Page 82 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 82
4 O RUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4759 f t VINERI 24 APRILIE 1970
O.N.U. Situaţia economică Acţiunile ofensive de primăvară
pe continentul nostru în dezbaterea
ale oamenilor muncii niponi
plenarei Comisiei Economice
Intervenţia reprezentantului ţării noastre TOKIO 23 (Aqerpres). — participat salariaţi din indus BIBLIOTECA
liul General al Sindicalelor, nu
La 23 aprilie a avut loc cca
de-a treia zi a acţiunilor co tria minieră, mclalurqişli. lipo- MILIONARA
GENEVA 23. — Corespon — documentul respectiv între tifiră în toate domeniile vie mune din cadrul actualei edi qrali, constructori de nave.
dentul Aqerpres, Hori* Liman, prinde anul acesta o cercetare ţii materiale, a spus deleqatul lii a tradiţionalei ofensive de muncilori de la numeroase alte Biblioteca Universităţii
transmite : Plenara Comisiei mai complexă a noilor feno român, impun dezvoltarea re primăvară a oamenilor muncii ramuri induslriale. Greviştii din Tartusk (Estonia) păs
Economice O.N.U. pentru Eu mene ce apar In economia eu laţiilor de colaborare între niponi. Peste un milion de sa revendică majorarea salariilor trează in rafturile sale -
ropa a abordai problema prin ropeană, ca de pildă coopera toate ţările europene, diversi lariaţi au răspuns apelului ce şi îmbunălătirea condiţiilor de pr«n)ie cele 3 milioane de
cipală de pe ordinea de zj — rea industrială si cooperarea ficarea acestei cooperări ca lor 1 800 de orqanizatii sindi muncă. volume — şi primele ediţii
situaţia economica pe conti ştiinţifică si tebnoloqîcă le siqură spre întărirea păcii cale. declarînd qreve ale că ale operelor lui Giordano
nentul nostru — pe baza unui Deleqatul roman a subliniat, şi securităţii continentului, un ror duralc variază. în iunctie Paralel cu cererile econo Bruno, G alilei, Descartes,
studiu elaborat de secretaria in continuare necesitatea ca domeniu în care Comisia poa de ramură, de la una pină la mice sînt formulale. dc aseme Newton, Lebacevski şi Pi
tul Comisiei. studiul să includă date si in le aduce o contribuţie pozitivă. 48 de ore. nea. şi O scrie de revendicări rogov. In noua clădire ca
Luînd cuvînlul la discuţii, dicatori care să scoată în e La acesle acţiuni, desfăşura politice, cum sînt cele privind re se va construi vor fi
ambasadorul Ion Datcu, setul videntă tendinţele semnifica te sub conducerea Comitetului lichidarea bazelor militare de instalate maşini electro
Misiunii permanente a Româ tive pentru dezvoltarea pe ter pentru organizarea ofensivei pe insulele nipone, retroceda nice de informaţii şi alte
niei pe lingă Oficiul O.N.U. de men lunq a economiei euro In lo to : Un strung orizontal de alezat „2 A 620.F2" - de primăvară, din care fac rea imediată a Okinawci. de
la Geneva, e subliniat că — pene. fabricat la Uzina leningrădeană de construcţii de maşini-unelle instala(ii in materie de
dînd curs recomandărilor u Mutaţiile profunde, determi jln Comitetul pentru] „Sverdlov". parle numeroase orqanizatii nunţarea Iralalului de securita biulioteconomie.
nor ţări intre care si România nate de revoluţia tehnico-ştiin- sindicale îji frunte cu Consi te japono-american ele.
dezarmare j
„11 DOLARI
j GENEVA 23. — Coreipondenlul BUCATA"
Ageiprei, Hoiia Liman, Irorumile: a pădurilor F A.O. şi de ing. ROMA — Teatrul „Lucia
• In ţedinta de ¡oí a Comitetului vNicolae Dumitrescu, vicepre Sturdza Rulandra" şi-a în cercurilor cultural-artistice Poliţia federală brazi
din Florenţa, au aplaudat cu
Situaţia din Cambodgia ■ Comitetului, A. Roşcin (UR.Ş.S.) i şedinte al Comitetului lem cheiat seria spectacolelor căldură interjtretarca reali liană a reuşit să elibere
copreşedinţii
j pentru deformare,
I şi J. Leonord (Statele Unite), ou |
Au fost examinata
zată de întregul colectiv de
prezentate în cadrul Festiva
nului
! preienlot o nouă versiune, revi« )
• iurtă, a proiectului de trolat cu { probleme privind activitatea lului internaţional al teatre actori români. ze 210 ţărani care urmau
să fie vinduţi la preţul de
• privire Io intcrficerca amploiării t curentă şi programul de lor dc la Florenţa. Aprecia
• GUVERNUL FRANCEZ CERE SA SE PUNÂ CAPAT I dc arme nudeore şi alte arme ¡ perspectivă. îndeosebi pro tul colectiv bucnreştean a Aprecierea unanimă (le ca „11 dolari bucata" unor
ÎNCERCĂRILOR PRIN CARE TRECE POPULAŢIA | de drilrugeto in motó pe lento- j GENEVA — Intre 20 şi. 22 bleme legate de cooperarea interpretat pe scena „Tea re s-a bucurat colectivul mari proprietari de pâ-
: mie submarine şi in lubiolul mă
VIETNAMEZA minturi din statul Minas
! rilor şi oceanelor. In interven- aprilie a avut loc la Palatul trului delta Pergola" piesele teatrului „Lucia Sturdza
• S.U.A. AU APROBAT SAIGONULUI SA FURNIZE j (iile roitite cu accit prilej, dele Naţiunilor reuniunea Birou dintre Comitetul lemnului şi „Nepotul lui Rameau" de Gerais. ţăran ii, orginari
ZE ARME GUVERNULUI DE I.A PNOM PENII i goţii U.R.S-S. şi Stolelor Unite au lui Comitetului lemnului (lin Comisia europeană a pădu Rulandra" şi prestigiul pe din statele Paraibo si
principalele modificări
¡ preienlot
• NOI INCURSIUNI PE TERITORIUL CAMBODGIE! I aduse proiectului in ropotţ cu cadrul Comisiei economice rilor F.A.O Reuniunea a Denis Diderot în regia lui care şi l-a cucerit printre Rio Gronde do Norte a-
• versiunea proientalâ anterior. A O.N.U. pentru Eurcypa I). Esrig şi „Lconcc şi Lena" lectate de o lungă sece
: ceste modificări ie rcleră la JÎs- stabilit măsuri concrete pen de Gcorg Buchner. în regia pasionaţii de teatru din Flo
PARIS 23 (Aqerpres). — qirea Comunităţii Economice | ternul do control şi la lona de România a fost reprezentată tru pregătirea scsiunilor lui Liviu Ciulei. Numeroşii renţa au fost oglindite pe tă, erau transportaţi cu
..Guvernul francez a cerut în Europene. ■ aplicare a prevederilor (rotatului. de in*}, h’ilip Tnmulescu. două camioane de un a
şcdin|c,
oceleîoşi
In codrul
mod presant autorităţilor de O I membrii Comitetului au convenit, adjunct al ministrului ariri- celor două organisme, caro spectatori prezenţi, intre ca larg in cronicile de speciali nume Genetio Fernandez
Ia Pnom Penh să adopte mă WASHINGTON 23 (Aqer i Io propunerea copreşodin(ilor, co culturii şi silviculturii, prr vor avea loc in toamna anu re s-au aflat reprezentanţi tate ale principalelor ziare de Sousa, care se ocupa
surile necesare pentru a se pres). — Purtătorul de cuvînl ; ocluala sesiune să io sftrşil Io 10 şedinţe al Comisiei europene lui curent. oi autorităţilor locale şi centrale italiene de recrutarea de braţe
> aprilie, urmind ca lucrările să tio
pune capăt încercărilor prin al Casei Albe, Ronald Zicqler, ; relucle Io 16 iunie 1970. de muncă din statele bra
care trece populaţia vietna a anunţai joi că Slalele Uni ziliene afectate de cala
meză din Cambodqia", a de te au aprobat ca reqimul de la m ităţi naturale, percepînd
clarat Leo Hamon, purtătorul Saiqon să furnizeze o cantita pentru fiecare „recrut"
de cuvin! al quvernului fran te de arme quvernului de la 11 dolari. Acesta a
cez după şedinţa de miercuri Pnom Penh. El a adăuga) <4 încheierea lucrărilor plenarei comune Săli. la sud de Marca Moar reuşit insă să dispară,
a Consiliului de Miniştri. In acesle arme au fost remise qc- tă, în scopul de a controla Aqenţio France Pres
cadrut şedinţei, ministrul do ncralului Lon Noi „cu slim(a sursele dc apă din această se reaminteşte că acum
externe, Maurice Schumann. a si aprobarea noastră“ . Zicqlor a C.C. si Comisiei Centrale de Control regiune şi a le leqa cu uzi o lună autorităţile brazi
evocat din nou propunerea a declarat, totodată, că acoas- t nele israeliene dc ootasiu liene au arestat la Re
Franţei privind convocarea u la nu reprezintă un răspuns la din vest. cife pe unul din şefii re
nei conferinţe lărgite asupra cererea quvernului de la Pnom La Helsinki a luat slîrşil ţelei de traficanţi de oa
problemei Indochinel. Penh, de a primi un ajutor mi ale P. C. Italian reuniunea minişlrilor aia ceri In cadrul vizitei pe ♦ O * meni care vindeau pe ţă
Purtătorul de cuvînl al gu litar masiv din partea S.U.A.. lor externe al Suediei, Dane care o face în R.F. a rani marilor proprietari
vernului francez a relevai, de Drecizînd că această ^orerc ROMA 23. — Coresponden ne in cenlru) activităţii sale marcei, Norvegiei, Islandel Germanici, Mîhai Bălă- Ştiri sosite din Port ol de pâmint.
asemenea, că Frania îşi va re continuă să fir In studiu. tul Aqerpres. N. Puicca, trans- şi care constituie platforma şi Finlandei. In comunicatul nescu, ministrul român Spain, capitala insulei Trini
lua locul său în cadrul Con O milc : După trei zile de dezba campaniei sale electorale, sînt comun dat publicităţii se re al poştelor şl telecomu dad Tobago. anunţă că si
siliului Ministerial al U.E.O. SAIGON 23 (Aqerpres). — teri, )a Roma s-au ¡ncheiat lu revendicările şi cererile for- levă că pari icîpantii s-au nicaţiilor, a avut con tuaţia din această (ară sc UN MAFIOT
— orqanism care qrupează ce Aqentiile dc presă iniormca- t rările plenarei comune a Co mnla'e in timpul luptelor mun pronunţai în favoarea conti vorbiri de lucru cu menţine conîuză. In cursul GĂSIT
te sase ţări membre ale Pieţei 7.ă că unităţi ale reqimului de mitetului Central şi Comisiei citoreşti. sindicale şi populare. nuării convorbirilor pregăti Georg I.eber, ministrul după-amiezii de miercuri au
comune şi Marea Britanie — la Saiqon au întreprins noi Centrale de Control ale Parli- O cotitură in politica naţiona toare în vederea convocării federal al transporturi fost operate numeroase ares ÎMPUŞCAT
pe care l-a părăsit din luna incursiuni pe teritoriul Cain- dului Comunist Italian. lă Ircbuie să se deslăşoare in conlcrintci qeneral-curopene lor. poştelor şl teleco tări şi au fost auzite focuri
februarie 1969. tn urma unul bodqiei. Associated Press men Enrico Berlmquer, vitrsccre- trei direcţii spre care trebuie asupra securităţii. municaţiilor. de armă. Citind surse autorí Poliţia din New York a
diferend cu ceilalţi parteneri. ţionează că subunităţi ale tru tarul qencral al P.C.I.. a pre orientală si bălălia comunişti La convorbiri a luai zale. agenţia France Presse anunţat miercuri că unul
Leo Hamon a precizat că Fran pelor saiqonezc. cu un efectiv zentat un raport asupra anga lor : I | o transformare a struc ♦ O * parte, de asemenea, am anunţă că. la Pori of Spain. din cei mai „cău ta ţi" in
ţa a făcut deja cunoscut încă de 5 000 de militari, au pătruns jamentului comunişlîlor în a- turilor economice şi sociale, In capitala Algeriei au în basadorul României la se recunoaşte faptul că ar divizi de pe glob a Iost
în luna septembrie 1969 par pe o adînrime de 34 km în Icqcrile regionale si adminis- care. dind mai multă putere ceput convorbirile oficiale Bonn. Constantin Oan- mata cslc divizată, aproxima găsit impuşcat, se pare
tenerilor săi din U.E.O că interiorul teritoriului cambod- Iralive de la 7 iunie După ce «-laşelor iminciloarr. su îndrep <Jinl re ministrul aiaccrilor cea. tiv 200 dc militari (din cei in urma unei lupte intre
este dispusă să-si reocupe lo qian. în provincia Kjen Tuonq. a subliniat că această consul te dozvollarea larii spre acele externe algcrian. Abdelaziz Au fost abordate pro 800 cîti are tara), solidarizin- bande rivale. Este vorba
cul In cadrul aceslui orqanism Precizarea făcută de AP tare electorală dcpăşeşle în obiective care să nu fie dicta Boutellika, şi ministrul de bleme dc interes reci -du-se cu participanlii la ma de celebrul ucigaş m a
consultativ vesl-eurnpean, cu contrazice astfel afirmaţiile au semnificaţie caracterul ei ad te de leqca profilului maxim externe af Arablei Saudite. proc privind dezvoltarea nifestaţiile an) iqu ver n anim la fiot Gaspare Magaddino,
condiţia cn U.E.O. să nu fie torităţilor saiqonezc potrivit ministrativ. dobindind o pre capitalist, ci de nevoile nc.sa- Om ar Saklcai. care întreprinde colaborării in domeniul ic din ultimele zile care era căutat pentru
folosită ca un orqanism ju ri cărora trupele reqimului nu cisă imporlantă politică, vor lisfăcule dc bunâslare. justi o vizită oficială la Alger poştelor şi telecomuni activitatea sa ¡"M n a lg
dic de apel al Pielei comune, ar întreprinde atacuri pe teri bitorul a spus ■ „Obiectivele ţie si libertate ale poporului l Şeful diplomaţiei saudite a caţiilor între cele două ♦ o # de politiile din mai multe
mai ales tn ce priveşte lăr- toriul cambodqian. imediate pe care P.C.I. le pu- 2) apăiarea indirjilă a -institu fost primii miercuri seara de ţări. ţâri şi de Interpol. In
ţiilor democratice, reînnoirea preşedintele Algeriei, Houari Joi a avut toc la Viena sarcina lui erau puse mai
reqimului politic şi a organiză Boumediene. căruia î-a înmî- cea de-a treia şedinţă de lu multe asasinate, trafic de
rii statului ; 3) o politică ex nat un mesaj din partea su cru a convorbirilor sovicto- stupefiante, jafuri şi alte
In capitala Columbiei domneşte ternă care să salvqardez.e su veranului saudit, Feisal. al Iordaniei Ia O.N.U., Mu americane cu privire la lim i fi fost unul din şefii M a
Reprezentantul
permanent
infracţiuni. Considerat
a
veranitatea si
independenta
Cei doi miniştri de externe
tarea cursei înarmărilor stra
tării, permitînd Italiei desfăşu vor examina probleme inle- hammad EI Fara, a iniorinal tegice. Şedinţa a avut loc la fiei siciliene, M agaddino
rarea unor iniţiative autonome rcsînd lumea arabă şî islami printr-o scrisoare Consiliul sediul ambasadei Uniunii So a emigrat în 1960 în
In favoarea păcii, colaborării, că. evoluţia situaţiei din O- de Securitate că forţele ar vietice. După cum se ştie, S.U.A penlru a scăpa de
o atmosferă de incertitudine libertăţii, securităţii popoare ricnlul Apropiat si alte pro mate Israeliene au început reuniunile — care se desfă urmărirea penală. Aici, el
lor si slalelor din Europa si
din întreaga lume“ . bleme de interes comun recent construirea unei şose şoară in secret - au loc al a continuat activitatea
le care pătrunde In teritoriul
la
ternativ
ambasadele
♦ O #
BOGOTA 23 (Ageîpres), — clădiri au fost arborate drape lui Fernando Prado, unul din După dezbateri. în cadrul Agenţia de presă Elibera iordanian (aflat sub ocupa U.R.S S şi S.U.A. din capi criminală.
O atmosferă de incertitudine le în semn dc aprobare a mă tre cei 12 semnatari ai decla cărora au luat cuvînlul nume rea Informează că la sfîrşitu] ţie), prin localitatea Ghor es tala Austriei. Poliţia o anunţat că
continuă să domnească in ca- gurilor luate de autorităţi, ¡ar ratei diluzate marii scara do roşi participanţi, au losl adop lunii marlie şi începutul lu incâ nu cunoaşte imore-
oitala columbiană după inci pe adresa palatului preziden liderii partidului ,.Alianţa na tate o rezoluţie, care aprobă nii aprilie, in numeroase o jurările morţii lui Ma-
dentele care au urmat anun ţial au sosii numeroase scri ţională populară“ . în rare sînt raportul prc/enlal de Enrico raşe şl provincii din Vietna aaddino, dar se crede că
ţări) victoriei candidatului ofi sori de sprijin pentru inter contestate rezultatele oficiale Berlinqner, şi un apel electo mul de sud au avut loc răs La Berlin a (ost dată publicităţii o declaraţie a Mi- el o fost victima unor
cial, Misael Pastrana Borrern, venţia energică împotriva a- ale alegerilor. Autorii decla ral către partid şi muncitori, coale. qreve şi acţiuni dc nisterului dc Externe al R*D Germane cu privire la răfuieli.
în alegerile prezidenţiale ce deptilor fostului dictalor Rojas raţiei pretindeau că liderul *- cc va fi dat publicităţii în zi protest împotriva administra cererea acestui stat dc a li primit iu rîndul membrilor
au avut loc duminică in a- Pinilla. înlrînt în aceste ale- cestui partid. Pinilla. ar li ciş- lele următoare. ţiei saigoneze. In provincia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Caracterul umani
reaslă tară. Ordinul de insti qeri. ligat alegerile si ameninţau că Reuniţi intr-o şedinţă pu Mcn Clic au avut loc răscoa Iar şi universal al O.M. S.. se subliniază în declaraţie, O METODA
tuire a „slăriî deurqentă“ dat Polilia si armata continuă vor întreprinde acţiuni ..pen blică, participanţii la plenara le in peste 60 de localităţi reclamă cooperarea şi r. olaborarea in calitate de meni- INGENIOASĂ
de preşedintele In funcţiune a să tină sub observaţie locuin tru ca vicloria să nu-i scape“ . comună a Comitetului Central )n oraşele My Tho. Mok bru cu drepturi egale în cadrul acestei organizaţii, a
devenit efectiv miercuri, cînd ţa în care se află Pinilla. in- Au fosl arestaţi, de asemenea, 5¡ Comisiei Cenlrale de Con Hoa şi Ra Thya, participan tuturor statelor. R.D. G<» rmană. ca stat suveran. îşi a M ingile de ping-pong
trupele însoţite de care blin terzicind accesul coresponden alţi 10 lideri ai partidului ,.A- trol ale Partidului Comunist ţii la aceste acţiuni au cerut firmă prin această cere re dreptul juridic de nelăqă- pot fi folosite la trata
date au ocupat principalele ţilor dc presă şî al altor per lianta naţională populară" Italian au celebrat miercuri încetarea imediată a repre dnit dc a deveni m»mb u al O.M.S. rea... tuberculozei pulmo
puncte strategice din Bogota soane. Un purtător de cuvînl Si a fosl ocupai sediul din Bo după-amiază centenarul naşte siunilor împotriva populaţiei nare, afirmă un grup de
şi au interzis circulaţia pe nviliiar a declarat că Pinilla gota al acestei orqanizatii. ln- rii lui V. I. Lenin. Giorq.io Na civile. In provincia Ra Thya chirurgi mexicani. învelite
timpul nopţii. Miercuri după- nu se află sub slare de aresl Ir-o convorbire telefonica pc politano. membru al Direcţiu la acţiunile dc protest împo într-o „căm aşă" de ma
amiazâ a (ost reinslaurat un la domiciliu, ci numai sub care a avul-o miercuri cu un nii. a vorbii despre ..aeluali- triva ..satelor stralcqice" În terial izolator, mingile
calm Telatlv — subliniază a- protecţia forţelor de ordine, ca corespondent al agenţiei UP1. lalca învăţăturii lui Lenin pen fiinţate de autorităţile de la de ptng-pong pot li in
o simplă măsură * de pretau- qcncralul Pinilla a declarat tru o nouă dezvoltare a inter Saiqon. au participat Deşte
oen|iile de presă — fiind îm troduse in plâmînii celor
tiune. totuşi că va continua „cu ori naţionalismului proletar şi a 20 000 dc persoane.
piedicată orice nouă demon Pe de altă parle. autorităţile ce risc lupta pentru răsturna luptei penlru democraţie si so bolnavi de tuberculoză. In
straţie de stradă. Pe diverse au anunlat arestarea depulalu- rea quvernului". cialism în Halia“ . acest mod, cavitatea
pulmonară nu mai poate
să-şi reducă volumul, iar
suferinţele bolnavilor din
In ceva mai mult de o telefoane, un mers al trenu cauza asfixiei sînt mult
lună, „Expo-70" a transpor rilor, fotografii sportive, ra diminuate. Totodată se
tat in „lumea viitorului14 a poarte privind impozitele, creează posibilitatea de a
proximativ o zecime din filme documentare despre al realiza operaţiile asupra
plâm inilor. M ai mult, s-a
populaţia de 100 de milioane 19 l u m e y l u m i i d e m i i n e doilea război mondial, plăci
de locuitori ai Japoniei. Ea de patefon avind înregistra constatat că după intro
a devenit atit de populară, te sunetele emise de păsări ducerea de mingi de
incit obişnuitul „Cc mai fn nici unul din cele 110 cate simultan de cele peste se acum in pavilion — care şi animale, şi, în sfirşit, fo ping-pong în plâm inii
faci ?" este înlocuit in con pavilioane, fără a te opri 500 de difuzoare fn/dfişeard tiafa dc toate tografii ale expoziţiei „Osa unor bolnavi au fost ob
versaţiile zilnice ale japone intr-o sală de spectacole, ori Unul dintre cele mai vizi zilele, stadiul dc dezvoltare ka- 1970". servate simptome de re
zilor cu „Ai fost la Expo ?". a zăbovi in zonele de diver tate pavilioane este „Matsus a artei, nivelul actual al Din gruptil obiectelor de venire a unor funcţiuni
ştiinţei şi tehnologiei.
Ele
Se aşteaptă ca peste jum ă tisment. De aceea, vizitatorii hita", construit în stil japo artă lăsate dc contemporani ale acestora. Pentru ob
tate din populaţia adultă a îşi drămuiesc paşii încă nez. unde otcnlia este reţi vor fi împărţite in trei gru posterităţii fac parte prin ţinerea unor rezultate ase
ţării să viziteze expoziţia înainte de a pleca la Osaka. nută mai ales de „capsula pe : ştiinţele naturii, socio cipalele lucrări literare ja mănătoare, vechile meto
Se apreciază — de fapt stabilind itinerarii precise. timpului" — acea „memo logie şi artă Pentru strîn- poneze, tratate de sculptură de de tratament preve
nimeni nu ştie exact — că De obicei, nu lipsesc din iti rie a expoziţiei", care va pre gerea lo r a fost nevoie dc şi arhitectură, obiecte de ar deau extirparea unei
„£.rpo-70‘* ar fi costat a nerarii pavilioanele sovietic zenta urmaşilor noştri dc un an Printre aceste obiec tizanat, diapozitive infăţi- pâr(î a plâminului bolnav.
proape 3 miliarde de dolari, şi american, primul pen peste 5 000 de ani oglinda t e s p numără dementele şind anumite picturi celebre,
dar că efectul său asupra tru machetele navelor cos chimice cunoscute astăzi, di vlăci cu muzică contempo ţ „BRITANIA" VA PLECA I ţ
verse aliaje, semiconducton.
diverselor domenii ale vieţii mice, iar cel (le-al doilea ceramică industrială, mag rană (inclusiv muzică elec
economice se va materializa pentru fragmentul de rocă neţi, diamante naturale si tronică) S Potrivit relatărilor pre- 1
lunară expus pe care il ofe
In economii de peste trei ori ră contemplării. Cei cc vor „Expo — 70“ artificiale, maşini de preci Voi fi, dc fapt, două cap ) sei britanice, un oarecare
mai mari. In orice caz. ex sule identice — sfere de oţel i Michel Brion a descope
poziţia (le la Osaka formea să admire o oază. nu vor zie. produse electronice de eu diametrul dc 1.27 metri rit într-o magazie un au-
ză un oraş neobişnuit al vi ocoli pavilionul emiratului Japoniei şi a civilizaţiei mici dimensiuni, fibre sinte — îngropate în încăperi spe 1 lomobil cu aburi, fabricat
itorului, dotat cu un sistem Abu-Dhabi. iar acei care mondiale a secolului XX. tice si naturale, hîrtie. cau ciale de beton şi oţel, în i în anul 1926. El a trans
ciuc. mostre de materiale de
central de condiţionare a doresc să vadă o sondă se Acest mesaj va fi transmis construcţie, aparate medica curtea vechiului castel din . format vehiculul într-o
acrului, cu alei „rulante", in vor opri in pavilionul Ara- posterităţii prin intermediul Osaka. Alegerea acestui loc l maşină care a prim it ră-
lungime totală de 3.5 km, hiei Satiditc. unde, din mo a 2 008 (le obiecte, i*eprezen- le (în miniatură). medica se datoreşte faptului că cl \ sunătorul nume „Brîta-
cu o „piaţă a festivalurilor" tive (le securitate, „petrolul" tind cele mai de seamă rea mente. vitamine. îngrăşămin este considerat cel mai sta i nîa".
acoperită de un schelet me care gîlgîie, teşind din pă- lizări ştiinţifice, culturale si te chimice, seminţe dc plan bil din punct de vedere geo Brian intenţionează să
talic invel.it in material mint, este un lichid neinfla artistice ale societăţii de te, fotografii realizate în logic. IJna dintre capsule va 1 facă cu „B ritania" ocolul
plastic transparent şi sus mabil Mulţi preferă să se azi. Ele au fost alese de un spaţiul cosmic şi miniaturi fi desfăcută in anul 2000 şi l lumii, avind de parcurs
pendat pc şase piloni de oprească la „Midorikan" — comitet alcătuit din 02 de de astronave, instrumente de apoi, periodic. la fiecare 100 ( 42 000 km. El va consuma
măsură, un atlas geonrafic
oţel la 30 tu înălţime. „astrorama" sau „cinemato personalităţi japoneze, sub al Japoniei şi al lumii, un dn ani. pentru a se controla 1 în acest timp 65 tone de
Tema expoziţiei de la graful total". Este o lume egida ziarului japonez „ Mai- conţinutul şi a urmări efec ) cărbune şi 54 000 litri de
Osaka este „Progres şi armo multidimensională, prezenta niki" şi sprijinit de. firma rnport dc 350 de pagini asu tele timpului asupra obiec j opă.
pra
nivelului
dezvoltării
nie pentru omenire", cu sub- tă pe un ecran cmisferic, Mntsushita" Aceos/u comi telor din interiorul ei.' Am
tcmele „Omul şi natura", in faţa a 1000 de specta sie şi-a precizat opţiunile diinţei şi tehnologiei con bele sfere de oţel vor fi um
„Omul şi tehnologia", „Omul tori. Filmul lat (le 70 mm, numai după ce chestionarele temporane. plute cu argon, pentru a le J S-AU GĂSIT
şi omul", exemplificate fie este proiectat pe fişii ver privind obiectele care ar tre In compartimentul „socio feri şi mai bine (le (listru- | CUMPĂRĂTORI I
care in mod individual Ni ticale ce converg intr-un bui depuse tn „capsula tim logic" al. „capsulei timpului" aere An iost luate, după
sc înfăţişează mai cu scamă punct din centrul bolţii pa pului" au fost completate de vor fi introduse 710 obiecte. cum se vede. toate măsurile t Un ziar din Chicago a
o „lume a lumii de miine". vilionului Sunetele însoţesc 045 de personalităţi din 30 între care îmbrăcăminte, pentru ca mesajul anului i dof io mica publicitate un
pentru ochii noştri încă ar imaginile pe 11 canale ste (le ţări şi de 120 000 de ja cosmetice, jucării, cite un 1070. adresat posterităţii, să 1 anunţ că pune in vînzare
tificială. Ca să străbaţi prin reo separate, redate fu foate ponezi In sfera de oţel spe model de carte de vizită, bu aibă toate şansele de a ajun \ două scrisori ale Iu»
cipalele ei magistrale trebuie părţile sălii prin 5/5 difu cial „AT-22". creat de ex letin de identitate şi paşa ge, cu bine la... destinatar i Adam si jurnalul de bord
sd fad, după precizările or zoare. Aici. spectatorul este perţii japonezi pentru a fi port, o acţiune de bursă, va I lui Noe. Şi s-au găsit
ganizatorilor, 31 135 dc paşi. plasat pe neaşteptate In in rezistent la coroziune, vor fi se de bucătărie, cinci, volu FL. ŢUIU ) şî 42... cumpărători.
adică aproximativ 22 de teriorul organismului uman, me cu fotografii (lin viaţa corespondent Agerpres Casa viitorului, din capsule cubice aşezate după preferinţă
kilometri, fără a intra insă bătăile inimii fiind amplifi introduse obiectele — expu oamenilor, ziare, cărţi de la Tokio şi necesitate.
Redacţia şl administraţia ziarului i Deva, str. Dr. Pebu G rota, nr. 35. Telefoane t 12317 yl 11275. Tiparul : întreprinderea oolioralicâ Deva.
44065