Page 84 - Drumul_socialismului_1970_04

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4760 ® SÎMBĂTA 25 APRILIE 1970

LENIN Ş l E

letarlatulul. constituie un te­
tatea de a cunoaşte totul, a-şi
zaur de preţ al m arxlsm-leni- exprima părerile, a lua parte Jusle, dar — după cum arată mun şl uneşte ţările socialiste nu recunoaşte şl nu apără rea structurii organizatorice a
nismului. Ele şi-au dovedit viata — succesul liniei po­ — comunitatea orînduirii, l- ducerea statului s© va pulea
activ şi in cunoştinţă de cauză egalitatea In drepturi a naţiu ­ economiei, astfel ca aceasla să asigura victoria deplină împo­
viabilitatea, fiind aplicate cu Ja elaborarea tuturor decizi­ litice a partidelor comnniste. dcntilatea ţelu rilo r lor funda­ nilor, care nu luptă îm potriva răspundă mai bino cerinţelor triva blirocrallsmulul. In spiri­
le. coi espu nză tor stadiului de succes. în forme concrete d i­ ilor de Interes general. El nu capacitatea lor de a reuni în mentale, ideologia m arxist-le­ oricărei asupriri naţionale, îm ­ p ro du eţei moderne. In acest tul Ideilor leniniste, al luptoi
luptă masele largi ale
po­
d A v o lla re şi pari iculov ilă ţlo r ferite de la ţară la tară. in pregeta să reliefeze ce resur­ porului depind In mod esenţial n In Istă, interesele m ajore ale potriva inegalităţii in drcpiuri, sens, în ultim ul tlonp au fost îm potriva birocratismului, paiv
diferitelor (ări. Slnlole sociah's- procesul construirii socialis­ se inepuizabile de iniţiativă şi de transpunerea acestor ade­ cauzei socialismului şl luptei acela nu este marxist şi nici constituite centrale industriale, ticlui şl statul nostru au adop­
'e sc află in preveni 3ntr-o e- mului de către popoarele ca­ energie generează atragerea anliim periabşlc — dacă vor fi măcar democrat. combinate şi grupuri d© în tre ­ tat şi adoptă în continuare mă­
re şi-au luat soarta în pro pri­ văruri fundamentale în p/rac- promovate şi respectate cu
Iap3 avansată a construcţiei maselor Ja opera de conduce­ Ucă, corespunzător situaţiilor îm prejură rile istorice au lă- prinderi — u n itâ ţ puternice suri pentru organizarea ju d i­
socialiste, in fala lor punîn- ile mîlni după cel de-al doilea re a societăţii. De altfel, este şi îm prejură rilo r specifice în stricteţe normele şi principii!« cul ca pe m eleagurile tării clin punct de vedere economic, cioasă şl îmbunătăţirea stilului!
rin-se proljlcme cu lotul noi, război mondial. Lenin însuşi caracteristic pentru stilul de care acţionează. Abordind în rap orturilor Internaţionale de noastre să trăiască şi să m un­ în stare să valorifice mal In­ ele muncă al aparatului de ştab,
deosebit de complexe. In lu­ a relevat cu multă clarviziune lucru al marelui conducător mod creator sarcinile revolu­ l [P nou. dacă relaţiile dintre cească — împreună cu poporul tens avantajele concentrării, apropierea organelor centrale
mea de azi şi-a lărgii rinduri- că în practica revoluţionară, revoluţionar faptul că se în- ţiei şl construcţiei socialiste, lă rile socialiste se vor baza jie român — maghiari, germani, cooperării şi specializării în d© activitatea economtco-soci-
le si a Lopiilal un rol tot mai ca do altfel şi în viată, gene­ tilnca sistematic cu oameni a- partidele comuniste şi m unci­ stimă şl respect reciproc ţn în - sîrbi şi alte naţionalităţi con­ producţie Au fost adoptate o ală. raţionalizarea muncii de
înseninai în dezvollaiea socia­ ralul şi particularul formează partinînd tuturor straturilor toreşti aduc o preţioasă con­ cln-se seama de interesele 1 ¡0 - locuitoare Călăuzit de învăţă­ serie de măsuri penlru îmbu­ conducere şi îndrumare, mic­
lă clasa muncitoare ; şi-au spo­ o unilale dialectică indisolu­ societăţii, asrulta cu atcntic tribu ţie la îmbogăţirea tezau­ cărefa. actualele dificultăţi vor tura marxisl-lenmistă. Partidul nătăţirea sistemului de pla n ifi­ şorarea holărllă a numărului
rit în mod considerabil in ilu- bilă. Aplicarea principiilor ge­ părerile, critici]© şi propuneri­ rului gîn dirii teoretice mar- fi depăşite, în interesul unită­ Comunist Român a m ilitat în­ care perfecţionarea sistemului de acte normative. circulârj
enla politică dclaşementele de nerale nlo socialismului ştiin­ le lor, se slatina cu ci. xisl-leniniste şi a experienţei ţii şi coeziunii sistemului mon­ că dc la început îm potriva o ri­ de aprovizionar© tehnico-ma- şi instrucţiuni, pentru curma­
avangardă ale proletariatului ţific este o condiţie obligatorie Lenin nu a pulul urmări evo­ / evolutionäre. dial socialist, al cauzei luptei căror discrim inări naţionale, 1 eri a Iu, desfăşurarea mai bună rea tendinţelor de tărăgănare»
— partidele comuniste şi num- a unei politici juste, dar gene­ luţia societăţii socialisto pe Dezvoltarea sistemului socia­ revoluţionare contemporane. penlru deplina egalitate în a activi(ăti) de in v e s tiţi şi co a rez.olvării problemelor, d©
cilorcşli. Tezaurul mişcării co­ ralul se realizează prin parti­ care el a prefigurat o, docil o list mondial a scos în eviden­ Partidul nostru va acţiona şi drepturi a tuturor oamenilor morţ exterior, creşterea rolu­ dispersare a răspunderilor.
muniste şi muncitoreşti s-a cular. in multitudinea şi dive r­ scurtă perioadă de timp, moar­ ta mari-le posibilităţi de pro­ do aci înainte, cu toată fe r­ muncii. Aceste înalte obiective lui factorilor economico-finan- In noua etapă a construcţi­
îm b o g ă ţi cu noi forme şi me- sitatea laturilor concrete ale tea punînd prematur capăt clo­ gres pe care le creează noua mitatea pentru relacerca şi au devenit realităţi vii în Ro­ mari in economie utilizarea ei socialismului In România s©
Imle (te luptă revoluţionară. S-a fenomenelor. Sucresul liniei cotitoarei sale activităţi. Prin orinduire. Inlr-un timp istoric întărirea unităţii ţârilor socia­ mânia socialistă. Societatea mai intensă a unor im portante ridică exigente deosebite im
dcrlanşat o uriaşă mişcare de politice a partidului clasei dispariţia lui Lenin, popoarele scurt, ţările socialisle şi au liste. a mişcării comuniste şi noaslră oferă tuturo r cetăţeni­ pîrglui de sporire a eficien­ fata partidului comunist care»
i (deşteptare naţională o po­ muncitoare depinde în mod e- sovietice şi o dată cu ele, p ro ­ dezvoltat Sn ritm intens forte*- muncitoreşti ¡internaţionale, vă- lor, fără deosebire de naţiona­ ţei a c tiv ită ţi economice cum îşi porfccţioncază continuu
poarelor ! sub lo v itu rile luptei sential de măsura în care nl letariatul ele pretutindeni, în­ Je ele producţie au asigurat zînd In aceasla o îndatorire litate posibilităţi nelim itate rl© sînt beneficiul, relaţiile con formele şi metodele de muncă,/
de eliberare nalională s-a asigură transpunerea în prac­ treaga mişcare revoluţionară şi Instaurarea relaţiilor de pro­ fundamentală atît lată de pro­ a participa la conducerea sî tractuale între u n ită ţ Caracteristic pentru a c tivita ­
destrămat sistemul colonial al tică a adevărurilor generale progresistă au suferit o grea ducţie socialiste. Sistemul priul popor, cît şi faţă de cau­ rezolvarea trebu rilo r obşteşti, Recent a avid loc plenara tea pa rtidu lui este faptul că el«
imperialismului, pe ruinele fns- ale teoriei revoluţionare, co­ pierdere mondial socialist deţine în pre­ za generală a socialismului, de a se afirma şt promova în C om itetului Central al p a rtidu­ îşi îndeplineşte rolul de for­
I.r» 1 or imperii coloniale au apă­ respunzător situaţiilor şi îm ­ Poporul sovietic a continuat zent aproape 40 Ja sută din păcii şi progresului social. toate domeniile. în întreaga ie­ lui nostru, care a examinat un ţă politică conducătoare In so­
rut zeci de state noi. S-au pro­ prejurărilor specifice în care cu abnegaţie opera începută producţia industrl-ala a lumii, Cucerirea puterii politice de rarhie a vla(ii sociale. N a ţio­ complex ele măsuri penlru dez­ cietate nu în mod declarativ,
dus schimbări însemnate şi în acţionează. sub conducerea lui Lenin. a- dispune de un considerabil po­ către clasa muncitoare. în a- nalităţile conlocuitoare sînt re­ voltarea forţelor de producţie
liirile capitaliste dezvoltate, a­ Adversar neîmpăcat al o ri­ sigurînd construirea socialis­ tential material şi tehnico-şli- liantă cu ţărănimea şi celelal­ prezentate în Marea Adunare în agricultură perfecţionarea nu prin metode administrative,
til în nivelul forjelor de p ro ­ căror viziuni simplificatoare. m ului pe a şasea parte a glo­ intific. exercitind o uriaşă in­ te pături de oameni ai muncii, Nalională, în consiliile popu­ bazei lehnico-materiale a aces­ do comandă ci prin linia sa
ducţie cît şi Sn structura so­ Lenin a prevenit împotriva ilu ­ bului. Roadele po liticii leninis­ fluentă asupra dezvoltării m on­ trecerea la construirea., o rîn ­ lar©, în conducerea organiza­ tei im portante ramuri, pentru politică creatoare marxist le-
cială, în rolul stalului. In ra­ ziei că socialismul s-ar naşte te s-au reflectat în puternica diale contemporane. du irii socialiste în Romifriia re ­ ţiilor dc masă şi obşteşti > ele asigurarea sp o ririi producţiei ti in istă. prin prezenţa organiza­
porturile de clasă- In Jupla îm ­ clintr-o dală. in lr-o formă de­ dez.vollare pe care au cunos- prezintă o confirm are conclu­ folosesc limba maternă In în- vegetale şi animaliere. Rlena- ţiilor de partid în miezul v ie ­
Trecerea de la capitalism Ia
potriva monopolurilor, a im ­ săvârşită. Preluarea puterii po­ cul-n forţele de producţie In socialism marchează ridicarea dentă a via bilităţii şi forţei vătămînt si cultură. în admi­ ra a adoptat programul naţio­ ţ i. în toate sectoarele con­
perialismului, pentru proqrcsul litice de către clasa muncitoa­ U R S S ., In progresul rapid naţiunii — categorie istorică- transformatoare a ideilor mar- nistraţie si în activi,lalea ob­ nal privind gospodărirea raţio- strucţiei socialisto, prin legă­
socictălii şi apărarea păcii re, in alianţă cu ţărănimea şi realizat de economia Uniunii socială căreia marxism-leniniş- xism-leninismului, aplicate fn ştească dispun de şcoli, Insti­ notă a resurselor de apă, e x ­ turile strînse cu masele cele
s-au anqajat noi şi noi forte cu celelalte pături de oameni Sovietice. NervuJ vital al a- mul i-a acordat întotdeauna o mod creator, po trivit c o n d iţii­ tuţii cultural-artistice. ziare, tinderea lu crărilor de irig a ţi, mai largi, prin atitudinea m i­
sociale — ţărănimea, păturile ai muncii — arăta el — repre­ ceslui progres fl constituie in­ deosebită alentio —- pc o treap­ lor specifice dale. De-a lungul reviste şi cărţi, beneficiază în îndiguiri, desecări şi de com­ litantă. înaintată a com unişti­
m ijlocii ale populaţiei, cercuri zintă numai punctul iniţial al dustrializarea socialistă. N iv e ­ tă calitativ superioară. Licbi- existenţei sale de aproape o egală măsură cu poporul român batere a eroziunii solului fn lor. exemplu de devotament-
larqi ale Intelectualităţii, ma­ unui îndelungat proces ele lul atins de industria U.R.S.S. dînd exj)loatarea şi asuprirea, jumătate de secol, In cursul de roa.dele constTuctiei socia­ ana 1971— 1975 şi prevederile şi abnegaţie în înfăptuirea po­
se de lemci, tinăra generaţi'. transformări economice şi so­ se exprimă în iaplu't că ea rea­ instaurind noi raporturi de pro- Juploi ¡legale, cît şi în focul listo Constituirea consiliilor generale ele perspectivă pfnă litic ii partidului. Puternic unit
in ju ru l C om itetului sfjL, c en.
0 trăsătură caracteristică a e­ ciale. în cursul căruia au loc liza în l (Jf>8 o producţie ce ducţie, egalitatea socială a oa­ insurecţiei armate din august oamenilor muncii aparţînfnd în 1985. precum şi programul
pocii actuale este participarea i estrîngerea şl lichidarea pozi­ depăşea de 79 ori nivelu l anu­ menilor — orînduirea socialis­ 1944, in anii revoluţiei popu­ naţion alită ţilo r conlocuitoare naţional privind dezvoltarea ‘ ral. grupind in rin du rile Ini
tot mai Intensă la rezolvarea ţiilor capitalismului, afirmarea lui 191.1, reprezenlînd aproape tă asigură unitatea de intere­ lare şi ai construirii socialis­ — expresie elocventă a adîn- zootehniei şi creşterea produc­ peste două milioane rl© mem­
problemelor vieţii internatio­ şi exlinderea relaţiilor socia­ 20 la sută din producţia indus­ se şi aspiraţii ale tuturor oa­ mului, partidul nostru a acu­ ciril democratismului o rîn d u i­ ţiei anim aliere in anii 19 70— bri dintre coi mai înaintai?
nale a tarilor mici şi m ijlocii, listo de producţie, reorganiza­ trială m on dială; Industria re­ menilor muncii, pentru dina­ mulat o bogată experienţă do r ii noastre — a creat un ca­ 1980. In v iito ru l cincinal, ag ri­ muncitori, ţărani şi intelectuali.
care păşesc cu viqoare în are­ rea pe baze noi. socialiste, o prezintă baza forţei economice mizarea energiei şl punerea luptă In mobilizarea, org an i­ dru şi mal favorabil afirm ării c u ltu rii îl vor fi a.locale in ­ Partidul Comunist Român con­
na p o lilicil mondiale, se rid i­ tuturor domeniilor vieţii so­ şi m ilitare a statului sovietic, deplină în valoare a capacită­ zarea şi conducerea maselor lor in viata social-polilică. v e s tiţi de peste 100 m iliarde stituie adevăratul centru vital
că împotriva dominaţiei şi a­ ciale. e progresului general al ţârii. ţilor creatoare ale întregii na­ largi ale celor ce muncesc. Jn- Realizările dobîndlle de po­ lei, adică do două ori mai mult al organisiiiuiin nostru social,
supririi, pentru afirmarea drpo- In mod cu totul special s-a S a înfăptuit opera de trece­ ţiuni. frîngînri opoziţia claselor e x ­ porul nostru în construirea so­ decît s-a inveslLl în întreaga fiind urmat cu nemărginită în­
tulul tuturor popoarelor la ocupat Lenin de problemele re a Întregii ţărăniml pe fă­ ploatatoare el a asigurat cuce­ cialism ului demonstrează jus­ economie naţională în perioa­ credere de întregul popor lf-
dezvoltare de sine stătătoare. bazei lehnico-materiale a noii gaşul ag ricu lturii socialiste, Socialismul oferă premisele rirea întregii puteri politice de teţea politicii marxist leniniste da prim ului nostru plan cin ci­ nilalea de voinţă si de m ţin-
L’n element fundamental, nou, orinduiri. arătînd că socialis­ colhoznice, a fost organizat un pentTu înflorirea multilaterală către clasa muncitoare, aliată a Partidului Comunist Român nal 1951— 1955. Se va eoni in na ne n partidului, unitatea in ju ­
rul sau a tuturor celor ce mun.
«1 realităţilor contemporane mul presupune un înalt nivel amplu sector de stat în agri­ a naţiunilor, pentru îmbinarea cu ţărănimea. instaurarea şi care şi-a îndeplinit şi îşi înde­ dezvoltarea în ritm susţinui a
esle schimbarea radicală a ra­ de dezvoltare a forţelor de cultură, s-au făcut eforturi în­ armonioasă a Intereselor na­ generalizarea re la ţiilo r socia­ plineşte cu cinste misiunea dc industriei do tractoare şi ma- ccsc. fără deosebire de naţio­
portului de foite pe plan mon­ producţie. LI a considerat In­ semnate pentru înzestrarea a­ ţionale şl Internaţionale ale listo de producţie, lichidarea fort3 polMicâ conducătoare a şini^ agrirole in aşa fel îneît nalitate. reprezintă chezăşia
dial in favoarea foitelor so­ dustrializarea ca m ijlocul p rin ­ cestei împortonto ram uri a e­ popoarelor. Aslgurînd v a lo rifi­ exploatării omu»lui de către, societăţii noastre, asigura a- fiîna In 1975 lucrările agricole îna intării victorioase a Ro i im -
cialismului şi progresului, a cipal pentru înlăturarea sără­ conomiei cu maşini şi mijloaco carea cit mai intensă a avan­ om, trium ful deplin al socia­ plicaroa creatoare a adevăru­ practic vor ii complet meca- "ie i pe calea socialismului, a
Ironlului anliimperialisl. Prin­ ciei şi Înapoierii, pentru a rea­ lehnice, pentru dezvoltarea şti­ tajelor noii orinduiri., dezvolta­ lismului ia oraş© şi sate. rilo r generale ale niarxism-lc- ni<zatc; va fi asigurată o can- îndflo rii ei pc. (regie ini mai
tre schimbările esenţiale care liza acel înalt nivel ele bună­ inţei agricole. Toate acestea rea susţinută a economici, şti­ IMccînd de Ia con diţiile spe­ ninism tilui p o triv it pa rliculorl- litale dc îngrăşăminte c h im i­ îna lle do progres, bunăstare
civilizaţie
s-au produs in ultimele dece­ stare. civilizaţie şi cultură, fă­ au făcut să se transforme r a ­ inţei şi culturii, ridicarea ni­ cifice României, care a moşte­ 'â Iilor istorice ale tării. Parti­ co la nivelul corintelor a g ri­
nii în lume. cu ample im p li­ ră ele care socialismul este de dical modul de producţie al velului ele trai al oamenilor nit de la regimul burghezo- dul noşlru se preocupă con ti­ c u ltu rii avansate. Partidul şi In spiritul concepţiei lui Le-
caţii asupra tuturor laturilor neronceput. Dindu-şi seama de ţărănimii, condiţiile ei de via­ muncii, jîarlLdele comunlsle şi moşieresc o economie insufi­ nuu de dezvoltarea şi genera­ statul nostru pornesc de la nm oare a subliniat relaţia
existentei materiale şi spiri- insemnălalea eleclrificării încă ta şi de muncă. m uncitoreşti din ţările socia­ cient dezvoltată, partidul a si- lizarea propriei experienţe, do- considerentul că transforma­ slrînsă ce există între p o liti­
luale a omenirii, trebuie rele­ în perioada cind introducerea Remarcabile progrese a rea­ liste îşi realizează misiunea is­ hiat_ în centrul po liticii sale blndîtă în construirea noii o- rea socialistă a agriculturii, ca internă de făurire a noii o-
vată. de asemenea. profunda energici electrice in producţia lizat ştiinţa sovietică; ea s-a torică de exponenţi al Intere­ făurirea unei baze tehnico-ma- rin du iri, în scopul perfecţionă­ generalizarea noilor r e ia ţi d© rîn d u iri şi politica externă a
revoluţie ştiinţifică Şi lehniră industrială se afla in lr-un sta­ afirmat în domenii de maximă selor vitale ale clasei munci­ leriale moderne a societăţii. rii conhnuc a activită ţii sale. producţie Ia sate au o însem­ slatiilui socialist, Partidul C o­
mondială, marele proqres al diu incipient, chiar în ţări n- . Importantă ale cercetării con­ toare şi popoarelor lor. In acest El a pus la temelia program u­ Totodată. H a studiat şi stu­ nătate deosebită, dar nu rezol­ munist Român şi q iivcin u j tă­
cunoaşterii umane. vansate, Lenin a demonstrat temporane —■ studierea şi cu- fel, ele» îşi îndeplinesc totoda­ lui său de construcţie socialis­ diază experienţa Partidului va de la sine problemele dez­ rii. conccntrind eforturile po­
Toate aceste schimbări im ­ că dezvoltarea industriei, a în­ rerirea Cosmosului, folosirea tă o (naltă îndatorire Intcrna- tă industrializarea tării ca sin­ Comunist al Ltniunii Sovietice, voltă rii acestei ram uri a eco­ porului noşlru în direcţi« în­
pun un slndiu aprofundat, răs­ tregii economii in Rusia tre­ energiei atomice, tehnica ra­ ţ ion al ist ă. deoarece cu cît fie­ gura cale de lichidare a îna­ a partidelor frăţeşti din cele­ nomiei naţionale. Numai cre- făp tu irii cu succ es a sn/ r (n i-
punsuri corespunzătoare, solu­ buie să aibă la bază eleclvifi- chetelor radioelectronica —• care ţară socialistă esto mai poierii economice, de dez­ lalte ţări socialisle, a întregii înd o puternică bază tehnico- lor construcţiei socialiste de.s-
ţii pentru toate problemele a­ carea, ca una clin pîrghiije siluind Ţara Sovietelor la loc dezvoltată, cu cit înfăptuieşte voltare susţinu,tă a întregii e­ mişcări comuniste si m uncito­ materială a ag riculturii, numai f A 5 r» a iii o activitate neobosită
duse la ordinea zilei de dez­ principale ale progresului. A ­ de Irunte în ierarhia ştiinţifică mai deplin şi consecvent idea­ conomii şi d© ridicare social- reşti internaţionale, preţuind asigur în rl meran ¡zarea şi ch i­ pt* arc*na mondialii, in sprijinul
voltarea istorică, A fi mar- nii care au trecut, experienţa mondială şi aducînd o contri­ lu rile proletariatului, cu alit c li 11liralti a tării, de întărire a ceea co co-respunde condiţiilor mizarea p ro d u rţe i, exlinderea forţelor înaintate ale lumii
xisl-leninist înseamnă a abor­ celorlalte ţări care nu păşit buţie de seamă la proqrcsul ea aduce o contribuţie mai im ­ independentei şi suveranităţii specifice ale dezvoltării socia­ lucrărilor de îmbunătăţiri fun­ contemporane.
da cu curaj, iară Idei precon­ pe calea socialisinului au de­ Ştiinţei şi tehnicii universale. portantă la creşterea puterii naţionale. Rezultatul acestei liste a României. ciare se pot pune Sn valoare In centrul politicii extern«» a
cepute. noile realităţi, a traqe monstrat c i făurirea unei baze O puternică dezvoltare. atît sistemului mondial socialist în politici., însuşită cu însufleţire In prezonl, poporul rom ânişi , uriaşele resurse dc progres pc tării noastre partidul şi g u ­
loale concluziile care se Im ­ lehnico-matcnale avansate re­ sul) raport cantitativ, cît şi ca­ ansamblul său, la sporirea de întregul popor, a fost dn- consacră eforluri.le şi întrea­ ■ care le generează victoria sn- vernul situează ir> mod ferm
pun din acestea pentru lupta prezintă condiţia holărîtoare a lita tiv a cunoscut învăţămîn- prestigiului şi autorităţii socia­ blarea în medie, Ja fiecare 5 ga sa putere de creaţie re a li­ 1 realismului la sale, se poate prietenia şi alianţa IraţeaM^i
revoluţionară. Numai in arest construirii şi consolidării noii tul ele tonte gradele. Poporul lismului în lume. la întărirea fini, o producţiei industriale, zării programului stabilit de făuri o agricultură modernă __ -cu toate tării o soi lalistc* — o©
fel învăţătura marxistă poa'e orinduiri sociale. sovietic a obţinui succese de iro n lu lu i ani ¡imperialist. Inter­ care în prezent depăşeşte ele Congresul al X-lca al pa rtidu­ superioară atît d in punct do care sînloni lec/aţ prm comu.
ajuta partidele conHiniste in Una din tezele fundamentale seamă în ridicarea nivelului naţionalismul socialist presupu­ 15 ori nivelu l antebelic. Indus­ lui. Pornind de la analiza sta­ vedere social, cît şi tehnico- m talea de orînduir© si teluri,
soluţionarea sarcinilor istorice ale teoriei industrializării so­ său de trai material şi spiri­ ne nu ştirbirea sau lezarea tria — a curei pondere în v e n i­ diului atins în construcţia socia­ economic — rnpalnlă să satis­ prin ideologia marxist-lemnis
ce le stau in fată. Numai pe cialiste elaborate de Lenin a tual, în îmbunătăţirea condi­ intereselor nationale ci — dim ­ tul national a ajuns Ia 57 la su­ listă Congresul a stabilit <u facă în tot mai bune condiţii lă, prin lupta comună p m -
această cale se vor putea de- fost necesitatea aşezării aces­ ţiilor generale de viaţă ale potrivă — deplina lor alirma- tă Iată de 1 0 ,8 la sută în 1918 obiectiv fundamental al a c tiv i­ nevoile pnjmlatiei şi ale eco­ lrtl P ^ r o s social şi pac© 1,1
pâs.i tendinţele de stagnare şi tui proces pe baza ştiinţei şi celor ce muncesc. re, iar grija fata de interesele " so manifestă tot mai mult t ă ţ i partidului, a întregului po­ nomiei naţionale lnn’O; poporul român esle ho-
dinamiza qîndirea revoluţiona­ tehnicii celei mai înaintate, a Trăinicia orînd uirii sovietice pro priu lu i popor este indisolu­ că factor fundamental al m er­ por, făurirea societăţii socialis­ Chintesenţa măsurilor elabo­ lârit să m ilite /e neabătut pen­
ră. sc va nsiqura, in condiţiile unei organizări superioare a a fost verificata strălucit în bil legală ele dez.vollarea so­ sului înainte al societăţii noas­ te m ultilateral dezvoltate. T ră ­ rate o constituie asigurarea li­ tru continua întărire a pr©!«/'-
de astăzi, dezvoltarea marxism- producţiei, a unei înalte efici­ timpul grelelor încercări prin lidarităţii internationale cu toa­ tre socialist© p© drumul pro­ săturile esenţiale care definesc nei mai jusle aplicări a p rin ­ nioi şi alianţei cu toate slat©-
lemnismului. olirmarea Iul ca ente a m unrii sociale. Lenin a­ caro a trecut In anii războiu­ te tarile socialiste, cu întrea­ gresului şi civilizaţiei. această ©tapă sînt creşterea in­ cipiului fundamental de con­ !o socialiste penlru dezvolta-
o adevărată foită motrice a răta că productivitatea muncii lui civil şi ai intervenţiei im­ ga mişcare comunistă şi mun­ Un element esenţial al pro­ tensivă a forţelor de pro­ ducere a economiei — cen­ cea multilaterală a cofoborm ii
transformării societăţii. este factorul care. în ultimă perialiste. ai agresiunii hitle- citorească cu toate forţele gram ului de construire a noii ducţie, crearea unei economii tralismul democratic. îm bina­ CU aceste ţări. Tara noastră a­
1 emn arc meritul istoric de instanţă, determină insăşi su- a ‘ste Animat do fierbinte pa­ progresiste şi anliiinpcrialiste. o rin d u iri în România l-a con- moderne, bazată pc tehnica a- rea armonioasă a conducerii cordă şi va acorda şi j n Vnt-,r
Promovarea unei politici în ca­
a li elaborai programul revo­ neriorilatca sistemului socialist triotism de devotament lără re să fie îmbinate în mod just s lilu ii rezolvarea socialista a vansală, asigurarea unui înalt centralizate cu larga autono­ sprijinul' său neprecupeţit p,,.
luţiei şi nl construcţiei socia­ tată ele cel ropilalîsl. El înţe­ margini fata de cauza socialis­ sarcinile naţionale şi interna­ problemei agrare. Partidul nos­ nivel de productivitate şi de mie a unităţilor economice d© poare/or care luptă împotriva
tru, inspir Indu se din p rin cip ii­
liste în Uniunea Sovietică, de legea prin aceasla că rxislen- mului. poporul sovietic s-a r i ­ tionale esle o condiţie im por­ eficienţă a muncii sociale, dez­ bază, cu sporirea a.trihiiţilo r imperialismului, va largi
a fi lundamcnlat rolul şi sar­ to prci> “clătii socialiste asu­ dicai ca un singur om in apă­ tantă a construirii cu succes a le leniniste ru p rivire la trans- voltarea susţinută a ştiinţei, M răspunderilor (or. laborarea cu tării© cai o au
lormaroa socialistă a ag ricu l­
cinile partidului comunist în pra nu ¡.oarelor dc producţie rarea m arilor sale cuceriri re­ socialismului Ignorarea sau turii, şi ţinind seama de-^con- cultu rii şi învâtăm intului. r i­ Partidul a luat măsuri pen­ scuturai jugul colonial ,i (ng.
realizarea accslui program. LI face posibil şî necesar să se voluţionare. Dind dovada unui nesocotirea oricăreia din aces­ di(iile specifice, dc rap orturile dicarea bunăstării materiale şi tru dczvollarc^ consecventă a tu /icntru dezvoltarea rl© sine
a conceput partidul ca deta­ asigure o mai înaltă v a lo rifi­ înalt eroism şi spirit de sacri­ te laturi Inseparabile nu poate economice şi structura socială spirituale a tu tu ro r oamenilor democratici economice, pentru stătătoare*, cu toate forţele nn-
şamentul cel mal înaintat, de care a muncii a elanului şl ficiu. purlînrl pe um orii lor dec îl să dăuneze atît operei de a satului românesc, a desfăşu­ num oii. Societatea socialislă atragerea cil mai activă a ma­ liuuperiahsie. progresiste din
avanqardă al clasei muncitoa­ iniţiativei maselor. Acest prin ­ principala povară in încleşta­ edificare a noii orind uiri, cit şi rat o ampla activitate politică m ultilateral dezvoltată se va selor la ©lahnrarea şi aplica­ lume Promovind activ p o liti­
re. cn stalul major al luptei cipiu leninist şi-a dovedit, de rea crîncnnă cn lascismul, po- cauzei generale a socialismu­ Si organizatorică pentru atra­ caracteriza in acelaşi timp rea principalelor decizii şi mă­ ca de coexistenţă paşnică in ­
revoluţionare pentru asaltul asemenea, valabilitatea ca lege poa/ele Uniunii Sovietice au lui. luptei revoluţionare con­ gerea ţărănimii, pe ha za iibo- prin perfecţionarea continuă suri ; f n ultim ii ani s-au inten­ tre stalel© cu o rin d u iri snr ia­
lumii vechi, ca foita politică generală a construcţiei socia­ adus con in butia holărîtoare în temporane rului consimtâinint, pe calea a relaţiilor de producţie şi a sificat d czbailerile publice a­ o di terii e. România dezvoltă
condu-ătoare e întregului po­ liste aplicarea lui evind o im ­ înfrîngerea acestui periculos cooperativizării. In acelaşi timp organizării societăţii, prin în ­ supra problemelor vieţii eco­ larg relaţiile de colaborare r;i
por în edificarea noiî nrîn- portantă excepţională pentru duşman al libertăţii popoarelor form are a sistemului m ondi­ el s-a preocupat de dezvolla- făptuirea repartiţiei bunurilor nomice şi sociale, au devenit loale ţarii©. miiilea/Jb consec­
diini sociale. Uelnînrl şi dez- progresul economic al ţ Ar i 1 nr şi (iviliza lie i al socialist a ridicat, petvtru produse de societate in s p iri­ practici curente consfaluiriile vent pentru stingerea şi Ik b i-
voltînd ideile lui Marx <le<ove socialisto, pentru creşterea a* Astăzi, după 52 dc ani de la prima oară în istorie, proble­ rca bazei lehnico-m ateriale a tul echităţii socialiste. organizate po d ife rite sectoare darea oricăror focare dc con­
Marea proprieta­
ag ricu ltu rii
partid. Lenin a elaborai prin­ v u ţiri lr>r naţionale şi ridica­ Revoluţia Socialistă din O c­ ma organizării unor relaţii in­ te socialistă şi-a d o ve d it’ în Partidul nostru porneşte de sau ram uri pentru examinarea flicte şi încordare care pot pu­
cipiile orqam zalorîrr, po liiire rea nivelului general de bună­ tombrie, Uniunea Sovietică es­ ternationale de lip nou — rad i­ practică superioritatea asupra la principiul m arxist-leninisl activităţii şi adoplarea măsuri- ne în prim ejd ie pacea şi sccu-
şi ideologice ale partidului de stare Şi civilizaţie. te o puici e dc* prim laug cu cal dcosobiie de cele consa­ m icii gospodării ţărăneşti; con­ că una din părţile componente ier ce se impun In în tre p rin ­ ritaica inter naţionala.
lip nou. a desfăşurat o uriaşă Lenin a fost profund preocu­ un uriaş potenţial economic, crate de imperialism — rare cludent în acest sens esle fap­ indisolubile, de cea mai mare deri au fost înfiinţate comite- Anim at de o [naltă respon­
ac livila le pentru crearea unui pat de problemele pe rare le tehnico-şliintilic şi militar. Co­ să asigure o largă şi frurtuoo- tul că în 1959 producţia g lo ­ importantă, alo socialismului lele ele d ire cţ© — organe de sabilitate ţaţa de cauza socia-
asemenea pariiri în Rusia Ca­ ridică transformarea socialistă m u n iş tii.‘ oamenii muncii din sd conlucrare înire popoare li­ este înfăptuirea unei largi de­ conducere colectivă, rli.n caro Msnudui şi păcii în lum© p0 -
bală agricolă a depăşit de 2,1
pa ilalea parlirlului făurit rin a relaţiilor aqroro. Studiind tara noastră se bucură din in i­ bere şi egale în drepturi. ori nivelul din 1950 — primul mocraţii penlru masele do oa­ fac parte atît cadre de con­ porul noşlru va acţiona cu ho-
el do a răspunde misiunii pen­ particularităţile statului rus mă de înfăptuirile popoarelor (fale prin comunitate de teluri, an după iniţierea programului meni ai muncii. A dincirea si ducere, cit şi de’io gu ţ ai sin­ lă rîre pentru întărirea p u te r­
tru care a fost creat s-a a I i * - din acea perioadă, cu prepon­ sovietice în construirea cornii- nrind uire şi ideologie. Desigur, dc cooperaiivizarc — aslgu­ perfecţionarea democraţiei so­ dicatelor şi reprezentanţi aleşi nicului front antum penaljsi şf
mal în mod s ilfi uni. in viata derenta m irilo r gospodării co-l nisnuitui — care reprezintă o aceste relaţii n-au apărut de rînd satisfacerea nevoilor de cialiste reprezintă nu numai ai salariaţilor ■ s-a instituţie- nu va precupeţi nici un Ofort
politică si socială. Aplicînd «ui caracteriza. el a fundamental contribuţie de cea mai mare Ia început în tr-o formă desă­ consum ale populaţiei şi alte îm plinirea unor străvechi aspi­ nalrzal adunarea generală a pentru a-şi aduce contribuţia
măiestrie laclica şi strategia căile atragerii ţărănimii la ma­ însemnai ale la întărirea siste­ vârşită ceea ce esle pe deplin cer in |r* ale economiei natio­ r a ţ i ale celor ce muncesc, rea­ salariaţilor din fnlrc/>rindeTi, la dezvoltarea colaborării in ­
vevolu ţo n n ră leninistă. sub rca producţie cooperatistă, in- mului mondial soc lalist, a lor- «‘xplicahil dacă se line seama nale. lizarea idealurilor de egalita­ <a for colectiv de dezbatere ternaţionale. Ia eliminarea pe­
conducerea directă a lui Le­ sistind asupra necesilătii ele a lelor democraţiei şi progresu­ de faptul că ele n-au mai r- te, libertate şi dreptate* pentru si analiză a problemelor eco­ rico lului unul nou război la
nin. Pariului Comunist bolşe­ se respecta cu slrictetc liberul lui, la cauza generală a păcii vul pre< cricul in istorie, că re­ Construirea socialismului a care a luptat cn eroism clasa nomice, fn faţa căreia condu­ salvgardarea păci! şi sccuriiâ-
vic a reuşit p rn lru prima oară ei cnnsîmlămînt t transforma­ şi prieteniei între popoare. prezintă un fenomen cu totul determinat scInmbăTi profunde muncitoare, pentru care* s-au cerea unităţi; ©sie olihqa.tă să ţ i Internaţionale.
în modul de existentă a
po­
în Istoria omenirii să răsloar- rea socialistă a agriculturii O nouă şi viguroasă con fir­ nou în viata internaţională. E- porului. ridicind )a o nouă je rtfit numeroşi m ilitanţi comu­ prezinte periodic dări d© sea­ Dezvoltarea mondială con­
nr clasele exploataloarc de la presupunea. în acelaşi timp. în mare a jnstctei m arxism-Jeni- volutio lor n-a fost lipsita do conditio socială masele l^rgi nişti Aceasta constituie toto­ ma. să răspundă pentru modul temporană dovedeşte Incontes­
putere şi să lăuronsră slatul concepţia tui Lemn. înzestra­ nismului a conslituil-o trece­ ivirea unor neajunsuri ; ase­ populare do Ja oraşe şi sate. dată o necesitai© obiectivă o cum asigură dezvoltarea p ro­ tabil că omenirea înaintează
nou al m uncitorilor şi ţărani­ rea aceslei ramuri cu o puter­ rea. după col de al doilea răz­ menea Icnomen'e pot şl trebu­ I’e baza sporirii d e 5,0 ori ă edificării o rîn d u irii socialisto, ducţiei şi buna gestionare a în direcţia întrevăzută de Le­
lor. nică bază tchnirn-m atrrială. ie Îns3 să dispară în cursul o condiţie holărîtoare a pro­ mn — în direcţia socialismu­
boi mondial, a unui şir de {ări procesului do continuă perfec­ venitului national, in perioada fondurilor matena.le şi băneşti
Se cunoaşte ră tinăra Putere organizarea producliei pe te­ la construirea o rin d u in i suna ţionare a co la b o ră ri inierna- 1930— 196!) s a realizat o creş­ gresului noii societăţi, care nu Pornind do f*a faptul că fn lui şl comunismului. înarmai©
Sovietică a trebuit să facă fată melia cuceririlor ştiinţei si 1 eh- liste, formarea prin* aceasta a tionalisle dinu© popoarrîc* « are tere ele peste 2.5 ori a salariu­ se poale baza d e rîl pe descă­ socialism oamenii muncii au o cu teoria revo lu ţiona ră a cla­
unor situaţii deosebii de com­ nirn moderne. S-au cristalizat sistemului mondial socialist construiesc noua orîuduire Ex- lui real. Orînduirea socialistă tuşarea in iţia tive i şi energici duljJă cablate — d© pro prie­ sei muncitoare, tnsuşlndu-sî
-spiritul el creator
partidele
plexe. O dată cu lupta îm po­ astfel modalităţile soluţionării Este ciinoscu't că slr 3 In ci tele j)ericn|a arată că numai fu n ­ a asigurai dreptul |a muncă şi crealoare a maselor, pe p a rti­ tari colectivi ai m ijloacelor dc
triva forţelor contrarevoluţiei uneia din cele mai complica­ v icto rii ale armatei sovietice, damentarea acestor relaţii pe odihnă grai uitat ca fnvălămîn- ciparea activă a color ce mun­ producţie şi ele producători ai comuniste şl muncitoreşti vor
şi a intervenţiei imperialiste, te probleme ale construirii ele celorlalte armate din coa­ princip iile marxism-Ion in ¡sinu­ tului ele ţoale qradokv dez.vol- cesc la conducere« stalului, »1 Im nurilor materiale — partidul duco mal departe marea ope­
pentru apărarea şl consolida­ noii orinduiri. cu valabilitate liţia antihillerislă, avintul hip­ lui şj ale intc-mnlionalisnuilnî tarea si.siomului de ocro tire a înlr-eyij \ ¡©ti obşteşti. nostru urmăreşti» consecvent ră de transformare a societă­
ţii, de edificare a noii orîndu-
rea cuceririlor revoluţiei, tre­ generală In toate ţările cn o ici popoarelor im poiriva la>- socialist — egalii al ea deplină sănătăţii publice îm bunătăţi­ Definind urma etapă a con­ ca această ca ra ctcrislică fu n ­
buiau elaborate şl soluţionate agricultură bazată pe mira pro­ cismului. pentru democraţie >1 în dreptiwi, respectarea suve­ rea condiţiilor d© locuit a strucţiei socialiste in tara noas damentală a noii o rin d u iri să iri. îndeplioinriu-si cu cinsle
problemele cu desăvîrşire noi ducţie de mărfuri. progres social, au creat condi­ ranităţii şi independentei na­ schimbai radical înfăţişarea tră. Congresul al X-Iea al par­ so manifeste concret fn în tre ­ înalta lor misiune Istorică. P©
ale construirii societăţii socia­ O excepţională alenliea acor­ ţii favorabile desfăşurării p ro ­ tionale neamestecul în trebu­ sal<4or şi oraşelor pairici. tidului a avut în v e d e r e o dez- gul mod dc organizare şi des­ această bază se va dezvolta
liste pentru prima oară în lu ­ dat Lenin culturii. Cît ele mult cesului revoluţionar. I oiosind rile inlerne. avantajul reci­ In procesul d© c*ci 11î< aro a vollarr* a României care să făşurare a vie ţii economice, a- neîncetat teoria revoluţionară
me. In cursul procesului revo­ o preţuia rezultă din însuşi fap­ aceste împrejurări. partidele proc. întrajutorarea tovără- noii orinduiri, clasa m uncitoa­ creeze premisele necesare în siqunndu-sc condiţii tot mai mamst-lenin-lislă, care în e*po-
luţionar, care se desfăşura v e r­ tul că el a definii comunismul comuniste şi muncitoreşti din- şeas» u — poate să asigure dez­ re clin tara noastră s a dovedii vederea Ireceni. în perspecti­ bune ca cetăţenii să-şi exprk ca noastră poate H numai ro ­
tiginos. pornind de la princi­ drept chintesenţa ştiinţei şi tr o seric- dc? ţări. exprim ind voltarea liboiă, independentă la înălţimea misiunii sale is­ vă. ia făurirea societăţii co­ mc nestingherit părerea asu­ dul qindir-il ş| experienţei co­
lective a în tre g ii mişcări co­
munici©
piile stabilite de M arx şi En- culturii, a progresului spiritual voinţa şi aspiraţiile maselor şi înflorirea multilaterală a fie­ torice, demonsi rinclu-şî erois­ pra modulul rum sînt gospo­ muniste şi muncitoreşti.
qrls şî linînd seama de rea li­ uman. El considera asimilarea larrp, ou organizat şi condus cărei teiri socialiste şi ¡n ace­ mul. înaltul spirit revoluţionar, Dinamismul ce va caracteri­ dărite trehu rilc ţoi ii, să' c r iti­
tăţile noi care se cristalizau şi aplicarea în practică a cu­ mari bătălii sociale împotriva laşi timp in-tăriroa forţei şi u n i­ energia neobosită, capacitatea za evoluţia economiei romfi- ce neajunsurile, să tragă Ir Sărbătorind 100 de ani de la
sul) ochii Iul, Lenin a funda­ noştinţelor moderne ca o ce­ re a iţu n ii, a claselor exploata­ tăţii sistemului mondial socia­ de a mobiliza celelalte clase neşli tn perioada următoare răspundere p<? ( 0 [ CG dovedesc naşterea Iul V la d lm lr Ulei Le­
mentat o largă concepţie cu rinţă majoră, permanentă a toare, au asigurat realizarea list, sporirea influenţei şi pu­ ale societăţii in opera de con­ oslo reliefai .1© loptul că la neglijenţă, nepăsare sau ne­ nin, este de datoria noastră a
privire la obiectivele principa­ construcţiei noii orinduiri. Dc sarcinii istorice a cuceririi pu­ torii lui de atracţie în lume. strucţie sociO'lislă. consec­ sfirşilul acinalnlui deceniu n i­ pricepere în administrarea bu­ comuniştilor, S3 no Inten sifi­
le ale operei de construcţie nici şi atentîo deosebită pe r a ­ terii politice de către* clasa Se slie ră în prezent în iie venta şi fermitatea in apli­ velul antebelic va ii depăşii nu rilo r poporului. căm ©fortu-rMo pentru Irlu m iu l
socialistă, !a formele şi meto­ re o acorda activităţii in slrur- muncitoare aliată cu ţărăni­ tarile sorialisle există o serie carea liniei m arxist-lcninistc a dc pe.si© I 2 ori la ven ilu l na­ O part© integrantă a efortu­ Idealurilor socialismului ţ n
dele de activitate, la direcţiile liv-edncalive, dezvolLării invă- mea şi a transformării socia­ dc deosebiri de păreri si d i­ partidului. Prin politica dusă ţional. de 14,5-40 ori la pro­ rilo r pentru perfecţionarea ac­ J’ropna ţară, penlru unitatea
de luptă ale partidului. Un lămîntului, ridicării întregii liste a societăţii. vergenţe O parte din acestea de partidul nostru, de clasa ducţia globală industrială, de t iv it ă ţ i de conducere a econo­ t e i l o r socialisle. a mişcării
factor esenţial al succesului n populaţii la un înalt nivel dc Stadiile diferite? de dezvolta­ îşi an sursa in condiţiile sp©- muncitoare*, s-a asigurat întă­ peste 1 ori la producţia globn- mici şi a întregii vieţi sociale comuniste, a tuturo r fo iţe lo r
fost priceperea Iul de a sta­ conştiinţă Şi de cultură. re sociat-cronomică de la care cilice diferite în care trăiesc rirea continuă a alianţei mun- tă agricolă, de 1 4 — 16 ori la °stc lupta necurmată dusă de ant.imperialiste - Câre repre-
bili şi o adapta Jinîa politică, Lenin a subliniat cu deose­ au pornii ţăriie socialiste, nu­ popoarele respective ; multe '-¡torc.şlJ-tărăneşti — baza ele volumul Investiţiilor, de 4,4 — partidu»! şi statul nostru îm­ 71-nta aslăz.i factorul fundamen-
metodele de activitate, cores­ bită forţă rolul holărîtor al meroasele lor particularităţi din ele însă şi mai ales as­ neclintit a regimului noşlru so­ 4 5 ori la numărul de salariaţi potriva fenomenelor do b iro ­ ,al 3,1 v icto rie i în lupta pentru
punzător condiţiilor concrete, maselor in opera de cnnstrur- specifice au generat o mare cuţirea acestora, provin clin cialist. 1*0 măsura dezvoltării si do 1,7—18 ori la salariul cratism. a imobilismului, lipsei pace, pentru democraţi© şi
specifice, clin fiecare moment, tie socialistă. Străbate ca un varietate a căilor de înfăptui­ neînţelegerea sau ignorarea construcţiei socialiste, a pro­ real do răspundere şi Iniţiativă pe progres social. Vom deschide
excepţionala sa capacitate de filon puternic şi constant prin re a sarcipüor revoluţiei şi diferentelor existente in riez- fundelor s. himhări petrecute Ţiuînd scama de complexita care le generează centralismul astfel şi mal larg cîmpul dc a-
a îmbina fermitatea şi consec­ întreaga sa operă ideca că so­ construcţiei socialiste. S a ve­ voharea isioriră a ţărilor so­ în structura socială a ţării, tea crescîndă a proceselor e­ excesiv Lenin considera că irm are a ideilor nobile pen­
venta revoluţionară cu o mare cialismul este opera maselor rificat prin experienţa unui cialisto prerum 51 din nesoco­ s-a înfăptui! o lot mai puter­ conomice ş» de cerinţele pro­ nimic nu este mai greşit derîl lru a căror îm plinire Lemn şi-a
ci.irmt întreaga viaţă — Idei-
su-pleto şi elasticitate. înseşi, că activitatea conştien­ mare număr de siaic* că în re­ tirea prin cip iilo r de bază al" nică coeziune a poporului gresului Ic h n ic o -ş tiin ţiic con­ confundarea centralismului de­ Jc* socialismului si conninismu-
Intre principiile şi tezele e­ tă a maselor este factorul fun­ voluţia si construcţia socialis­ relaţiilor dinii© ele Acest»* de. muncilor temporan, partidul nostru a e- mocratic cu birocratismul şi 111 Csle cel mai înalt oma­
lahorat n>n program de măsuri
laborate de Lenin, unele s-au damental al noii vieţi socia­ tă. generalul şi particularul osebiri nu trebuie să afet !(>■/<■ Se şi ie c îiă alen lie a acor­ penlru perfecţionarea întreg u­ cu şablonismul. Lenin vedea giu pe car© ti aducem memo­
dovedit a fi legi cu valab ili­ le. Tocmai de areca a cerul formează o undate dialectică însă r r ’atii!© dintre tärib* so­ dat Lunii» rezolvării pruhlomoi principala chezăşie R lichidăm riei marelui c o n d u c to r rovo-
tate generală in construirea el ca loale marile prrfai eri indestructibilă. Aplicarea prin- cialiste. unitatea lor. colabo­ nationale ca /jarle integrantă lui mecanism de funcţionare a birocratism ului In atragerea mţ'onar al proletariatului, mi-
economici, a lu tu ror compar­
noii orinduiri. Aceste principii clin viata societăţii să fie. rea­ ci pi 1 lor generale ale socialis­ rarea I»)/1 frăţească. Sin'cm con­ a programului înfăptuirii re­ larga n maselor la conducerea btflriiului neobosit pentru li-
şi leqi universale au îmbogă­ lizate cu pai I ic i,parca maselor mului ştiinţific esle o condi­ vinşi ră dacă se va pune pe voluţiei şi construcţiei socia­ timentelor vieţii soc iale. In c a­ treburilor obşloşli p[ spunco b e rjalea socială şi naţională a
ţii teoria revoluţionară a pro- ca acestea să capele posibpi- ţie obligatorie a unei politici primul plan ceea ce esle co­ liste. LI arăta că acela care drul acosiui program, un Inc c*j numai «lunci cind toată popoarelor. penlru trium ful
perfecţiona­
important ocupă
populaţia va participa la con­
cauzei clasei muncitoare.