Page 88 - Drumul_socialismului_1970_04

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4761 ® DUMINICĂ 26 APRILIE 1970

Pe şantierele
Acordarea dreptului de control implică

de construcţii

răspunderi majore pentru formarea ’(U ţM â lt OiN fa c

cadrelor de specialişti nom enelor păgubitoare arătate
niai sus d ilcră dc )a un şan­
tie r la altul, dar nu sln t străine
con ducerilor şantierelor de
M ăsura luată de Conqresul ştiin ţe i contemporane, să se creatoare, să-i sp rijin e pc stu­ rantura a cadrelor tinere, dar con stru cţii. Fiind investite cu
al X -lea al P.C.R. de a se a­ facă o leqătură între cunoştin­ denţi la întocm irea proiecte­ şi pentru obţinerea de titlu ri sarcini sporite în direcţia gos­
corda orq an izatiilor de partid ţele de specialitate şi politica lo r de an şi de diplom ă. în ş tiin ţific e de către cel ce', au p o d ă ririi judicioase a forţei do
muncă şi a fo n d u rilo r m ateria­
din Snvătăminl drept de con­ p a rtid u lu i nostru, pentru p ro ­ leqarea mai slrînsă a iernaticii qradul didactic de conferenţiar le din dotare, acestea trebuie
tro l asupra a c tiv ită ţii conduce­ movarea noului. C om itetul de acestor proiecte de cerinţele sau profesor. să analizeze cu toată răspun­
rii in s titu te lo r şi fa cu ltă ţilo r partid, orqanizatiile de bază producţiei, de nivelu l actual si Pe lin ia educării studenţilor derea cauzele care conduc la
este de o im portantă deosebi­ in te rvin cu prom ptitudine cînd de perspectivă a dezvoltării niai avem însă unele lipsuri. folosirea Incom pletă a fondu­
tă. Exercitarea acestui drept se manifestă tendinţe de fo r­ industriei extractive. Faptul că Aceasta pentru că m ulţi dintre lu i de tim p şî să stabilească
im plică perfecţionarea re la ţii­ malism în activitatea unor ca­ tematica şî con ţinu tu l proiec­ noi. care lucrăm cu studenţii, acele măsuri care să conducă
lo r cu conducerea, stabilirea tedre. nu se mulţumesc de a telor de diplom ă au con stituit nu putem spune că ştim prea la reducerea la m inim um a
exactă a ra p o rtu rilo r dintre lua act de ele, ci acţionează obiectul unei atente preocupări m ulte despre felul în care ei
tim p u lu i nefolosit, asiqurind şi
orqanizatia de partid şi con­ îşi folosesc tim pul liber, ce pe această cale in d ici în a lţi de
s iliu l profesoral, decanatul preocupări au. din te mediu pro du ctivitate, volum sporit, de
sau rectoratul. social provin, din ce scoli, la producţie şi Im p licit scurtarea
C om itetul şi orqan izatiile de ce m aterii sînt niai slabi. Drep­ Triajul C.F.R. Petroşani. De aici se dâ „startul" zilnic cărbunelui spre. centrele de d u ratelor de execuţie a obiec­
partid din cadrul in stitu tu lu i VIATA DE PARTID tul de control înseamnă si o- consum ale economiei. tivelor.
nostru au inteles dreptul de b liq a tii în pluş. De aceea o r­
control asupra conducerii in- qanizatia noastră de partid
ş lilu lu lu i şi fa cu ltă ţilo r nu ca trebuie să-şi asume răspunde­
o subordonare sau substituire rea de a elucida şi aceste ne­
a acestora, ci ca o qarantie a h o tărit pentru a le înlătura. a orq a n iza tiilo r de partid ajunsuri, in iţiin d stud ii socio- LIMBAJUL NEMĂRGINIT AL ARTEI
rea liză rii scopMlui c o m u n : loqice pentru a cunoaşte niai
Fiind conştienţi că acţiunea şi a conducerilor fa cu ltă ţilo r
perfecţionarea procesului in - bine pe studenţi, lacunele ore-
de a conduce şi controla în ­ s-a reflectat în rezultatele bune
strucliv-educailiv, form area q ă tirii lor, să descoperim cau­
seamnă în prim ul rînd a cu­ înrcqistra le la examenele de Intr-o conversaţie cu artis­ telor. Tocmai se pregătea să — Aş putea vorbi trei zlle-n numai pentru mine. Genul
unor cadre de specialişti cu noaşte. am întocm it planurile stat din ultim ele sesiuni. zele Şi să putem elabora cele tul plastic losif Tellmann tre­ plece Intr-o nouă deplasare şi şir despre acest cerc, dar necesită foarte multă fante­
înaltă calificare, cu o concep­ de muncă în funcţie de cerin­ niai adecvate măsuri de în lă ­ buie sâ te fereşti de două cu mare greutate am reuşit n-am., timp, surîde losif zie. Fără sâ fiu un pictor
ţie ş tiin ţific ă despre Iunie si ţe : preocuparea continuă, per­ A ctio n in d cu consecventă pe turare a lor. D atorită aceleiaşi lucruri : In primul rlnd, sâ sâ-1 reţin timp de o oră. Tellmann Pe scurt, de la în­ care „a rămas In urmă", sint
societate. linia indru m ă rii atente a stu­ cunoaşteri insuficient de apro­ Ca sâ cunoşti activitatea ar­ fiinţare, membrii cercului au lotuşi adeptul unor lucrări
manentă pentru elaborarea de denţilor, form ării de prinde rilo r nu pătrunzi In probleme de
Fiecare disciplină are m ij­ cursuri şi manuale cu o înaltă de studiu, catedrele au in te n­ fundate a m ediului studenţesc teorie a artei abstracte sau tiştilor plastici din judeţul participat la circa C>0 de expo­ picturale care sâ vorbească in
loacele şi p o sib ilită ţile sale (inută ştiin ţifică , asiqurarea sificat con tro lu l asupra m uncii am mers pe o cale unilaterală suprarealiste (cum se obişnu­ Hunedoara, este destul să stai ziţii. In l%5, losif Bocşa a limbajul secolului.
specifice de a realiza acest c o n d iţiilo r pentru buna desfă­ personale a studenţilor, iar ca­ şi în inform area p o litică a ieşte de altfel în astfel de de vorbă cu losif Tellmann. obţinut premiul II la con­ — Aş fl curios sâ aflu cum
deziderat m ajor al procesului şurare a sesiunilor de exam e­ drele didactice tin o leqătură studenţilor. Cu s p rijin u l ca­ ocazii) şt în al doilea rînd De 15 ani membru al Uniunii cursul de fotografii iniţiat de se caracterizează singur un
de învătăm înt. Prim ele che­ ne, activizarea cadrelor noi din mai slrinsă cu studenţii, spo- tedrei de ştiînte sociale, vom sâ... nu stai prea mult locului, Artiştilor Plastici, în cadrul ziarul ,,.SrrInteia‘\ iar în 19t»9, pictor. Mă refer la sili.
mate să fundamenteze tem ei­ in stitu t, îndrum area com peten­ rin du -şi exiqenta fată de pre- efectua un studiu socioloqic riscînd astfel sâ te constitui filialei Petroşani, are la inginerul Ziegfried Fisgus ob­ — Popre stilul meu mi-e
nice concepţii şi convinqeri tă a qrupelor de studenţi, buna qătirea lo r- ritm ică pe înlreq in rîn d u l studenţilor, pentru drept model. Asta. deoarece ..activ“ un bilanţ artistic re­ ţine* premiul Interjudeţean greu sâ vorbesc. Şi, dc fapt,
com uniste sint insă ccledrcle coordonare a p ra cticii în pro ­ parcursul anului universitar. a cunoaşte niai bine d ire c ţiile losif Tellmann te pliveşte a­ marcabil : 7b expoziţii de siat Bistriţa-Nâsâud. Fotografiile ce-ar mai face atunci criticii ?
de ştiin ţe sociale. Ele au un ducţie. intensificarea m uncii C om itetul de partid urniăreşlc în care trebuie să acţioneze tent de după ochelari, te cân­ şi şapte expoziţii personale. A făcute de acesta nu figurat la Dar pentru a satisface curiozi­
rol deosebit In form area ideo- de cercetare ş tiin ţific ă a cadre­ îndeaproape această in ioo rla n- niai intens munca educativă. tăreşte, te studiază iar dege­ ixjrticipat în 1959 la expoziţia marile expoziţii din Brazilia. tatea gazetarului, aş putea
loqică a v iito rilo r specialişti. lo r didactice si stud enţilor, ac- lă latură a procesului insl.ruc- Fără îndoială că, aftindu-nc tele-! agile caută după un de artă plastică de la Mosco­ Spania, Franţa. Argentina... spune că am parcurs mai
In co n d iţiile acordării dreptu­ lîv ila le a cu lîu ra l-cd u ca livă etc. liv -c d u c a tiv ; în cadrul A so­ încă la începuturile e xe rcită rii capât de creion... va, iar in 19<>7 a fost distins Cineclulnil, a) cărui instruc­ multe etape de evoluţie artis­
lu i de control, com itetul de O com isie form ală în codrul ciaţiei studenţeşti, a adunări­ d re ptului dc control, ra p ortu­ ... L-am înlilnil de multe cu premiul ,al doilea pe ţară tor este lot losif Tellmann tică ajungind astăzi la sinteze
partid şi-a propus să urm ă­ orqanizatici de partid nr. I va lo r qonerale ale stud enţilor se rile dintre orqanizatia de par­ ori, dar nu am putut nici­ pentru lucrări de artă monu­ apropiate de metafore Asta
rească şi să analizeze cu aten- studia p lan urile de învătăm înt ia atitudine îm potriva acelora tid, consiliul profesoral si con­ odată sta de vorbă pe-ndelete. mentală. losif Tellmann vor­ arc dc abia vîrsla de. 3 ani, chiar dacă sint adeptul figu­
lie con ţinu tu l şi felul în care pentru secţiile de subinqineri rare manifestă dezinteres fată ducerea in s titu tu lu i sînt sus­ Spre deosebire de alţi artişti, rativului...
se predau ştiin ţe le sociale în şi va propune măsuri concrete de propria pregătire ceptibile de îm bunătăţiri. care sînt dispuşi întotdeauna — O ultimă întrebare. Se
in stitu t. In cadiAil analizei fi­ pentru îm bunătăţirea lor. De îm bunătăţirea procesului de Scopul comun — preqătirea sâ stea de vorbă povestind Stic că prin pictura abstrac­
tă se înţelege pictura nonfi­
nale a m uncii acestei catedre asemenea, com isia profesiona­ învătăm înt ne-a preocupai si spe cia liştilor cu înaltă c a lifi­ hespre ei şi mai mult despre LA CONFLUENŢA gurativă. adică nereprezenta-
s-au tras concluzii Şi s-au sta­ lă pe in stitu t va elabora un sub aspectul perfecţionării pre- care profesională, cu un o ri­ ceilalţi, Foslf Tellmann este livă a figurilor. Şi se mal ştie
b ilit măsuri concrete, m enite studiu pe te n ie : ..Locul disci­ q ă lirii cadrelor didactice. Pen­ zont p o litic şi ideoloqic cores­ mereu grăbit. Grnba — după că această pictură se înte­
să ducă la o prezentare mai pline lo r de qeoloqie în învă- tru noi. dacă avem în vedere punzător — ne obliqă deopo­ cile am vâzut — se datorează TALENTULUI CU DĂRUIREA meiază pe efectul estetic pro­
convinqătoare a acestor dis­ tă in în lu l superior m in ier". vîrsl.a re la tiv llnără a in s titu ­ triv ă şi pe un ii şi pe ce ila lţi faptului că de mal bine de 12 dus de culoarea pură
cipline, să-i antreneze p c stu­ să acordăm o atenţie sporită ani esfe înstructor-metodist al
La şedinţele catedrelor par­ tului. problem a perfe cţion ării — Exact.
denţi la discuţii în sem inorii. pe rfe cţion ării a c tiv ită ţii şi Consiliului judeţean a) sindi­
ticip ă cîte un membru al co­ cadrelor didactice, a co n stitu i­ m etodelor de realizare. catelor, cu probleme de artă beşte cu mare plăcere despre dar rezultatele sînt promiţă­ — Ei bine, am văzut în-
IJn aport însemnat Ia form a­ m ite tu lu i de partid, dînd sp rijin r ii unui corp profesorat ca­ plastică, foto şi clneclub, pen­ cercul său de artă plastică din toare Fînâ acum s-au turnat tr-un album reproducerea
rea concepţiei ş tiin ţific e îl au în rezolvarea problem elor din pabil să se ridice la n ive lu l ILIE N. CONSTANTINESCU tru întreg judeţul Hunedoara Lupenl. K şi normal sâ fie 30 de filme (reportaje, docu­ unei lucrări a pictorului a-
şi restul disciplinelor. C om ite­ cadrul catedrei respective. Pe sa rcin ilo r actuale, se pune cu secretarul Comitetului de partid Ultima dată I-arn înlîlnlt la aşa, dacă ne gîndim că printre mentare. educative, artistice), meriran Jasper Johns, pictură
lu i de partid urm ăreşte ca la această lin ie com itetul de par­ foarte m ultă acuitate. In u lti­ al Institutului de mine Petroşani Consiliul judeţean al sindica­ numeroşii săi elevi, care sub in anul trocul, filmul „Urme­ expusă prin \5fl ia Bienaia de
disciplinele de specialitate să tid a îndrum at cele două facul- ma perioadă ani insistat m ult îndrumarea sa au „niîzgâlit" le lui tălicu" a ajuns pînă la la Veneţia. Aici, pictorul a
se tină seama de re a liză rile l'ăti să stiniuieze activitatea pentru preqâlirea prin docto­ pentru tntlla oară, unii au finala prunului festival al expus un tablou ce repre­
absolvit sau urmează azi cineaştilor amatori.. zenta „steagul american". Pur
cursurile institutelor de arte S-ar părea că instruirea ce­ si simplu, steagul aşa cum e !
Dezvoltarea sectorului zootehnic impune Acolo unde înflo­ plastice. Simion Costea, Mar ia lor trei cercuri de Jimatori îi Mai poate fi vorba de abstrac­
sau suprarealism ?
ar­
răpeşte lot timpul. Totuşi,
Crisan, Radu Caccu sau stu­
ţionism
Emil
denţii Maria Hornung.
fotografie ?
tru lucrări personale. Lucrea­
Csatai sînt cu toţii iii de mi­ tistul îşi găseşte timp şl pen­ .Sau c vorba de o simplă
neri din Lupeni. ză în prezent la un ciclu de — Depinde cum e privită
INTENSIFICAREA RITMULUI DE ÎMbI nĂIĂTIRE resc însuşirile omului ţii la care au participat lucră­ gravuri în lemn, reprezenlind arta modernă. In paranteză
— La cele peste 200 expozi­
aspecte din viaţa minerilor şi
fie spus, Jasper Johns e un
rile membrilor cercului de la un proiect de mozaic pen­ neodadaisl, dar asta n-are
etic are ? Să reproducem artă plastică din Lupeni au tru Liceul industrial din importanţă. Totul se rezumă
vort e'r lui C. Rahoveanu şi fost obţinute premii „de toate Deva la tendinţa unor artişti de a
A PRODUCŢIEI PĂŞUNILOR NATURAE vom înţelege: „La noi. in categoriile", ne spune losif discuţia alunecă spre... aria fi novatori cu orice preţ. Uqii
se produce !
Inevitabilul
pictează
atelier, aproape timp de doi
ceea ce văd, alţii
Tellmann Mai mult de 20 de
nimic nu-i trădează cei 58 ani. plata salariilor s-a fă­ premii au fost obţinute numai contemporană. ceea ce simt, Iar alţii ceea.ce
cut cu autoservire. Puneam
ar vrea să vadă său sâ Sllntâ.
— Orice discuţie cu un artist
De
la fazele finale pe ţară.
de ani ce-i poartă Chiar şi descnînd pe pînzâ o
Exlslenla in ju de lui nostru a |ia a sluns la-20—.30. tone Jerbă : Deşi se ştie că cele mai stalul de plată şi banii. pe pildă, la concursul din T*-ţ plastic începe cu întrebarea
unei suprafeţe dc peste 145 000 la hectar. substanţiale sporuri de pro­ Aveam in faţă trei oameni masă. iar oamenii se auto­ pentru amatori, Gheorghe „Ce credeţi despre arta culie goală de conserve poţi
licclare ocupate cu păşuni na­ Iqnorind însă im portanta ac­ ducţie se realizează prin fer- ajunşi la virsla senectuţii, serveau. Nimeni nu-i urmă­ Bociu — miner — a oliţinut abstractă ?". F. drept, discuţia spune ceva. Fiecare are drep­
tul să lucreze în maniera sa.
turale oferă co n d iţii din cele ţiu n ilo r de curăţare, fertilizare, IBizare — la un kg de sub­ dar de. o tinereţe robustă, rea. Convenţia ? Dacă ulti­ premiul al II-)ea la secţia noastră a evoluat altfel, dar... Adepţi se vor găsi. Şi asta
niai favorabile de zvoltă rii sec­ combatere a eroziunii şi supra- stanţă activă se obţin i>0 kg care nc-a amintit de adevă­ mului nu-i va ajunge sala­ grafică, soţia unui lăcătuş din tot aici am ajuns tocmai pentru niarea calitate
to rului zootehnic şi creşterii însăniîntarc. s-a ajuns în si­ iarbă — această acţiune este rul dictonului: „Munca în­ riul, contribuim toţi'’. Lupeni, Minerva Pîs, a ob­ — Cu ani în urniâ socoteam a ariei : limbajul ci este ne­
producţiei animale. Apare însă tuaţia ca pc păşunile de la lăsată undeva la periferia pre­ nobilează omul". Citi s-au Un colectiv, aşadar, a că­ ţinut premiul al îll-lea iar că arta abstractă, sau mai mărginit !
o situaţie paradoxală, c o n tri­ O colişu M ic. Dineu Mare, ocupărilor c o n s iliilo r populare înnobilat sub bagheta mun­ rui demnitate, cîştigată de-a Lazâr Hegheduş menţiune. precis abstracţionismul era
cii fn jurul mănunchiului de
buţia ca n tită ţii de masă verde Nandru. Densuş, Unirea Săl- şi a conducerilor dc u n ilă ti a- veterani de aici ? Greu de lungul anilor, n-a fost am­ — Am auzit deseori despre lipsit de sens. Cu timpul Aici s-a terminat „ora”
obţinută de pe aceste supra­ eiva etc., unde de ani de zile qricole. Ca dovadă, nici în spus. Şeful secţieI matrife- putată. Un colectiv ai că­ activitatea fructuoasă pe care însă, m-am convins că este promisă de artistul plastic şl
feţe la valorificarea superioară nu s-au întreprins acţiuni de acest an nu s-au aplicai. în- rui membri înseamnă pen­ o desfăşoară cercul foto pe totuşi artă şl că are un instructorul a trei cercuri de
a potenţialului zootehnic fiin d îm bunătăţire decît în scripte, qrăşăniinle decît pe circa 2 500 rie. inginerul Oliver Săbău tru Fabrica chimică Orăştie, carc-l instruiţi de zece ani.. farmec al ci. Personal, abor­ artişti amatori, losif Tellmann.
dez foarte rar acest gen,
şi
departe de a satisface cerin­ să se obţină numai 2 500— hectare, din care 1 900 sînt rea­ — el însuşi fost muncitor — , temelie. Matriţele realizate V-am vâzut vara trecută încercările care le fac sînt
ţele actuale. Faptul că p ro ­ 3 000 kq masă verde la hectar. lizate cu fonduri la bunelul secretarul comitetului de de ei îşi găsesc valorificarea laboratorul.. C. DROZD
ducţia medie dc iarbă re a li­ Este inexplicabil ca in con­ statului. Serioase restante exis­ partid, Nicolae Hanciu, şi în secţia mase plastice, fa
zată la hectar nu depăşeşte d iţiile cînd pe păşunile aflale tă şi la lu cră rile de curăţare, maistrul principal Mihai Po­ peste 400 de repere. Din hala
4000—5000 kq nu reflectă a lt­ în folosinţa cooperativelor a- fiind întreprinse acţiuni doar pa încercau să-i numească: cu 82 de maşini moderne
ceva docil n slahă preocupare qricole din Riu A lb. O strov. Si- pe circa 3 000 hectare. „frezorii Stoian Manolescu. ies lunar produse ce valo­
din parica co n siliilo r populan*, bişel. Popeşti. Zani, Birsău, Proqraniul naţional p rivin d Tiberiu Olteanu, ¡rimie Bog­ rează 11 milioane lei. Meta­ Sem ănatul porum bului
comunale şi orăşeneşti, a con­ Ruşi nu s-au executat nici lu ­ dezvoltarea zootehnici şi creş­ dan. Romulus Grecu. strun­ morfoza pe care o cunosc
ducerilor u n ită lilo r aqricole, crările sim ple de curăţare, de terea producţiei anim aliere in garii Aurel Cornea, Teodor aici substanţele chimice
codrelor tehnice şi crescători­ îm prăşlicre a m uşuroaielor sau perioada 1970— 1980 adoptat de Buciuman, Gheorghe C aía­ — de la flaconul de medica­
lor dc animale pentru a (olosi înlăturarea vcqe la tici lemnoase plenara C.C. al P.C.R. din m ar­ me/ ll (acesta-l copiază la mente plnă la navetele de la transportul îngrăşăm intelor semnătatc se Impune atenţiei
pc deplin una din cele mal în ­ nefolositoare, să se poată aş­ tie a.c. subliniază necesitatea muncă pe taică-său, parc-ar diferite capacităţi sau piese­ • organice în cînip. Să nu mai con ducerilor de u n ilă ti şi ca­
semnele resurse de asinurare tepta ca producţia de iarbă să spf irii de cel puţin 3—4 ori vrea să-l întreacă). Mihai le pentru autoturisme „Da­ (U R M Alt om fA C : î l am intim că acestea stau. pe drelor tehnice, folosirea cuplu­
a bazei furajere şi dc scădere asiqure un nivel r ît dc rît a producţiei păşunilor, prin in ­ Koba, Achim Cazan, Nico- cia“, pentru frigidere, aspi­ suprafeţe destul de mari. neîm- rilo r de agregate în scopul e­
a ch e ltu ie lilo r pe unitatea de m u lţu m ito r rea liză rilo r in sec­ tensificarea ritm u lu i de îm bu­ lac Colhon, apoi pleiada de ratoare — (şi au geneza in prăşttalc. Evitarea pierd e rilo r v ită rii Lăsării solului. S-a
produs. torul zootehnic. nătăţire şi exploatare a supra­ tineri Itu, Perţa, Ştcf, matriţa realizată de Nicolae pe p rim ul plan al pre ocu pări' nu este posibilă decît prin mă­ constatat că în prea puţine ca­
P osibilităţile de a spori ca­ N c q lijc n ta ş i lipsa d». răspun­ feţelor de p a jişti naturale. Este Rusu, Bogdanv Adam. . Au Colhon sau Aurel Cornea, lor conducerilor de un ilă ti, suri operative, de rcomplasaro zuri se folosesc în aqreqat
pacitatea productivă a păşuni­ renunţat insă. însenina să-i de cuplul Cătănici sau de sînt şi alte lu crări care nece­ a c u ltu rii şi plantarea n e în lîr- grapele cu discuri, sapele ro­
dere nianileslatc dc unele consi­ posibil şi necesar ca la înfăp­ sită o deosebită atentie. Res­
lo r sînt practic inepuizabile. enumere pe toţi din atelie­ zială a întreg ii cantităti dc să- tative şi qrapele cu co lţi, ceea
lii populare — O răşlioara de tuirea acestui program să-şi rul. matriţerie, pentru că C. Rahoveanu. de Dorel Ştef tanţe niarl — care însumează
S int suficiente arqunionte care Sus. Baru, Riu dc M ori, Romos aducă o con tribu ţie niai de sau Nicolae Roldor, de oa­ 30 de procente din supraiata niîntă care a început deja să ce denota că specialiştii din
pledează în favoarea aceslei ş.a. — au făcut posibil ca pe­ scamă şi lu cră to rii din aq ri- despre fiecare aveau ce spu­ meni tineri şi vîrstnici, cres­ stabilită — se semnalează la intre în veqetatie. u n ilă ti nu manifestă suficient
afirm a ţii. Bunăoară pe păşuni­ ste 28 000 hectare de păşuni cu llura ju de ţu lui nostru, orqa- ne. Şi cum să nu fie aşa cuţi profesional. civic şi etic plantatul ca rto filo r. Răm ineri O altă măsură cu efect fa­ interes pentru a asigura o e­
le Dum brava — Beriu. P loşti- cind aproape 80 la sută din­ vora bil asupra recoltei se re­ ficientă ridicata a lu cră rilo r e-
să fie îm pădurite, a n in i nece- nizlnd acţiuni de masă cu t i­ sub îndrumarea acelui peda­ in urm ă apreciabile se consta­
na. Nădăşiia. T olia ş.a., unde tre ei an meritul dc a se feră la lu cră rile de în tre ţin e ­ xccutate.
silin d mari che ltuieli pentru neretul si to ii crescătorii de gog ce înmănunchează ex­ tă la C.A.P. Geoagîu. Rapolt,
's-a u aplicat in com plex măsu­ număra printre membrii perienţe, optimism, răspun­ re a c u ltu rilo r de toamnă. De­ Pentru a in tim pin a ziua de
readucerea lor în c irc u itu l animale în fiecare comună şi Bîrcea M ică, Rădulcşti, S îrbi oarece ploile abundente au fa­ 1 M ai cu succese de seamă şi
rile de îm bunălălîre, produc- pastoral. unitate aqricolă. pe această partidului comunist. dere, cinste, sub ai cărui etc. In tîrz ic rile nu sînt cîlusi vorizat apariţia excesivă a bu­ în agricultura este necesar ca
cale asiqurîndu-se premise fa­ Cît de mult s-a sudat, „ochi“ înfloresc însuşirile de putîn ju stificate, da torîn- ru ie n ilo r. se impune trecerea în aceste zile munca să fie or­
vorabile creării unui belşug de omului şi care poartă sim­ du-se doar unei slabe organi­ de urgentă la efectuarea p liv i­ ganizată exem plar, să sc în re ­
produse anim aliere în vederea prin m uncă. acest for peda­ plul şi complexul nume: zări a m uncii. Spre exem plu, lu l u i. acordînd p rio rita te lo tu ­ gistreze viteze de lu m i spo ri­
satisfacerii depline a cerinţe­ gogic complex ? Ce profil colectiv de muncă. la C.A.P. Roşcani şi Sîrbi de rilo r semincerc. te la toate ullM ajele. în fiecare
lor econom iei naţionale. abia în ultim ele zîle s-a trecut Ca o acţiune de maximă in - unitate aqricolă.
/I //I//7111/ I M l CU UN com binat, nu se poate spune
procese tehnologice bune
în
(HAM AH DIN; M O . ,1) N u se poale spune că nu sînt
că nu există preocupare pen­
modul în care sarcinile de plan tru perfecţionarea continuă a
te h n o lo g iilo r
de
fabricaţie ;
sînt demarate, ce mai este ne­ d e ficita ri ani fost însă pînă a­
cesar de făcut în mod deose­ cuma — şi niai sint încă şi in
bit pentru creşterea pro du cti­ m u BUCHII OU BU U IM I continuare lip su ri la acest ca­
v ită ţii m uncii — problema pito l — în ceea ce priveşte a­
foarte im portantă la în tre p rin ­ plicarea strictă a acestor teh­
derea de constru cţii sid eru rg i­ no lo gii. Se pare că ta o te lării.
ce. Discutarea aceasta largă, unde s-a pus accentul mai as­
directă, cu insislare Îndeosebi pînă niai anii > tre cu ţi, despre nomice. Şi alîta li mp c it om ul pentru fiecare dintre noi acest Colos prin puterea economică pru, mai tare, pe disciplina
asupra problem elor d ificile , a eficienta economică s-a vo rb it nu este convins de necesitate, lucru, în m om entul cind Ic globală pc care o are. colos tehnologică, rezultatele nu în-
dat biro u lu i m unicipal de par­ destul de tim id , mat m ult s-a nu i se demonstrează necesi­ vom da un bagaj de cunoştinţe prin agregatele de prinifi m ări­ tîrzie sâ se arate. Norm al, în­
tid posibilitatea să stabilească pus accentul pe nişte rezultate tatea, acţionează cu niai m ul­ economice satisfăcător, catego­ me în siderurgia României. să, nu trebuie scăpat din ve­
o notă de sarcini holărîtoare la producţia fizică, şi s-au ob­ tă sau niai putină vigoare, sau ric prim a bătălie In creşterea A ic i se produce şi se expedia­ dere faptul că în cc priveşte
— credem noi — in în d e p lin i­ ţin u i — de ce să /iu recunoaş­ poale — pe ici, pe colo — nici eficientei economice a fost cîş­ ză o cantitate enormă de me­ această recircula re a m etalului
rea obiectivelor de plan. tem — rezultate spectaculoase, nu acţionează. De aceea eu tigată. tal. Dar o destul de mare can­ şi tehnica are un cuvînt de
— Tovarăşe secretar, se dis­ este norm al şi este tim pul să consider că noi trebuie să fa­ — Da. Insă om ul nu se for­ titate de metal se întoarce de spus- Recircularea m etalului se
cută m ult de-o vrem e încoace, se vorbească şi despre e fic i­ cem repede şi m ult în ceea cc mează peste noapte. la poarta com binatului. Ce va micşora foarte m ult o dală
la toate n ive lu rile , despre e- enta economică, şi nu numai priveşte creşterea bagajului de — Categoric. Se formează în credeţi că trebuie făcut ca a- cu pornirea Instalaţiei de fla-
ficicn lă economică. Sigur, este să se vorbească, ci să (trecem cunoştinţe tehnico-econoniice tim p. ceaslă mare cantitate să fie mare in flu x, o dată cu term i­
cît se poale de firesc, pentru efectiv la rezolvarea proble­ — cu subliniere econom i­ — Tim pul insă se scurge ex­ niai mică? narea d o tă rii aju ta je lo r, care
că aceasta este una din p rin ci­ m elor leqale de eficienta eco­ ce — in niod deosebit la ca- trem de repede. Cu ce forte ■ — Nu reţin cifre, însă nu v o r fi capabile să finiseze pro­
palele caracteristici ale p o liti­ nomică. Preocupări în acest leqoria personal tehnic mediu. niai acţionăm, paralel cu pre­ este lip s it de im portantă, pen- ducţia com binatului la n ive lu l
cii economice a p a rtid u lu i nos­ sens sînl. Comisia noastră e­ In această direcţie problem a e gătirea cadrelor ? 1 ru cine vnrea să se documen­ ce rin ţe lo r ca lita tive ale consu­
tru. Dumneavoastră sînle ti spe­ conom ică studiază la in tre - demarată. S-au organizat la — In m aterie de eficientă e­ teze mai aprofundat, să com­ m a to rilo r de metal.
cialist în siderurgie Şi aveţi prinderea m inieră Hunedoara com binat nişte cursuri sistem conomică se pot face foarte pare realizările, spre exem plu, — Şi-acum, îngăduitî-ne u l­
m ultă experienţă în acest do­ şi la I.C.S.H preocuparea or- CEPECA, cu scoatere din pro­ m ulte lu c ru ri: se poate acţio­ în ce priveşte pierderile de tim a întrebare : cînd hunedo-
meniu. De aceea, vă cerem qanelor de partid şi com itete­ ducţie, pe cîteva zile, a maiş­ na pe lin ia d o la rilo r tehnice, a metal de Ja o le lâ rii realizate re n ll vo r defila la 1 M al, va
părerea în legătură cu rezol­ lo r de direcţie, pentru reduce­ trilo r şi urmează ca, în v iito ­ perfecţionării tehnolog iilor, a fn trim estrul I şi altele, rea­ fi vreun panou care va spu­
varea acestei probleme la H u­ rea consum urilor specifice la ru l foarte apropiat, o aseme­ găsirii dc în lo cu ito ri la mate­ lizate în lr-o perioadă com pa­ ne : ,.ne-ani în d e p lin it integral
nedoara. Adică, întrebăm noi. m ateriile prime, la m aterialele nea ac(iune să întreprindem )a ria le le scumpe folosite în pro­ rabilă dc oricînd înainte. In ­ angajam entele şi, analizînd
ce preocupări există în a c tiv i­ de masă, modul cuni sin i gos­ I.C.S.H.. unde se întorc doi to­ cesul de fabricaţie, a îm bună­ tr-adevăr. e de remarcat fap­ noile p o sib ilită ţi create, sîn-
tatea com ite tu lu i m unicipal de podărite bu nurile în tre p rin d e ­ varăşi in gin eri care-s la tă ţirii ca lită ţii produselor. Toa­ tul că in anul acesta s-au fă­ tem h o tărîti să ne sporim an­
partid In direcţia evide nţierii rilo r. Insă problem a în sine a CEPECA ; vrem să-i punem să te aceste aspecte sînt in aten­ cut nişte salturi spectaculoase gajam entul cu alît...“ ?
de noi rezerve interne pe li­ eficientei economice ‘ este o fină le cţii cu personalul de n i­ ţia colectivelor de muncă din la o lc lă rii in ceea cc priveşte — In niod cert vo r fi pano­
nia creşterii eficientei econo­ problemă m ult niai vastă şi eu vel mediu. Ne gîndim acum că m unicipiul Hunedoara. Eu am reducerea acestor pierderi. Se­ uri care vo r spune că ne-ani
mice. ce acţiuni se vo r în tre ­ aş pleca de la aspectul p rin ­ vedem cuni vom rezolva a- vru t însă sâ scot In evidenţă cretul e. practic, unul singur > depăşit angajam entele pe eta­
prinde in această direcţie? cipal — considerat de mine - ­ ceaslă problemă şl la I.M.H. ceea ce am considerat In p ri­ de dala aceasta s-a acţionat e­ pă ; chiar dacă nu va fi nici
Strungarul Adrian Bîrluţ se numără printre cei mai harnici Unde vedeţi dumneavoastră şi anume ol cadrelor, al om u­ In mom entul in care noi mul rînd necesar. Pentru că nergic asupra respectării dis­ un panou pe care să scrie „ne
muncitori din cadrul întreprinderii poligrafice Deva. Prin munca rezerve de cerlă valoare, niai lui. Necazul — şi sinteni şi noi vom reuşi să-i facem pe oa­ celelalte probleme, calitate, cip lin ei tehnologice. Realitatea mărim angajam entul cu a lît“ ,
ce o desfăşoară îşi aduce din plin contribuţia la buna func­ ales că mai sînt şi ceva lip ­ de vină pentru treaba asta — meni să înţeleagă bine necesi­ tehnologie şi aşa niai departe, este că niarea parte a acestor cert este faptul că angajamen­
ţionare a maşinilor şi utilajelor. suri pe aici. prin economia e că avem m ulte cadre care tatea şi m ijloacele de creştere le rezolvă omul. rccircu lări, acolo unde ele e- tele luate de către colectivele
Foto : N. GHENA Hunedoarei ? încă b îjb îie în ceea ce priveş­ a eficientei economice. cînd — Hunedoara a fost şi ră- xîstă, se daloreşte unor încăl­ de muncă din Hunedoara pen­
— Un lucru este cert: dacă te acest aspect al v ie ţii eco­ îi vom convinge că e necesar mine un mare colos industrial. cări de disciplină tehnologică. tru anul 1970 vo r fi depăşitei