Page 87 - Drumul_socialismului_1970_04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V A!

m O.N.U. Sesiunea subcomi­
î tetului tehnico-ştiintific

I w Deschiderea Tirgului inter­

naţional de la Hanovra

| > Protestele opiniei publice faţă

| de politica Administraţiei ameri-
AL P l i Şl 1 CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
icane în Asia de sud-est

5 $
ANUL XXII. Nr. 4761 DUMINICĂ 26 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

P E Ş A N T I E R E L E D E C O N S T R U C Ţ II

S Â S E A S I G U R E :

Randamente superioare în

folosirea forţei de muncă

şi a timpului de lucru

Cnstrui lo rii (Ic pc şantierele aceeaşi perioadă cu 2.4 la sulă. nălălirea folosirii cu efi(jcn(ă
judeţului Hunedoara au ob ţi­ Dacă pc ansamblul Trustului ridicată a (oriei (le muncă.
nui in acest an rezultate puzi- local dc construe In sitna|ia Astfel, din (impui nelnlosil.
livc pc linia sporirii tortei pro- este cea arătată mai sus. in 45.9 la sulă reprezinţi întreru­
<1 ne.rive a m um ii. <a laturii cadrul unor şantiere indicele perile si stagnările. învoirile, Locuitorii satelor aparţină­
p rin cip a li a asigurării unei de utilizare a fondului de limp concediile iară plală si absen­ Principiile eticii socialiste în dezbaterea tinerilor
toare comunei lunca Cernii
eficiente economice ricluale. este mult mai scă/.ut. In aceas­ ţele nemolival.e. Un calcul al de Jos, mobilizaţi dc către
In primul trimestru. producli- ta silualie (‘Sie Crupul de şan­ pierderilor generate de aceste In cadrul ciclului dc activităţi intitulai avînd ca temă ..Sociallsmut şi valorile mo­ organizaţiile de partid şi co­
v'ilalca muncii pe ansamblul tiere Valea Jiului, la care cauze arată ta prin lichidarea ..Dezvoltarea conştiinţei socialiste — parlc rale*. mitelui executiv al consHm- TELEX
uniiiitilo r de construcţii iu an­ timpul cfecliv bu rat reprezin­ lor se putea obţine o produc­ integrantă a cdiiicârii noii societăţi", ini­ In cadrul dezbaterilor, o atenţie deose­ Ini popular comunal, >'\
trepriză a losl depăşii 5 (u 44fi tă abia 03.“i la sulă din londut ţie suplimentară echivalentă ţial de Comitetul municipal Deva ai U T-C. bită a losl acordată însuşirii si aprofundă­ reuşii să-si îndeplinească şi
Ici pe salariat Cioclul a(osiei de limp maxim disponibil, iar cu peste 4 milioane lei. pentru perioada lunilor aprilie — mai 1970. rii prevederilor Decretului Consiliului de să depăşească obllqaţlfie re
c.rcşleri sc regăseşte in spoii- la Şantierul Brad acesta reprr- Problema folosirii (oriei de in organizaţiile U.T.C. din unilă|ilc econo­ Stat al Republicii Socialiste România pen­ le reveneau pc primul tri­
rca volumului producţiei (Ic zinlă abia 93.4 la sută De men­ muncă îmbracă şi un alt as­ mice. Instituţii şj şcoli, au lost orqanizale tru stabilirea şi sancţionarea unor contra­ mestru şi chiar pe întregul
constructii-m oniaj caro. pc ţionat osie faptul ( ă. deşi pect In evidentele unilătilor dezbateri pe dilerite teme. In zilele de 23 venţii privind regulile de convieţuire so­ an SESIUNEA
ansamblul (udelului. a înre­ Crupul de saniiere Valea nu se înregistrează pierderile $i 24 aprilie la asemenea dezbateri au par­ cială, ordinea şi liniştea publică. CO M ISIEI M IXTE
gistrat un spor rlc 20 milioane Jiului deţine 2H ta sută din de limp efective ca urmare a ticipat tinerii din organizaţiile U.T.C. în­ ROîXI ANO -IUG OSLA VE
lei fată dc perioada corespun­ numărul dc* muncilor) pe trust, faptului că programul de lucru treţinere şi autobuze ale Autobazei Deva. C. PURCILEAN Obligaşi
zătoare a anului Irerul si do. 3 întreruperile inregistralr re­ înţepe mai lirziu si se term i­ Intre 20—24 aprilie
milioane lei (a ii de planul p ri­ prezintă peste 4fi la sulă din nă mai devreme. De aseme­ 1970. au avui Inc ta nucu*
melor irei luni din acest an. volumul loial a( stagnărilor pe nea. sini frecvente staţionări­ cetăţeneşti reşti lucrările celei dc-a
Demn dc rclînut este iaplul (<5 inlrequl îrusl. le ..mici" care in decurs de o X l-a sesiuni a Comisiei
producţia realizata pesle pre­ La l.( \f;. Deva. risipa dc timp 7 i se adună si sînt cauzale de POUUMBUIUI să se m ixte româno-iuco.slnve
vederile planului sc daiorcste este si mai mare. Dacă In Iri- neaprovmonarea rilm ică cu onorate ele colaborare tehnico-
jn ove lusivilalc depăşirii sar- mesirul f I9fi9 s-au ¡nrcqislrat malcríale, do defecţiuni la u- ştiin ţifico. In cadrul lu ­
c inii de croslerc a pro du ctivi­ 15 Glfl ore-nm limp nelucrat, lilaje ca urmare a exploatării Obligaţiile financiare faţă ; cră rilo r s-a exam inat în-
tăţii muncii. în primele Irei luni ale ncestui nccorespunzăloaro a acestora, de stal. pe trimestrul I. au j eleplinircn prevederilor
Dacă localizăm rezullalele an timpul ne ulili/o t a crescut a lipsei pieselor de schimb etc . lost realizate «n procent de j protocolului sesiunii pre­
obţinute pe unităti se desprin­ la 40 0M3 orc-om. in aceste Frecventa si inlensilaîea fe- 143 la sula. iar planul anual j cedente n Comisiei şi a
de că un aport însemnai îl condilu produclivilalea muncii la contractări şi achiziţ1« a \ fost convenit program ul
aduc Inlreprintleica dc con­ a plătit Iribul slabei preoc upări EMILIAN ROVENTA M ă s o a r e i n t e n s i n t o a t e u n i t ă ţ i l e ! lost îndeplinit in procent dc j de? colaborare tclm ico-
strucţii siderurgice Hunedoara a şefilor şantierelor pentru va­ şef de serviciu la Direcţia 75 la sută. La contractări dc j şliinţifne.î pentru perioa­
Si Trustul lo ia i de («înşiruiţii lorificarea integrală o forţelor judeţeană de statistică Deva In săplămîna care a Irecul să se intensifice ritm ul însă- liflle ale urgentării ¡nsăniîn|ă- mic i, din planul anual dc j da următoare. In ha/a
Deva. ambele unităti depăşind ex isiente. condiţiile au devenii deosebit mîn|ări!or mai ales in c.nilătitfi r/i porumbului o constituie* <u- 725 capete, s-au realizat 650. | protocolului incheiat cu
planul dc producţie exclusiv Structura limpului nelucrat de favorabile mobilizării in ­ agricole clin zona Devei şi O- gani/arco folosirii tractoarelor la tinerel bovin s-au reali- J această ocazie, cele două
în primul trimestru al anului pâ rli îşi vor trnnsm itc
pe baza creşterii produc liv iiă tii tense a lo ile lo r şi mijloace­ răşliţ*i. unde în cursul săptă­ in schimbuii prelungite, aslfel zal 330 capete din 500 plani- \
muncii planificate. Acest in d i­ în unităţile de cooslruclu in d i­ ■ E X E i lor la insăm inlatul porumbului mânii următoare acţiunea poa­ incit să nu se piardă nici o îicale, iar la porci. 25 din j doi:um cni;i(ii, vor acorda
că rezerve însemnate în îmhu- nsis|cn|ă tehnică şi vor
cator a iost realizat si la între­ în C'.A.P. si I.A.S, pc* cele le fi încheiată. De asemenea, oră prielnică evoc uliu ii lucră­ 30 tapele planificate. Rezul- !
prinderea de construcţii fores­ 13 500 şi reşpeclîv 3 092 hec- cooperativele din zona Haţe­ rilo r în cîmp. In zonele? cu tale frumoase s-au înscris la | elrlcca specialişti pentru
tiere Deva. însă nu loalc şan­ lare planificate. Procentele gului şi Bradului au condiţii condiţii favorabile, prin redis­ contractări şi achiziţii dc li- i cunoaşterea reciprocă o
tierele au pus în centrul preo­ medii rcllcetă însă că nu s-a să asigure o temelie puterni­ tribuirea operativă a utilaje­ nă. păsări şi ouă. La lină. ; rea liză rilo r lehnicn-şliin-
cupărilor nevoia ridicării ran­ acţionai ru (emulate si ener- că ret oKoi prin folosirea cu lor disponibile în unele un i­ dc exemplu, planul a losl ! ţifico, in special in do­
damentului muncii ca factor Fabrica chimică Orăştie a îndeplinit qîc in vederea folosirii cIcdIÎ- randament maxim a tractoare­ tăţi. esle posibil si necesar in realizat de pe acum, intre- i m eniul a cn cu llu rn , in ­
principal la realizarea sarcini­ ne a timpului favorabil oxe- lor şi a timpului favorabil. acelaşi limp ca însămintatu) cindti-se cilra stabilită cil j dustriei construcţiilor de
lor do plan. culăn i lucrărilor in cîmp. in Decalajul de aproape 30 do porumbului să sc termine în 326 kq. j maşini, chim ici, petrolu­
Unul din faLlorii (are con­ planul primelor patru luni cooperativele agricole semă­ procente existent între situa­ cel muli 7-fl zile. La aceste frumoase rc/.ul- i lui. alimentare? şi uşoare.
tribuie substanţial la creşterea natul porumbului fiind realizat ţia pregătirii terenului şi in- Paralel cu intensific arca e- tale, o reală contribuţie j A T I.ASUL GKOI.OGIC
productivităţii muncii este fo­ pe numai (i.tt ia sută, iar in în­ sămînţăritc de primăvară de­ forlu rilo r pentru urgentarea a- şi-au adus deputaţii Savina I A l, ItO ă lA M E l
losirea judicioasă a timpului treprinderile agricole de stat notă că nu se duce lipsă de ceslej principale acţiuni aflate Mardan. Viorel Vintoncscu, j
de munca. Analizînd lucrurile Conlinuind tradiţia înde­ in valoare loială dc 150 000 oe 15 la sulă din suprafclele front de lucru cî se semna­ Petru Neîdoni. Ghcorghc j Cu întocmirea ultim e­
stabilite.
prin această prismă se desprin­ plinirii şi depăşirii ritmice Ici. lează deficiente in privinţa u- Vlăiconi si achizitorul co- j lor două hărţi — harta
de concluzia că pe ansamblul a sarcinilor de plan. colecti­ Realizările amintite ¡şi Exislo însă un ila li unde. ca tilizăriî eficiente a maşinilor E Z E T 2 E 3 H 1 muncL Petru Popa. depozitelor cuatcrnnrc şi
unităţilor de construcţii in d i­ vul Fabricii dumice din O- măresc semnificaţia prin urmare a pregătirilor temeini­ de semănat. Pentru a diminua cea neotcclonică _ spe-
cele de utilizare a fondului de răştie inlimpină ziua de 1 iaptul că întregul spor de ce făcu le din timp. cooperato­ influenta înlîrzierîi însămînţă- cia lişlii In stitu tu lu i dc
timp maxim disponibil creste Mai cu importante succese. producţie s-a obţinut in rii şi mecanizatorii au efectuat rii porumbului asupra produc­ ecologie au term inai ela­
dc la 03.7 la sută in anul Ja indicatorul producţie condi|iile creşterii eficienţei această lucrare pe cile 20-35 ţiei. se impune ca specialiştii bora rea A 4 tasului ccolo-
trecut la 95.6 fa sută în acest marfă vindiilâ şl încasată, economice. Bunăoară. in la suta din suprafeţele prevă­ să urmărească permanent sta­ C*c al României.
an. In direcţia unei utilizări prevederile pc patru luni au primul trimestru al anului, zute prin plan. Ca exemple po­ rea solului şi să organieze te­
mai raţionale a (oriei dc mun­ fost depăşite pînă la 25 a­ s-au înregistrat aproape zitive în acest sens amintim meinic lucru) pc toate parcele­ Acolo unde Encrarc de marc în ­
că a acţionai comitetul dc d i­ prilie cu I 232 000 IcI. S-au 400 000 lei economii la pre­ cooperativele agricole din Bă* le unde lercnul permite. O ast­ înfloresc tindere. Allasul. realizat
recţie al întreprinderii de con­ labricat şi livrai suplimen­ ţul dc cosi planificat şi cia. Sinlandrci. Strei şi allctc*. fel dc metodă se aplică cu bu­ la scara 1 r 1 000 000. cu­
strucţii s id e m rq irr Hunedoara, tar unităţilor beneficiare din 1513 000 lei beneficii su­ Considerjnd ca nesalisfăcă- ne rezultate la C.A.P. Simeria. prinde harţi generale şi
r are. prin măsurile pe rare Ic-a ţară 70 lone produse din plimentare. Trebuie subli­ tor stadiul realizărilor pe an­ Priraz. OruŞlie. Lăpuşnîc si în de sinteză ale te rito riu ­
luat. a reuşit ca timpul nelucrat mase plastice, 5 000 kg pig­ niat de asemenea că a cres­ samblul judeţului. tovarăşul alte unităti. O suprafaţă destul lui ţă rii nnnstrc Ele re­
să scadă de la 5.5 la sulă hi tri- menţi roelalici şi diferite re­ cut simţitor şi calitatea pro­ ing. Finii Chirilă, director ad­ de însemnată — circa 500 de insusiri/e omului dau lin iile generale ale
mesirul I lOfiO. la 3,fi la sulă pere de piese pentru indus­ duselor livrate. junct al Direcţiei agricole ju­ hectare — esle pregalilă şi în stru ctu rii geologice, re­
în primul Irimcslru al anului deţene. a apreciat în dialo­ întreprinderile agricole de slal. partiţia zonelor dc prog­
în c urs. De asemenea, la T.l .C. tria constructoare dc maşini. gul purtat pe ierna desfăşu­ care poate şi trebuie să fie N i sc in lin t p lx i d e s e o ri, lo a n n e v o i, N ic o la c llo ld o r . noză pentru substanţe?
pentru
m inerale
utile.
Deva indicele de utilizare a rării lucrărilor agricole de se­ tnsămîntală in tel mai scurt e in d n e aflC xm in s e c to a r e le C o n s t a n tin R a h o r e a n n , Io n soluri, regiuni ele interes
timpului dc lucru a crescut in zon. că sini create posibilităţi timp. Una din cerinţele osen- p r o d u c t iv e a le î n t r e p r in d e ­ Ş u te n , G h e o r p h e C o lh o n . I l i c hidrogeologic şi hidro­
r i l o r . în p r e a jm a o a m e n ilo r
M o r a n c iu . lo a n P o p e s c u . . . tehnic ele.
a n r /a ia fi p c f r o n t u l m u n c ii. Ş i- o u lu a t in serios — şi n u
su s im ţ im c u m d e s tin e le f ă r ă o le p ilim ă m î n d r ie — im p o r t a n t p e n t r u
in d iv i d u a le a le a c e s to r a f u ­ t i t l u l d c m u n c it o r , p ă ş in d g o n d u c ă t o r II AUTO
z io n e a z ă c u a le c o le c t iv u lu i. I n ir lt ă t c ş le p e d r u m u l p r o ­
o n o a r e a c u v â n t u l u i • o n o a r e M c u v â n t u l u i • o n o a r e a c u v â n t u l u i C u s iq u r Q tiţă c ă o a m e n ii fe s ie i. E x e m p lu l lo r , d is c i­ Inspectoratul general al
a c e ş tia s -a u m a t u r iz a t p r o ­ p lin a c o n s t a n t ă . s e v e r ita te a m iliţie i recomandă con­
fe s io n a l ş i c iv ic a c o lo A u c a lm ă a u c r e a t in ju r u - le ducătorilor auto să folo­
— Acum. că am în faţă Ing. Mihai Grigore, secretar al Comitetului lul că noi am fosL alături de c r e s c u t, s -a n s u d a t s u fle te ş ­ u n c o le c t iv d e s p re c a re a s ­ sească intens, mai ales In
magnetofonul, aş putea să în­ mineri lot lîmpul. că i-am spri­ te S u b î n d r u m a r e a a c e lu i zilele ele I —4 mai şi du­
v o r b e s c c u
tă z i
treb eu şi lot eu să şi răspund. jin it în rezolvarea probleme­ f o r p e d a rto ffic c o m p le x . c u ţ ie n e a s c u n s ă o s a t is f a c ­ m inicile. noua autostra­
— De acord. Fnlreba|i-v»i si municipal de partid Hunedoara lor. a făcut ca elanul in mun­ c h i p u r i m u lt ip le , c a re c c o ­ dă Bucureşti _ Piteşti,
răspundeţi. Cu o condiţie '• să că al colectivului sa crească. le c t i v u l d c m u n c ă . — l- a m î n v ă ţ a t să s te a in lungime ele 110 km.
ş i
plasaţi întrebarea in acluali- Si efortul colectiv să conducă C îte c n e r p ii u m a n e n u în p ic io a r e în m e s e rie N e După cum s-a mai anun­
a c u m s în t a l ă t u r i d c n o i
lal.e la realizarea integrală a sarci­ ş i- a u p ă ş it a f ir m a r e a in p e ­ m i n d r i m , d c c e să n - o s p u ­ ţat. prim a culc ele rula­
Ierna îndeplinirii angajamente* Întîmpinăm 1 Mai cu un că nu ne-am lim itat sa mer­ a s lf e l d e f o r / Ş i, a f i r m i n d n e m ! sa re. cu două benzi. este
nilor. Adică, aş vrea să spun
— Lăsind gluma la o parle,
a l
u n u i
r i m e t r u l
a s c e n d e n t
in totalitate gala. Ea a­
cred că abordind o discuţie pe
C e l c a re „ d e ce
gem ta Ghelar si să ţinem o
dc drum. eviiîm l treceri­
lor Irebuic să punctăm înliî şedinţă cu factorii de răspun­ sigură condiţii excelente
şi-nlîi cîlcva succese de sea­ dere. să criticăm aspru în stin­ le prin localităţi, pasa­
mă ru care hunedorenii se gă şi-n dreapta şi-apoi să aş­ Biografii colective contemporane jele ta nivel cei cafea fe­
prezintă pesle cilcva /¡le la bogat buchet de realizări teptăm redresarea situaţiei. Am rată şi drum urile latera­
sărbătoarea internaţională a ajutat concret, la obiect, cu ce le. M ijloacele de semna­
oamenilor muncii. C. dc-alt- ani pulul, tot timpul, acolo un­ a c e a s ta , n c i;om p i n d i c u S p u n ă “ ■— p e n u m e C o n ­ lizare rutieră perfecţio­
minlerj. o frumoasă Iradilie să de a fost nevoie. Aceasia au s ig u r a n ţ ă ta n u m e r o a s e le c o ­ s t a n t in R a h o v c a n u — s-a nate. precum şi lipsa ilt
inîimpinăm ziua de I Mai cu trimestrul II Avem acum cer­ înscrie pe linia unor perma- trul a rtiv ilă lii sale în sectoa­ fâcul-o loti secretarii noştri, le c t iv e d in m a n ie c e n tr e s o lid a r iz a t c u u z in a d e 3(1 curbe accentuate perm it
cel mai proaspăt şi bogat bu- titudinea că vor li dale în fo­ nenîe ascensiuni in graficul rele direct productive, la locu­ activiştii, cele mai bune forte in d u s t r ia le a le p u ie t u lu i d e a n i. U n e o r i, a lu n e i, c in d menţinerea unor viteze
< het de realizări. La producţia losinţă cu 20 de zile mai de­ înfăptuirilor economire. Sigur, rile de muncă : acest stil de de partid din exploatarea m i­ m o d if ic ă r ile a d u s e m a t r i ­ constante de croaziera.
globală industrială s-a reali­ vreme hotelul dc 200 de pa­ incă nu s-a încheia!, dar se muncă nc-a ajutat, să cunoaş­ nieră, Sau la Inlreprinderea de — V a le a J i u l u i ş i H u n e d o a ­ ţ e i sc in c ă f t ă ţ in a u să-l. Pentru parcurgerea auto­
zai — numai în primul trimes* turi şi cu 45 de. zile cuptorul întrevăd realizări frumoasă A ­ tem mai bine situaţia, să fim conslructii siderurgice, biroul ra — u n d e s -a u f o r m a t u r i a ­ a s c u lte , u it a să p le c e a c a s ă , străzii silit necesare 75__
Iru — o depăşire (Ic* pesle 20 nr. 2 de la fabrica de dolomi- supra aceslui lucru nu credem informaţi direct, de )a sursă, municipal de partid a analizot şe d e ta ş a m e n te d c m u n c i­ 80 de minute
dc milioane dc lei iar la pro­ lă metalurgică. că Irebuic zăbovii, mai ales asupra problemelor care Iro- în marlie modul cum îşi des­ t o r i, care p o a r tă a z i. c u b ă r ­ c h ia r d a c ă tr e c e a u H>-32 d e
o re
ducţia marfă vindulă si înca­ Experienţa comitetului nos­ că Hunedoara a obişnuit jude­ buu* rezolvale. inr pe de altă făşoară activitatea întreprin­ b ă te a s c ă m in d r ic . t i t l u l d c INTRE 4 M.M _ G IU N IE
sată — pesle fi milioane de tru municipal do pari ici arată ţul. ba chiar si (ara, cu rezul­ parte a creat posibilităţi mai derea respectivă pentru înde­ m in e r o r i s id c r u r q is t N c — E u le - a m s p u s u n l u ­ PESCUITUL SPORTIV
lei. Planul a fost depăşit cu că startul osie holărilor in tate de prcslîgiu- Ar fi poate mari în antrenarea unor colec­ plinirea sarcinilor de plan sl q iu d im la c i, d e ş i e x is tă in c r u b ă ie ţ ilo r p c c a re i- a m OPRIT !
învăţat meserie :
dacă
nu
mai mult dc 5 C00 dc lone cocs modul cum se desfăşoară acti­ interesant să vă referiţi. în ci- tive cit mai largi de oameni angajamentelor pe amil 1970 ; ju d e ţ u l n o s t r u ş i m u lte a lte
metalurgic, 32 dc mii de lone vitatea economică pe inlrequl leva cuvinte, la ..plusurile“ do- i apabifi să rezolve corespun- a ic j trebuiau, deci. slabilile niş­ c o le c t iv e a i c ă r o r o a m e n i r e u ş iţ i să m ă in t r e c c ţ i, î n ­ In vederea reproduce­
aglomerat. 5 800 de lone otel. an. Pornind de la această con­ bîndile in munca do partid pe zălor problemele te se* ivesc. te măsuri care să aducă îm ­ a u fă c u t, d c - a lu n g u l a n ilo r , s e a m n ă că n - a ţ i in v ă t a t n i ­ rii peştelui. pescuitul
I 700 de tone laminate finite cluzie. organizaţiile do partid lărîm economic, la ceva ce dă In'acesl fel se. poale stabili mai bunătăţiri în muncă — acesta c o r p corn u n c u x iz in a , c u f a ­ m ic d c la m in e ! sportiv a fost op rit între
pline. I 500 dc lone lier in mi­ clin unităţile economire au a­ nota de novator, dc eficient... operativ ce anume trebuie tăcui, esle sensul analizei. De aceea b r ic a . a t e lie r u l. c r e s c in d Ş i N ic o la c R o ld o r — u n 27 aprilie — 30 mai. am-
nereu marfă. Nu esle. lip­ c ordat o imporlanlă deosebită “ Practica demonstrează -■ in ce mod trebuie acţionai ne-am deplasat pe şanlîere. o d a tă c n e le . S ă lu ă m . d e a lt v e te r a n — în c e p e s ă -ş i hclc zile inclusiv in toa­
sii dc imporlanlă să ară­ progălirii realizării sarcinilor fapte de altfel binecunoscu­ S-ar putea da cîlcva exemple*. unde s-a discutat cu birourile e x e m p lu , c o le c t iv u l s e c ţie i n u m e r e „ e l e v i i “ . „ P ă i, să t o t te apele din zona coli-
tăm că am obţinui rezut- de plan pe 1970. cunoaşterii te — că luarea unor decizii La Cxploalarca minieră Ghe­ org am /aliilor de partid. a i m a '. r iţ e r ie a F a b r ic ii c h im ic e f ie v r e o 30. J u m ă ta t e d in t r e >*ar.i şi dc şes elin jude­
«alo frumoase si in ceea ce îndeplinirii ritmice a acestor juste, stabilirea unor măsuri ţar în primele hini ale anului, conducerile lehnice ale şantie­ d in O r ă ş tie — u n it a t e c a r e c i s it it a c u m c u f u n c ţ i i m a r i, ţele ; Argeş, Arad, Ba­
priveşte âclivilatea de investi­ sarcini incă din primele zile eficace in rezolvarea proble­ am avut necazuri in ce priveş­ relor mergînclu-se pînă la şe­ >n to a m n a tr e c u t ă ş i- a a n i­ p im ă t a t e s în t c u m in e in cău, Itîlior. Brăila, Bu­
ţii. realizind in primul trimes­ ale anului. Acest mod de lu­ melor economice*, necesită în te rilm icilaiea realizării sarci­ fii dc echipă, la unii m unci­ v e r s a t t r e i d e c e n ii <le e x is ­ a t e lie r “ . zău. Caroş-Scvcrin, Con­
tru al anului 23.4 )a sulă din cru a făcut posibil ca in p ri­ primă instanţă o cunoaştere nilor de plan. Ne-am deplasa;., tori ; s-au abordat cele mai t e n ţă , d a r c a re s -a a f ir m a t — C in d v o m p le c a n o i. v a stanta Dîmboviţa. Dolj.
volumul anual, din care 27,t ma parle a anului, rezullalele ioarle amănunţită a situaţiei la cxploalarca minieră. în fron­ spinoase probleme pe rare le c n a d e v ă r a t in a r ia e c o n o m i­ r ă m î n c s e c ţia f ă r ă b ă t r î n i, G orj. Galaţi, Ialom iţa,
la sulă la consiruclii-m onlaj. obţinute să fie superioare ce­ de la locul rospeeiiv de mun­ turile de lu tru ; s-au discutai ridică planul întreprinderii. că a j u d e ţ u lu i a b ia in u l t i ­ d a r c u m e s e ria ş i — c d c laşi. Ilfo v, Mehedinţi.
Cu loale că n-am avui obiec­ lor din I9G9. superioare nu nu­ că. a rezervelor interne şi. de tu oamenii condiţiile in care m ii ze ce a n i, (le c it u l s tib - p ă r e r e G h e o r q h e C o lh o n , Olt. Prahova. Satu Marc.
tive cu termene dc punere in mai în ce priveşte faptul eu abia după acera, se pot sta­ sc desfăşoară aclivitatca de N. ANDRONACHE s to n ţe le c h im ic e a u p r in s să o m u l. c a re n u sc p o a te î m p ă ­ Teleorman. Tim iş. T ul-
func ţiune in trimestrul I a exis­ sarcinile au lost mai mari. clar bili măsurile care să pună in producţie, necazurile pe carele T ISTRATE sc m e ta m o r fo z e a ic i in m i­ c a c u q i n d u l c ă p e s te d o i cea. Vaslui. Vîtcea şi
tai o susţinută preocupare pen- depăşirea acestor sarcini ma­ evidentă aceste rezerve. Por­ au. măsurile c are ar trebui luate r a c u lo a s e fo r m e . a n i v a t r e b u i s ă -ş i ia ră m a s Vrancera.
Ini desfăşurarea lucrărilor, ast­ jorate a fost mai mare decit nind de la acest principiu, co­ pentru depăşirea unor greutăţi. C e i c a re . c u d e c e n ii in b u n d c la f a b r ic ă D e f a p t I ii celelalte judeţe, pes­
fel incit să se apropie cit în perioada corespunzătoare o mitetul municipal de partid, Aceste analize la lata locului urmă. au f o r m a t o s a tu r a cuitu l sportiv este oprit
mai mult termenul de punere anului lre ciil. mai ales in ultim ul timp, şi-a s-au soldat cu măsuri care să a c e s tu i c o le c t iv s în t ş i nsfelzi LUCIA LICIU in perioada 4 mai _ a
în funcţiune la obiectivele din — Din cile Ştim. auriile se mutat — să zicem aşa — cen­ rezolva e/iracc* problema. Fap-
a ic i. F a c p a r te d in s t r u c t u ­ iunie, ambete zile inclu-
ra d e r e z is te n tă a c o le c t iv u ­
lu i. S e n u m e s c G h e o r q h e L 2 3 E E 2-fi \ *
o n o a r e a c u v â n t u l u i • o n o a r e a c u v â n t u l u i • o n o a r e a c u v â n t u l u i V c s a . N ic o la c C iu r d ă r e s c u ,