită, de re b u tu ri la sectorul de pre­ ..P rundului“ nu pot Ieşi din
serveşte unor deziderate de fabricate indică necesitatea u­ case decît pe picioroange
m axim ă im portantă. Depăşi­ tiliz ă rii constante a tu tu ro r sau în bărci. N ouă dintre
rea unor m om ente critice însemnări despre stil şi metode form elor de inte rven ţie, atra­ «1 ne-au scris o scrisoare
în desfăşurarea norm ală a gerea în mai mare măsură a In care ne roagă să mergem
procesului de producţie, b ila n ­ o rg a n iza ţiilo r de masă în ac­ să vedem şl no| mica lo r
ţul p o zitiv încheiat pe p rim u l de muncă tivita te a de in flu e n ţa re , de Veneţie. N o i am văzut-o şl
trim estru, atingerea în trlm es- m odelare a con ştiin ţe i, crearea l-am arătat scrisoarea şl
Irul I ii a param e trilor p la n ifi­ şi dezvoltarea unei a titu d in i tova ră şului Teodor Vaslu,
caţi la sectorul de prefabrica­ active fată de lo t ce este îna­ p rim a ru l com unei.
te prefigurează po sibilitatea tuale, cînd în fata organiza­ poiat, perim at. — Cunoaştem situaţia. Ce­
o b ţin e rii unor succese pe mă­ ţiei de partid stau sarcini ta bogată a unor m em bri al Preocuparea din u ltim u l tim p Acţiuni în livezi Contactul cu realită­ tăţenii au dreptate dar ce
de
b iro u lu i, a p o s ib ilită ţilo r
sura c o n d iţiilo r tehnico-eco- m ultiple , se cere dezvoltată care dispune întreg ul organ a organizaţiei de bază de a-şi să le facem î Apa se in fil­
nom ice create. com petenta In conducerea po­ 'p e n tru a da curs unor form e în tă ri rlD d u rile c u ' cei mai şi pe păşuni trează spre el din M ureş
M enţinerea unui clim at de litică a a c tiv ită ţii de produc­ şi metode de muncă adecvate. buni m uncitori, repartizarea C ooperatorii, cetăţenii de de cîle o ri se um ilă rlu l
muncă creator, antrenarea în ­ ţie fără a substitui com itetul De mai m ult tim p com uniştii mai judicioasă a fo rţe lo r pe pe raza oraşului Haţeg par­ ceva m ai tărişo r. Se In fil­
tregului cole ctiv la m a te ria li­ de direcţie. Este vorba înainte au cerut ca fenomenele de In­ form aţii de lu cru, pe agregate ticip ă cu însu fleţire la lu ­ trează pe sub şoseaua na­
zarea sa rcin ilo r cer organiza­ de toate de soluţionarea p ro ­ disciplină, nerespectarea pre­ şi schim buri, Întă rire a răspun­ crările ce se organizează în ţile satului—condiţie ţională. Singura rezolvare
ţiei de partid prom ovarea unui blem elor econom ice de pe po­ s c rip ţiilo r tehnologice, a in d i­ de rii p o litice a tu tu ro r mem­ live zi şl păşuni. D efrişările a problem ei ar fi să facem
stil de muncă elastic, găsirea z iţiile m uncii de partid, în a­ c a ţiilo r date de m aiştri şi teh­ b rilo r b iro u lu i, a com u niştilor de arborete. combaterea m u­ posibilă mai repede evacua­
şi aplicarea unor form e şl m e­ şa fel, îneît să nu dubleze co­ nicieni să fie op era tiv combă­ lasă să se Întrevadă p o sib ili­ şuroaielor. Ingrăşarea tere­ rea apelor in filtra te , înapoi
tode p o litice adecvate specifi­ m itetul de direcţie- B iroul are tute prin agitaţia vizuală, c ri­ tatea de Îm bunătăţire a în tre ­ nu lu i sînt lu cră ri unde s-au In M ureş, alunei cînd n i­
cului, elim inarea p rin tr-o pla­ datoria să acorde tot s p rijin u l ticate la gazeta de perele. A ­ g ii munci de partid. De altfel, ob ţinu t unele rezultate bu­ a eficienţei muncii ve lu l acestuia scade. Am
nificare şi coordonare ju d ic i­ pentru ca com itetul de direc­ bia în u itim u l tim p au fost obiectivele, acţiu nile prevăzu­ ne! făcui adresă de un an de
oasă a elem entelor de form a­ ţie, adunarea sa la ria ţilo r să confecţionate cîteva panouri te pentru luna .aprilie, in te n ţi­ La C.A.P. Haţeg, de pildă, zile la secţia de drum uri
lism , paralelism şi suprapune­ funcţioneze pe tem eiuri colec­ de popularizare a angajam en­ ile de v iilo r arată că aici e­ a fost săpat terenul tn ju ­ din Deva să facă în acest
re. Insistăm asupra acestui as­ tiv e şi să influenţeze adopta­ telor, iar gazeta se află din xistă forte, orientarea necesa­ ru l a 11 000 de pomi, efec­ scop lin podeţ tub ula r din
pect deoarece In munca or­ rea unor măsuri care să re ­ 15 ianuarie a.c. doar fn stadiu ră ca munca de partid In an­ tuate diverse lu cră ri pe 36 culturale beton pe sub drum dar nu
g a n iza ţiilo r de partid de la u- zolve pină la capăt problem e­ de amenajare. M ai râu este că sam blul său să cunoască o îm ­ ha păşune. Pe anum ite par­
n ită tile nou iD trate în fu n c ţiu ­ le puse în discuţie. Desigur nu s-au abandonat unele form e bunătăţire ca lita tivă . Im portant cele de pe raza oraşului se ne-a răspuns în n ici un (el.
ne se semnalează încă aspec­ este exclusă posibilitatea ca şi de influenţare cu o bună p ri­ este ca fiecare acţiune să fie cere însă Im pulsionată ac­ N o i ne-arn preocupat de
te de suprapunere, paralelism organizaţia de partid să la In ză în mase. Brigada artistică finalizată, să încorporeze ta­ tivita te a p rivin d curăţarea. Experienţa m uncii cultu rale tăţent, ti atrage să participe această problem ă. Am în ­
cu activita tea com itetelor de discuţie anum ite aspecte ale de agitaţie nu-şi mai trăieşte lentul, priceperea, dăruirea tu ­ Ingrăşarea. m enţinerea Igie­ acum ulata de m ajoritatea acti­ la viata cu ltu rală a comunei. to cm ii un proiect pentru
direcţia. La Bîrcea, de pildă, tu ro r com uniştilor, a în treg u­ nei de prim ăvară a păşuni­ v iş tilo r din acest dom eniu, în „N u cle u l de colaboratori o ridicarea cu 20— 30 cm a
s-au analizat cauzele nereapec- a c tiv ită ţii econom ice; d im p o tri­ viata, form aţia m uzicală a in­ lu i colectiv. lor. special de cei din m ediul ru ­ dală alcătuit, fo rm a ţiile în ­ n iv e lu lu i străzii prin
tă ril norm elor de tehnica secu- vă ea are o asemenea obllg a- tra t şl ea în anonim at. Cau­ AL. NAGY ral, demonstrează elocvent că jghebate, ne spunea în c o n ti­ p ie tru ire . Dar vă spun,
munca lor este uneori d ific ilă nuare tovarăşul Moga, * fost problem a nu se va rezolva
cii asta. Apa se va In filtra
şi că lipsa unei cunoaşteri te­ necesar să trecem la e xtin de­ de fiecare dată. Problema
m einice a re a lită ţilo r satului, rea şi perm anetizarea fo rm a ţi­ e s-o evacuăm m al repede
a oam enilor cu care lucrează, ilo r artistice, la pregătirea lor aşa cum am spus.
N-A C O N STATAT S! N -A duce la p o ticn iri sau eşecuri. tem einică de către in stru cto ri ţelege situaţia prim arul co­
Va să zică, după cum în ­
ta le n ta ţi". Permanentizarea fo r­
De
im pune ca o
aceea, se
după
m a ţiilo r,
m ă rtu risirile
condiţie
in
qua
sine
non
munca acestora un s til pro priu dînsului şi ale profesorului munei, cel p u ţin o dală
şi eficient, adecvat c o n d iţiilo r Ionel N e grilă. a fosl un lucru prim ăvara $1 o dală toamna,
cei de pe strada P rundului
V Ă ZU T NIM ENI CĂ E FRUS­ concrete din fiecare sat sau deosebit de d ific il, deoarece trebuie să se resemneze şl
num ărul mare de artişti ama­
comună, o integrare continuă
să-$| procure b a rd să poată
a v ie ţii cu ltu ra le în via ta co­
pletat
doar din
comuna de
tidiană econom ică şi socială to ri necesari n-a putut fi com ­ Ieşi o zl-două din ca se ;
O
v o r
zi— două
dacă
a lo c a lită ţii respective. Pe de centru. A stfe l, de la Ţebea ac­ vrea cel de la secţia d ru ­
T R A T A V U T U L 0BSTESC altă parle, este necesară o tivează trei perechi de dan­ m uri să facă podeţul tu ­
satori. un solist vocal, trei in ­
pa rticip are mai largă a cetăţe­
n ilo r satu lui pentru a-şi etala terpre ţi din taraf, de la Rişcu- bular a m in tii. Cel de la
pe scenă ca lită ţile artistice, Hta — doi solişti vocali, de la dru m uri, însă, se pare că
în clin a ţiile , con tribu ind astfel Cărăstău — un solist vocal. nu au dc gtnd nici să răs­
cru ? Nerespectarea de către „Mandatarul“ Insă şi-a pri- la perm anentizarea unei bogate In această muncă un aport pundă „sem n ale lo r“ scrise
comisiile de cenzori ale aso­ primit cuvenita răsplată pen­ a c tiv ită ţi culturale. substanţial p o l şi trebuie să-şi ale co n s iliu lu i popular co­
ciaţiilor de locatari a obliga­ tru faptele sale : 8 ani închi­ Comuna Baia de Crlş cu­ aducă şi d ire cto rii căm inelor munal. dar să mal facă po­
ţiilor lor de a verifica gestiu­ soare, cu drept de recurs. noaşte. în u ltim u l tim p, în an­ afiliate deoarece sînt mai a­ deţul.
nea împuterniciţilor, cel pu­ Este adevărat că, potrivit samblu) ei. o bogată a c tiv ita ­ proape de oameni, fi cunosc Pină una-alta consiliul
puternicitului şi dacă aceasta te culturală- „De la venirea mai bine şi au în acelaşi tim p popular a tăcut c e v a : a
Producerea legumelor în solarii se bucură de o atenţie ţin o dată pe trimestru In art. 3 din HC.M. 1678J1969,
sporită din partea cooperatorilor din Geooglu, care au şi valo­ era conformă normelor lega­ conformitate cu prevederile comitetele executive ale con­ tovarăşului Eugen Moga în ob lig aţia de a s p rijin i în tr-o încercat să tragă apa cu o
rificat o cantitate însemnată de salată. le, yiepretinzfndu-se depune­ art. 20, lit. „c“ şt d" din sta­ siliilor populare acordă spri­ funcţia de d irector al căm inu­ măsură mai mare activitatea pompă şl s-o arunce Inapot
Foto : V, AZUGEANU rea la vreun organ a statelor tutul tip al Asociaţiei locata- jin asociaţiilor de locatari, la lu i cultu ral, viata spiritua lă a căm inului cu ltu ra l de centru. în Mureş. Trudă zadarnică,
de plată, ,Cit despre respec­ ' rilor aprobat prin H.C.M. cererea lor. Dar aceasta nu com unei noastre cunoaşte o Un sp rijin deosebit se prim eş­ dar „să vadă oam enii d f J
tarea. programului de lucruL 167811969 a „creat" lui Petru înseamnă că, atunci cînd ele deosebită anim aţie, ajungînd te din partea secţiei coopera­ nu stăm cu m lin ile fn ¡sfn",
acesta era totalmente la lati­ Păpălă posibilitatea de a-şi nu-şi fac datoria şi se prac­ ca' astăzi să putem vorb i de tiv e i meşteşugăreşti „M o ţu l", soluţie mal Inginerească nu
voiba tovarăşului Vaslu. O
mmm micim zumînd conjunctura în care viri mina in banii ce nu erau din cazul citat, nu au datoria nent la cămin, de un club, de tice. Trebuie rem arcat aici se află pentru a-I scăpa
tudinea împuternicitului. Re-
a sp ita lu lu i şi cadrelor didac­
a c tiv ită ţi cu
tică o activitate ilicită fn dau­
caracter perm a­
na avutului obştesc, ca
ai lui. Dacă s-ar fi efectuai
cea
Petru Păpălă iţi desfăşura ac­
pe oameni de necazuri ?
parte din
s p rijin u l
o bogată bază m aterială". Re­
dat de o
aceste verificări nu ar fi fost
tivitatea, ea poate fi caracte­
rizată prin lipsa totală de în­ posibil ca împuternicitul să-şi să intervină prin organele din marca aparţine secretarului cadrele didactice care activea­
ză in grupul vocal, tin confe­
com unal U. T. C.,
subordine, respectiv I.G.C.L.,
co m ite tu lu i
însuşească o sumă atît de ma­
drumare şi, mai ales. control re. S-a stabilit, printre alte­ pentru a curma asemenea N icolae Rîb. rin ţe . organizează sim pozioane
Pe ogoarele ferm ei vegetale pe care nu l-au efectuat nici le, că acesta a depus la C.E.C. stări de fapte. In acelaşi timp, Tn adevăr, astăzi fn cadrul (după cum ne m ărturisea di­ Fără ştirea
din Deva se lucra cu 3 trac­ asociaţiile de locatari, nici anumite sume cu o intîrziere întreprinderea de gospodărie căm inului cultura), activează rectoarea şcolii, V io rica Rlş-
toare la discuit şi două agre­ 1G.C.L. Hunedoara şi nici de pină la 232 zile, timp In comunală şi locativă Hune­ o form aţie de dansuri populare, cuta) şi in special s p rijin u l dat
gate la fe rtiliza t. Din planul a­ Consiliul popular municinal doara nu a făcut tot ceea ce solişti vocali şi instrum en­ ' de profesoara M aria Lăzărut
cestei cam panii aici s-a însă- Hunedoara (ultimele două or­ care banii au fost folosiţi de tişti, un taraf, o orchestră de ce pregăteşte form aţia de dan­ şefului...
Şi pe ogoarele C.A.P. din m întat întreaga suprafaţă de către el. Pe de altă parte, nu i-a stat In putinţă, deşi era chitare electrice, un grup vo­ suri şi organizează ie şirile
Peştişu M are şi Peştltu M ic 60 ha cu In pentru ulei şi 8 gane avînd In virtutea legii s-a „ observat“ că Petru Pă­ datoare s-o facă, pentru a pre­ cal. brigăzii ş tiin ţifice . In acţiunea
se lucra intens la pregătirea ha cu cartofi. In zilele ce u r­ sarcina sprijinirii asociaţiilor pălă lipsea foarte des de la veni producerea pagubei, ne- Cu fo rm a ţiile am intite se de extindere a fo rm a ţiilo r se H o lă ril lucru, m aistrul
terenului. Tovarăşii A ndrei mează se. vo r planta şi restul de locatari). Toată lumea s-a serviciu şi că pe lingă nume­ sesizindu-se că anumite sume prezintă spectacole în fata pu­ încadrează şi preconizata al­ principal A le xan dru Tamaş.
Borza şi ing. loan Igna, pre­ de 14 ha cu cartofi. rezumat la faptul că „cineva" roasele călătorii ce le făcea ce i se cuveneau din încasă­ b lic u lu i din comuna de centru cătuire a unei form aţii de tea­ dc la lo tu l nr. I al Şanlie-
şedinţii celor două cooperati­ — La porum b, din 209 hec­ este angajat Evident, in ase­ prin ţară cu banii tnsu$iţi din rile făcute de la locatari nu şi satele afiliate, sau se org a n i­ tru, iar vara, participarea stu­ lu i de co n stru cţii c iv ile din
ve, ne-au spus că vo r face tot menea condiţii, „împuternici­ gestiune, frecventa aproape au 1ost predate. Dacă ar fi e-
tare, sînt pregătite pentru se­ tul" şi-a permis orice. Con­ zează turnee în numeroase loca­ d e nţilor şi e le vilo r aflaţi în cadrul l.C.S. Hunedoara nu
ce le stă in p u tinţă pentru ca zilnic localuriie, unde chel­ xistat o preocupare cît de
mănat 102. Pină la 25 ap rilie secinţa : peste 96 000 lei dela­ lită ţi din judeţ şi dinafara jude­ vacanţă. mal poale vo rb i. N u subor­
munca să se desfăşoare tn tuia banii asociaţiilor locata­ m ică fn acest sens. s-ar fi ţu lu i. „P entru a ajunge să pre­ Toate m ăsurile* întreprinse dona ţilor. d persoanelor d in ­
co n d iţii cît mai bune şi în cel — ne spunea ing. N icolae Ba- pidaţi în curs de numai 9 rilor. sub denumirea « de putut descoperi din timp fap­ zin t un spectacol bine pregătit. de către conducerea căm inu­ afară şan tieru lui rare îo
m ult 10-15 zile să term ine de losin, şeful acestei ferm e — luni. „ Mandatarul", cum li plăcea ta, cercetindu-se cauzele ca­ Închegat — ne-a relatat directo­ lu i cu ltu ra l în colaborare cu mod autorizai ii cer re la ţii
însăm întat toate cu ltu rile . vom semăna cu porum b circa Cum a fost posibil acest lu­ să i se spună. re puteau fi înlăturate. ru l căm inului, Eugen Moga — c e ila lţi fa clo ri au dus la per­ in legătură cu activitatea
La ferma I.A.S. din Bîrcea 60 ha. Terenul este ogorît din A fost citat ac&t caz pen­ a tre b u ii să cunosc foarte b i­ m anentizarea fo rm a ţiilo r, la o io rm a|le l de lu cru ce o
se lucra, de asemenea, Intens toamnă, aşa că acum avem tru a exemplifica felul in ca­ ne comuna, oam enii, să-m i a ctivita te cultu rală bogată. conduce. C ind e vorba de
la pregătirea terenului pentru spor la pregătirea terenului. re nu trebuie să-şi desfăşoare formez un nucleu de colabora­ Reflectarea acestora se face Şi subalterni vorbeşte chiar in
tnsăm lnţatul porum bului. Şi noi vom însăm înta în lre a - activitatea asociaţiile de loca­
ga suprafaţă pină la sfîrşilu l to ri pe care să mă pot bizui în baza m aterială pe care că­ plus. în ju ră la ei uzind de
A ic i, s-au term inat de tnsă- Curs de perfecţionare a tari. Pentru că, trebuie spus şi tn ju ru l căruia să graviteze m inul o are în m om entul de ţoale lite rele alfabetului.
acestei luni.
m ln ta t 138 hectare in pentru deschis, mai sînt încă unele c e ila lţi — a rtiştii am atori". iată la dispoziţie • instrum ente G urile rele spun că şeful
u le i şl 40 hectdfe cu trlfo lle - In toate cooperativele agri­ asemenea asociaţii care con­ Cunoaşterea oam enilor în ­ de muzică populară şi uşoară, (olulu i, Şteian Lira, l-a r (i
ne. „D in cele 172 hectare pe cole de producţie, cît şi în maiştrilor fundă activitatea obştească cu seamnă a sta de vorbă cu el, statii de am plificare, costume băgat pum nul în gură, in -
care le cultivăm cu porum b — cele două ferme ale I.A.S. B îr­ cea facultativă. Numai aşa sc a ie cunoaşte îndeaproape psi­ naţionale, m ob ilier de club şi te rzicln d u -i să-şi spună
ne-a spus tovarăşul loan V la i- cea, se manifestă interes şi poate explica faptul că la Hu­ hologia, preferinţele, orarul de biblioteca, peste 10 000 le.i punctul dr. vedere în pro­
cu, şeful ferm ei — avem pre­ preocupare pentru folosirea cît ! Com plexitatea problem elor v ită ţii siderurgice. In pre­ nedoara au mai fost depistate muncă, iar în funcţie de a­ încasaţi la fondul extrabuge­ blem ele ce le ridică execu­
gă tite pentru însăm întat 70 mai deplină a tim pu lu i favora­ | legate de dezvoltarea pro- zent funcţionează cursuri \ încă două cazuri asemănătoa­ ceasta să fie organizate repe­ tar. Aceasta demonstrează că ţia lu cră rilo r.
hectare. M ai sînt de discuit b il din ultim ele zile execută­ j du c|lei siderurgice Impune pentru m aiştri ote la ri Şi j re, soldate cu fraude de 23 000 tiţiile , program ate spectacolele. atunci cînd a ctivistu l cu ltu ra l Surprinzător este faplul
102 hectare şi de îngTăşat c h i­ rii lu c ră rilo r agricole, pentru \ perlecţlonarea cunoştinţelor din sectorul de întreţin ere. ■ lei şi, respectiv. 50 000 lei, ca­ Pentru atragerea unui num ăr munceşte cu pasiune, p a rtic i­ că nici la Intervenita şeiu-
mic 30 ha. M iin e începem se­ term inarea în cel mai scurt \ teoretice şi practice ale Tem atica aprobată cuprinde j re se află in curs de anchetă. mare de cetăţeni care să evo­ pă cu adevărat la viata s p iri­ lu i de şantier, ing. Teodor
mănatul porum bului. întreaga tim p a fnsă m în tă rilo r la toate \ m aiştrilor, ale ce lo rla lle ca- elemente de ergonom ie, nor­ Din cele relatate reiese preg­ lueze în fo rm a ţiile căm inului tuală a com unei, se iden tifică Dărărauş, nu t s-a pu lu l
lucrare o vom term ina pină )a cu ltu rile . | dre medii din com binatul mare Şi salarizare, de pro- I nant în evidenţă răspunderea e necesar să stai în m ijlo cu l cu cetăţenii ei. ştie sâ-i atragă „debloca“ gura. S ingurul
s fîrş ilu l lu n ii. R itm ul susţinut T im oul este p rie ln ic desfă- I hunedorcan. Venind în în ­ lecţia şl legislaţia m uncii. ! socială ce revine asociaţiilor lor, uneori ziua întreagă. în ­ şi rezultatele m uncii sale sînt ..m edicam ent“ acceptat dc
cu care lucrează m ecanizatorii şurănii unei susţinute ţc tiv ită tt : tîm pinarea acestei cerinţe Pină la s lirş itu l lu n ii mai ! de locatari, organelor in a că­ tre autobuze si navete trebuie rem arcabile. Participarea sa m aistrul Tamaş ar il ord in ul
Constantin Florea, loan Dan. pe ogoare. Este de datoria o r­ i m ajore com itetul de direc- cursu rile de perfecţionare : ror sarcină cade prin lege în­ să dai p rio rita te re p e tiţiilo r, se cerc însă dublată în şi mai scris de ..deblocare“ emis
Cheorghe Popa, A u re l Pop, ga n iza ţiilo r de partid şi a con­ : |ie. com itetul sin d ica lu lu i cu scoalere din producţie ; drumarea şi controlul muncii program ului de club. ie şirii cu m are măsură de participarea dc şeful lo tu lu i.
Constantin Zoe Şi Cheorghe s iliilo r de conducere pentru a j au h o tă rlt organizarea de vo r fi urm ate de peste 200 acestor organizaţii obşteşti, brigada ş litn tific ă , în tru c ît se­ tu tu ro r fa cto rilo r răspunzători, A r fi cazul ca Ştefan Fi-
Chesoiu dă certitudinea că întreprinde măsuri eficiente în ; cursuri de cîte 18 zile pe de m aiştri din sectoarele de : pentru ca fondul locativ să riozitatea m uncii, pasiunea cu a cetăţenilor com unei, de cel ra să se pronun|c favorabil
porum bul va fi însăm întat la direcţia bunei organizări a j dom eniile de bază ale a cti­ bază ale C S. Hunedoara. fie bine gosnodărit şi să' se care a ctivistu l cu ltu ra l îşi du­ care. de fapt, dau viată măsu­ d l mai urgent, altfe l apar...
tim p şi în co n d iţii agrotehnice m uncii şi a m o b iliză rii coopera­ prevină frustrarea avutului ce la Înd e p lin ire o b lig a ţiile rilo r întreprinse. com plicaţii.
corespunzătoare“ . to rilo r la lucru. obştesc. Influenţează si pe c e ila lţi ce- M. BODEA
subaprecierii aportului pe care nelte — care bineînţeles să fie piese mecanice, subansamble şi schimb auto etc. La C. S. Hu­ tăţile din cadrul C.E.I.L. Deva tetul judeţean de partid, rezul­ speciale sau unicate, sâ facă
pot şl trebuie sâ-1 aducă aceste recrutată tn primul rlnd din utilaje — individual şl prin co­ nedoara se preconizează ca există 30 maşini-unelte cu grad tă clar necesitatea stringentă a cunoscut centralelor industriale
(UffMARf p ix r»Q 1) capacităţi In sporirea volumului • cadrul sectorului şl numai In laborări — In valoare de circa prin producţia suplimentară ce redus de folosire, dar nu s-a unui complex de măsuri — ini­ din ţară potenţialul existent, în
de producţie, fie chiar în ciu­ cele din urmă la nivelul Între­ 25 milioane lei. De asemenea, se va realiza în acest an să se propus nici un spor de produc­ ţiat de comitetele de direcţie, vederea obţinerii de comenzi
da faptului că specificul între­ prinderii — la fiecare unitate vor putea fl date ca disponibile diminueze volumul pieselor de ţie pe seama utilizării lor mai consiliile de administraţie şi cu pentru piese de mare dificulta­
au determinat o asemenea situa­ prinderilor noastre este altul economică se va putea realiza un număr de 42 maşinl-unelte schimb achiziţionate din exte­ bune, conducerea combinatului sprijinul ministerelor tutelare te tehnică, deficitare pe econo­
ţie ¡1 constituie dispersarea ac­ declt cel al construcţiilor de un volum însemnat de produc­ în valoare de peste 2,7 milioa­ rior cu circa 1 500 tone In va­ rezumîndu-se In continuare la — care să conducă nelntlrziat mie, asigurîndu-se astfel o în­
centuata a maşinilor-unelte In maşini. la creşterea producţiei de pie­ cărcare eficientă a maşinilor
cadrul întreprinderilor. se mecanice pe seama măririi speciale
RA DE PIESE MECANICE IN MAŞINILE—UNELTE, POTEN­
O altă cauză care conduce la PRIN SOLUŢII PRACTICE, LA indicelui de utilizare a fondu­
folosirea insuficientă a maşlnl- O PRODUCŢIE SUPLIMENTA­ lui de timp al maşinilor-unel­ Din ansamblul măsurilor ce
lor-unelle o constituie şt fap­ te la nivelul indicat de condu­ se impun nu trebuie omise re­
tul că deseori unităţile econo­ cerea de partid şl de stat. distribuirea surplusului de ma­
şini sau casarea celor cu grad
mice fac comenzi de piese de VALOARE DE PESTE 25 M ILI­ In toate întreprinderile se Im­
Cauze şl motivări sînt multe. TIAL TEHNIC CONSIDERABIL
s ‘himb. subansamble şi utilaje pune revizuirea normativelor avansat de uzură, aproviziona­
rea cu întreaga gamă de SDV-
la alte întreprinderi din ramu­ OANE LEI de personal al secţiilor şl ate­
ra construcţiei de maşini fără lierelor de prelucrări mecani­ url necesare, îmbunătăţirea me­
todologiei de urmărire a indi­
să analizeze temeinic posibili­ ce, astfel să se asigure In cel cilor de utilizare, precum şi al­
tăţile de prelucrare şl execuţie Ele pot avea o valoare oareca­ mal scurt timp forţa de mun­ te acţiuni tehnice şi organiza­
în atelierele proprii. Desigur re numai pentru a servi drept că necesară pentru lucrul pe torice specifice fiecărei între­
că o vină In această direcţie o justificare pentru conducerile minimum 2 schimburi In secţi­ prinderi.
au şi forurile tutelare ale în­ întreprinderilor faţă de ceea ţie suplimentară, concomitent ne lei şi casarea altor 19 maşini loare de peste 15 milioane lei folosirea lor pe un singur ile auxiliare şi 2,5—2,7 schim­
treprinderilor care au emis cu ce a fost şi nicidecum un mo­ cu redistribuirea unor maşini care prezintă un grad avansat şi să execute colaborări la e­ schimb. Nesatisfâcâtoare sînt buri în secţiile de bază. Considered analiza modului
|-*r«yi multă uşurinţă repartiţii tiv de sustragere de la actua­ care devin excedentare şi ca­ de uzură şl influenţează nega­ xecuţia de roţi dinţate conice apreciate şi analizele făcute la cum sînt folosite maşinile-u-
>i au admis asemenea stări de lele sarcini date pe această li­ sarea celor ajunse la limita de tiv asupra calităţii produselor — deficitare pe economie — in Centrala minereurilor neferoa­ Concomitent cu aceasta, este nelte ca Începutul unei acţiuni
luci un. La aceasta se adaugă nie de către conducerea de par­ uzură prevăzută. Astfel s-a a­ şi a productivităţii muncii. Se cantitate de 24 tone se Deva şl la Centrala cărbune­ necesar să se studieze cu toa­ ample şl de durată, apliclnd în
in>ă faptul că, pînâ tn prezent, tid şi de stat. Ţinînd seama de juns la concluzia că pe ansam­ evidenţiază în acest sens Fa­ Comparativ cu aceste exem­ lui Petroşani, în cadrul cărora tă răspunderea oportunitatea viaţă sarcinile trasate de par­
Întreprinderile dotate cu ma- noile cerinţe se impune găsi­ blul judeţului indicii de utili­ brica chimică Orăştie care şi-a ple, este regretabil că unele în­ există 29 şi respectiv 81 ma­ concentrării maşinilor-unelte în tid în acest domeniu, colecti­
şini-unelte nu au avut fixaţi rea grabnică a soluţiilor prac­ zare a fondului de timp dispo­ prevăzut producerea suplimen­ treprinderi s-au rezumat pur şi şini-unelte principale — unele ateliere sau puncte de lucru co­ vele de muncă, comitetele de
indici minimali de utilizare. S-a tice pentru mai buna folosire nibil al maşinilor-unelte pot a­ tară a 500 reductorl de tura­ simplu la constatarea unor stări chiar în secţii mecanice de mune mai multor secţii produc­ direcţie şi organizaţiile de
lăsat la latitudinea unităţilor a maşinilor, a utilizării lor ra­ junge la 68,3 la sută (78,7 la su­ ţie de diverse tipuri, 20 tone de lucruri necorespunzătoare bază — care stnt utilizate mult tiv^, ţinlndu-se cont de opera­ partid din întreprinderile ju ­
problema încărcării şi utilizării ţionale, eficiente. lă pentru secţiile de bază me­ matriţe şi alte piese de schimb fără a înţelege că şl Ia capaci­ sub nivelul admis şi cu toate tivitatea Intervenţiilor Ia agre­ deţului nostru sînt capabile sâ
maşinilor, neexlstînd o corela­ Specialiştii din întreprinderi canice şl G3,7 la sută la secţiile in valoare totală de 2,8 m ili­ tăţile lor de prelucrări mecani­ acestea nu şi-au propus o mai gatele de bază cit şl eficienta determine o îmbunătăţire
ţie certă intre nivelul dotării şi au ajuns la concluzia că există auxiliare — atelierele de în­ oane lei. UM.M.R. Simeria şi-ii ce trebuie luate măsuri de re­ bună utilizare a lor, ¡ar pe a- economică a grupării maşinilor. substanţială a utilizării ix>ten-
obligativitatea folosirii lor la posibilităţi reale pentru a se treţinere). propus coloborâri la prelucrări dresare. Astfel, întreprinderea ceastâ bază realizarea unei pro­ Pentru capacităţile aflate in (ialului tehnico-economic al
un minimum de eficienţă eco­ obţine nivelurile cerute indici­ Calculele făcute arată că în de piese mecanice în valoare de „Marmura" Simeria deşi dispu­ ducţii suplimentare. secţiile auxiliare sâ se asigure maşinilor-unelte. Eforturile in­
nomică. favorlzînd In acest fel lor de folosire la maşinile-unel- anul în curs prin creşterea in­ circa 1,5 milioane lei, U. V. Gu- ne de G maşini-unelte impor­ o încâr^re de minimum G0 la tense depuse vor fi compen­
obţinerea de indici scăzuţi. te din dotare Prin Juarea unor dicilor de utilizare de la 59 la lan realizarea de diverse pie­ tante care sînt încărcate la nu­ ★ sută. sate cu prisosinţă prin spori­
De asemenea, trebuie recu­ măsuri de organizare judicioa­ sulă rezultată din prevederile se mecanice a căror valoare să mai 21,6^.12,2 la sută din fon­ Conducerile Întreprinderilor rea volumului producţiei de
noscut că uneori însăşi menta­ să a activităţii In acest sector iniţiale ale întreprinderilor la depăşească 2 milioane lei, I M dul de timp disponibil, nu şi-au Din evaluarea critică n reali­ trebuie sâ intervină la ministe­ calitate superioară, prin ridi­
litatea anumitor cadre de con­ şt prin suplimentarea forţei de «‘>8,3 la sută, se va putea obţine Hunedoara şi I.R.E. Deva fa­ prevăzut folosirea mai bună u tăţilor constatate şi in baza rele tutelare pentru nominali­ carea şl pe această cale a efi­
ducere se situează pe poziţia muncă calificată la maşlnile-u- o producţie suplimentară de bricarea de diverse piese de acestora aici In viitor. La uni­ concluziilor formulate de Comi­ zarea tuturor maşinilor-unelte cienţei economice.