Page 9 - Drumul_socialismului_1970_04

*< w* .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

PAGINA A IV-A
9
I • Sesiunea jubiliară a |

I Prezidiului Consiliului Mon- |

! dial al Păcii I
$ I
€ Mişcări revendicative în

I 5.U.A. şi Italia I
|
* Curier, Atlas
ia
ANUL XXII. Nr. 4741 VINERI 3 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI ? ?

S
\
0 remarcabilă realizare a oamenilor muncii din \ \
i
\
judeţul Hunedoara în întrecerea socialistă I
\ s

\ V
Toate întreprinderile indus­ ALTF. 33 000 HA VOR

s FI IR IG A TE
I ii noi perim etre, si­ (
triale şi de construcţii au \ tuate in m arile sisteme \
dc irig a fii Valea Carasu
)
ccl \
şi
F ictroiu-Ş lcfan
Marc, au început probele \
cu
apă pe o suprafaţă
\ totală dc circa 33 000 ha, \
îndeplinit şi depăşit prevede­ j i dromecanice şi electrice, \
in vederea ultim elo r ve­
rific ă ri iii instalaţiile h i­
\
precum şi la reţeaua dc \
y conducte şi jgheaburi. A ­
ceste terenuri urmează să \
l
rile planului trimestrial * intre în exploatare în \
perioada
insăm inţări lor
dc prim ăvară. \
• C olective le d in in d u s tria h u n e d o re a n â ra p o rte a z ă d e p ă şire a p la n u lu i \ \
p rim u lu i trim estru cu 60 m ilio a n e le i la p ro d u c ţia g lo b a lă , 34,4 m ilio a n e lei la \ IN V E N ŢIE \
ROMANEASCA \
m arfă vîn d u tâ şi în c a s a tă şi cu 452 lei pe s a la ria t la p ro d u c tiv ita te a m un cii. La Halo de ajuslaj a lom inoruluî de prolile m ijlocii şi benzi de la Hunedoara. Un nou lot de rulouri de bandă de oţel \ M E D A L IA T A \
e xp ort s-au livra t s u p lim e n ta r pro du se in valoa re d e 27 m ilio a n e le i; laminată la cald este balotat în vederea lîviării la export. Foto : V. ONOIU \ CU AUR
• U n c a lific a tiv e xce p ţio n a l p e ntru to a te co le ctive le de m in e ri şi siderur- \
\
g iş ti care au d a t e c o n o m ie i n a ţio n a le peste p re ve d e ri 32 500 ton e că rb u n e , 1 500 Inventatorul Nicolae \
\ D ragoinir. dc la Com bi­
tone fie r în m inereu m a rfă şi im p o rta n te c a n tită ţi de m etale neferoase în co n ce n ­ natul dc sticlă şi faianţă I
trate, 5 500 to n e cocs, 5 560 ton e oţe l şi 1 575 ton e la m in a te fin ite ; Lucrările agricole de primăvară \ din Sighişoara, a devenit \
9 P rin tr-u n e fo rt d e ose bit, b e n e fic ia rii şi con s tru cto rii d in ju d e ţ au execu­ \ posesorul celui dc-al şa­ \
ta t 23,1 Ia sută d in p la n u l a n u a l de in ve stiţii şi 23,6 la sută la c o n s tru c ţii-m o n ta j. \ selea brevet. acordat \
pentru o prestigioasă rea­
In economia judeţului nostru s-o încheiat ale organelor şi organizaţiilor noostre de s lizare. Cu ajutorul maşi­ \
bîion|ul activităţii desfăşurote ¡n primul tri­ partid, preocupările consiliilor de odministro- Timpul este prielnic. Să-l folosim din plin! \ nii create dc el. sc pot \
mestru - etapă hotăritoore pentru linolizoreo ţie şi comitetelor de direcţie pentru îndepli­ \ colora, prin pulverizare,
exemplară a acestui ultim an ol cincinalului, nirea riguroasă o sorcinilor economice tra ­ produsele dc ceramică. \
pentru pregâtireo celor moi bune condiţii de sate de portid judeţului nostru. Acţionînd cu \ Com binatul sighişorean \
trecere Io înfăptuirea progromuiui economic fermitote, in spiritul documentelor plenorei bătălia pcn1.ru noua recoltă Iru Sasu. inginer la C. A. P. dă unele s-au şi defectat. Şe­ tim puri) (14 tone) care urm ea­ \ obţine astfel anual eco­
elaborat de Congresul al X-leo ol portidului CC. ol P.C.R. din decembrie 1969, colecti­ a începui. Totul depinde acum M ărlîneşli, şi A l. M ureşan. in­ ful secţiei I.M .A. nu şi-a gă­ ză a fi plantaţi in cîmp. M e­ \ nomii care sc cifrează la
la
250 000 Ici. Prezentată
pentru cincinolul următor. Muncitorii, tehni­ vele din întreprinderile hunedorene. sub con­ de modul cum este organizată structorul U.J.C.A.P. — fo lo ­ sit încă tim p să con tro lc/e ca­ canizatorii N icolac G ligor Salonul internaţional dc \
cienii. inginerii, toţi oomenii muncii din eco­ ducerea permanentă o orgonizoţiilor de par­ munca şi sînt folosite m ijlo a ­ sind tim pul prielnic din u lti­ litatea lu cră rilo r făcute de me­ lo s if Ruda au d iscu it şi în- \ invenţii dc ta Vicna, ma­ \
nomia judeţului Hunedoarc se prezintă la în­ tid şi cu sprijinul competent şi eficoce ol o r­ cele de care dispune liecare u­ mele veiIc am trecut la execu­ canizatorii din subordinea sa, săm înţal suprafeţele am intite \ şina realizată de Nicolac
tarea lu c ră rilo r de pregătire a
cheierea acestui bilonţ cu realizări remorco-- ganelor economice cenlrole. au depus efor­ nita lc agricolă în parte pentru terenului şi la însăm intarca iar tractoarele defecte. în loc în co n d iţii agrotehnice bum:. D ragom ir a fost distinsă \
pregătirea unui bun pal. qer-
bile. Toate întreprinderile industriale şi de turi stăruitoo"? si rodnice pentru utilizo n in ­ im nalîv şi însăm inţării c u ltu ri­ c u ltu rilo r din prim a epocă. M e­ să fie reparate pentru a putea Ei au fosl a ju ta ţi dc coopera­ \ cu „Marea medalie dc \
construcţii au îndeplinit şi depăşit prevede­ tensivă o capacităţilor productive, o forţei de fi folosite, slau in continuare to rii Cornel Filim on şi N ico- aur“ . s
rile pionului trimestrial la producţia globală, muncă şi o timpului de lucru, pentru învin- lor în epocile optime. In co­ canizatorii N icolac Surdu şi pc buluci. lae Deac. Ş’i la C.A.P. clin V a i-
dci s-au insăm înţaţ 5 hectare t
aceste lucrări
munele unde
loan T olo i lucrează la discui-
marfă vîndutâ şi încasată, productivitatea gereo unor dificultăţi în aprovizionarea teh- rea terenului, iar Emil Troşan. I ii unitatea noastră — ne \
muncii şi livrări la export. nico-moteriolă, pentru punereo cil moi de­ sint puse pe prim ul plan al ac­ ajutat de cooperatorii M in e r­ spunea S ilviu Rusan. brigadier cu ovă/ şi 10 heclarc cu ma­ \ CEA M A I R ID IC A TA
plină în valoare o întregului potenţial tehnic, tiv ită ţii de zi cu zi şi se des­ de cîmp la C.A.P. O răştie — zăre. PRO D U C TIVITATE
Această realizare de o deosebită valoare făşoară o muncă suslinulă de va bunea şi loan lagăr, lu ­ am însăm inţat aşa cum s-a \ \
A ctivita te a
pe ogoare Iro-
şi semnilicoţie. dobindilă în moreo întrecere material şi umon ol economiei hunedorene. c ăi re organizaţiile de partid, crează insăm inţări. Pînâ a- „ prevăzut în planul tic produc­ ■huie intensificată. Acolo. ‘ In \ PE POST
din acest-ullîm on ol cincinolului. încunu­ co n siliile populare, conduceri­ corn s-au discuit 40 hectare te­ ţie 5 hectare cu ovăz. 10 hec­ cîmp. se hotărăşte dc fapt \
nează munco plină de abnegaţie, hărnicia, le C .A .P .. specialişti, coope­ ren şi s-au grăpal 20 hectare tare cu mazăre şi 20 hectare soarta recoltei. Tim pul nu aş­ \ La Exploatarea m inieră \
llo râ şti, din bazinul car­
priceperea şi dâruireo tuturor colectivelor ra Lori şi m ecanizatori se ob­ cu ltu ri de toamnă Din cele 40 cu sfeclă de zahăr S-au îngră­ teaptă. Trebuie să-l folosim din \ bonifer M otru-G orj, a \
muncitoreşti din judeţ, eforturile permanente ţin rezultate bune în muncă hectare pe care Ic cultivăm cu şat cu superiosfat 30 hectare pliu T o|i factorii dc răspun­ fost înregistrat un nou
N oi — ne spunea iov. Pe- mazăre s-au insăm înţat 25. Pi­ teren şi cu gunoi de grajd 25 dere dc la comune — com ite­ record de producţie. Lu- \
uă la sfîrşilu l săptăm înii vom ha. suprafaţă caic este pregă­ te de partid, con silii populare, \
însămînta întreaga suprafaţă. crînd în abatajul nr. 23 \
tită pentru a fi plantată cu conducerile C.A.P.. specialiştii A. în care tăierea cărbu­
Rezultatele puteau fi mai bu ­ cartofi. M ecanizatorii G heor­ — trebuie să desfăşoare <> nelui sc efectuează me­
ne dacă secţia I.M .A. — şef de ghe Tot şi loan Dănilă. ajutaţi muncă suslinulă şi să ia mă­ \ canizat, cu a jutoru l com­ s
secţie loan Chişerău — lua de cooperatorii Floarea M aniu suri operative. în funcţie de binei, m in erii conduşi dc s
Fruntaşi în Unitate de măsuri ca toate m aşinile şi şi Saveta bucur au executat situ a ţiile concrete dm liecare brigadierul Constantin
♦ tractoarele pc care Ic are să lucrări dc bună calitate. unitate, pentru ca tim pul dc Parpală au extras, in \
poală fi folosite din plin. N ici La C A P. din Rapollu Mare lucru şi capacitatea tractoare­ cursul lu n ii trecute, u \
acest fel, ci s
gospodărirea confecţionat n-a început bine campania că s-au insăm înţat — nc-a decla­ lor şi m aşinilor să fie folosite cantitate dc 21 000 tone
la maximum, pentru ca lucră­
lignit. In
două tractoare stau deja de­ rat iug. loan borza — 10 her- s
lare cu ovăz şi 20 hectare cu rile din actuala campanie să i şi-au depăşit cu 5 000 to­
fecte de luni (30 m artie a.c.),
borceaq. Tot aici — după cum sc execute la tim pul p o triv ii şi ne producţia planificată
oraşului covoare de blană iar la unul. care lucrează la ne-a spus ing. loan Frăţilă — la un nivel agrotehnic supe­ pe m artie, obţinind cea
discuit. îi curge uleiul. Aşa s-au insăm înţat 10 hectare cu s mai ridicată productivita­
rior. te pc post. cunoscută
de bine le-au reparat cjj de- m orcovi şi un hectar n i r i­ s piuă acum in ţara nonstră
In m un icip iu l Hunedoara cum au in tra t cu ele în braz- dichi. Sînt iarovizaţi ca rto fii
In tr-u n cedrii iestiv * a- N. ZAMFIR în astfel dc abataje car­ y
vttl loc zilele trecute la Brad au început lu crările de ame­ \ bonifere.
înm înarea insignelor de najare a unei secţii de con­ s
„Fruntaş in gospodărirea o* fecţionai covoare din de­ \ \
raşclor“ unui număr de 60 i NO! SURSE DE APE
de cetăţeni, care şi-au adus şeuri de blană. Unitatea a­ \ M IN ER ALE ŞI \
o con tribu ţie deosebită in i parţine în tre p rin d e rii „ V i­ \ NĂM O LU R I \
anul 1969 la buna gospodă­ I dra“ din O răştie I In m unţii Harghita au \
rire şi continua înfrum use­ I Un colectiv de la I.C.S.H., j \
ţare a oraşului lor. I s fost identificate noi şi \
căruia i-a fost încredinţată | valoroase surse dc ape
Printre te i distinşi se nu­ cu \
mără m ineri, deputaţi, pen­ lucrarea, execută amenajă- j \ m inerale şi năm oluri
sionari, femei casnice. t i­ i rlle şi renovările necesare j \ calităţi terapeutice. A st­ y
i fel, în Valea M inelor, nu \
neri. profesori, /fu n cţio n a ri, I pentru transform area unei j \ departe dc staţiunea Tuş-
i
lu cră to ri din comerţ, meşte­ I clă diri vechi in hale şi a- j nad— Dăi a fost pus în \
\
şugari ele. A m intim pe Con­ telierc corespunzătoare con- i \ evidenţă un izvor dc apă \
stantin Filip. O lim piu Pârău, ie cţlo n ă rii no ilo r produse. { \ carbogn/.oasă sulfatată, cu
un debit de circa 100 OUO \
Gheorghe fm păral, Parastlu- A ic i se va asigura v a lo rili- j litri pe zi. Specialiştii lo­
i \
va Ştehan, Vasile Ponea, tarea superioară a deşeuri- j cali studiază posibilitatea
\ \
Traian Ivan, Ioslf Ciroza. lor de blănuri ce rezultă de u tiliz ă rii aceste] surse de
apă pentru tratarea unor
Teodor Codin, V ladislav la cro itu l şi to n ie cţio n a lu l j \ afecţiuni gastro-intestina- \
M ocanii. Gheorghe Golcea. hainelor. \ lc, hcpato-biliarc şi reu­ \
Doina Tilcanu, Elena Băbu- i O dată cu punerea în \ m atologie. Cu p rile ju l \
ţiu, H oraţiu Clej, loan Lupii i I funcţiune, in semestrul II al \ acestor cercetări, in lacul
şî a lţii. I anului, a noii secţii, iabrica ] \ Sfînta Ana a fost id en ti­
ficat un nămol cu deose­
i \
Cu ocazia p rim irii d istin c­ din O răştie va confecţiona j bite calităţi terapeutice.
I
ţiilo r ei şi-au exprim at ho- ! anual 45 000 mp covoare din ! \
lă rirea de a munci cu şi mai i deşeuri de blană care *e i CONFERINŢA
De la Fabrico de conserve Deva pleacă zilnic spre m aga­ m ult elan la înfrum useţarea bucură de m ultă apreciere j \ *
zinele olimentore zeci de sorti mente opreciate de consumatori. U ALC AN IC A DE
oraşului In care trăiesc. în rîndul cum părătorilor. CIC LISM
La Sofia, s-au desfă­ (
Foto : N. GHENA
şurat lucrările C onferin­
ţei balcanice de ciclism
Ia care au luat parte de­
y
legaţi din Rulgario. Iugo­ *
Cile exemple de bărbăţie mitetului sindical pe exploa­ y slavia. România şi Turcia. s
România a fost reprezen­
şi c u ra j, de maturitate poli­ tare, căruia i-a fost greu să tată dc antrenorul fede­ y
tică şi profesională, de luci­ evidenţieze pe cei mai buni i
ditate şi abnegaţie nu ne-an Formaţi in tovărăşia dură a a dineuri lor dintre cei 1371 de fruntaşi ral Traian Dinuţ.
dat oamenii crescuţi in to­ pe mină. Următoarea conferinţă
vărăşia dură a adincurilor La Lupeni, ca şi la ce­ balcanică dc ciclism va
Văii Jiului! Ciţi dintre miile lelalte mine ale Văii Jiului, avea loc anul v iito r la »
Sofia, cu ocazia celei dc-a
de purtători ai titlului de după ce ieşise la pensie, se chime dc 14 ani în minerit luat dc la fiecare cile ceii. Vasile Susan, Ion Lăcătuş, au învins Pentru c<t purtă­ cei care coboară in adincurt ( 4-a e d iţii a cam pionatului
mineri din această vale n-au scula tot la ora 4 dimineaţa A venit aici ca atîţi alţii, din Şi am avut ce lua. Teodor Ouecru şi ceilalţi fac torii lor — oamenii — au cresc. E o coborire care înal­ balcanic.
trecut, de-a lunqul anilor, şi pleca grăbit spre mină nordul Moldovei — Dar din ceea cc aţi dovada asta. Cu llie Peltic ciştigat aceste atribute acolo, ţă, care te maturizează po­
prin „ şcoala" unor num e cu /şi aşlejtta „băieţii“ în sa'a — Vă spun sincer, n-am luat, aţi dat şi altora ? avem mai mult de muncit in tovărăşia dură a adincu- litic, profesional, etic. Acolo,
rezonanţe dc eroism contem­ dc apel să „vadă ce şi cum”, avut de qînd să stau Aveam Lui nu i-a fost de ajuns e­ ri/.or. la sule de metri sub pămînt, ECHIPA RO M ÂNIEI
poran. Cei care s-au format să-i îndrume, iar după şut 18 ani. Mi-ani zis : lucrez un xem plul nostru A trebuit să Vorbeam cu Constantin în roca aspră, s-au construit \ C A L IF IC A T A IN
la această şcoală au îm pru­ era iarăşi prezent să-i în­ an-doi, fac arm ata, şi-apoi vorbim cu el şi mai aspru. Nichita despre muncă, despre nenumărate schele pe care \ S E M IFIN A LE LE
mutat (le la dascălii lor nu trebe „cc şi cum“. Era legat văd eu.. Dar n-a fost aşa Biografii colective Dar nu cred că nu se va în­ satisfacţiile ei, şi am inţeies s-au durat apoi caractere ce EUROPENELOR *
numai meseria — cu ţoale cu înlrcaqa fiinţă de mese­ A m făcut şcoala de ajutor cadra in disciplina brigăzii că dincolo de acel ciştiq re­ înfrumuseţează azi nenum ă­ \ DE TENIS DE MASA i
atributele ei cc o particula­ rie. miner, apoi cea de miner, în contemporane pentru că, in abataj, ca ori­ munerat lunar, la 4 000— rate chipuri. Dacă te afli in FE M IN IN
rizează prin. specific — ci şi — Dacă iniţierii s-au leqal abataj ani lucrat sub mina unde de altfel, vu poţi să fii 4 000 lei, există un alt viştig, preajma minerilor loan Po- \ (
acea zestre de conştiinţă m a ­ de muncă alunei cind era lui Fior ea — loan Florca izolat... mult mai dc preţ — acela al pescu, Gheorghe Jurj, Ale- ) Echipa fem inină de te­ (
tură, încărcată dc omenie şi mult mai qrcu, astăzi cind care acum e secretarul orga­ Din abatajul frontal cu demnităţii de miner. Despre xandru Musla, Cristian Pom­ l nis dc masă a României I }
demnitate dispunem de utilaje moder­ nizaţiei de partid pc zonă — — Gindesc că da. A m în susţinere modernă în care el ne-a vorbit şi. maistrul dc pei, Nicolac Unqureanu, în * I s-a calificat pentru gru­ t
Spunea, deunăzi, un miner. ne, cind altfel sc lucrează, apoi sub a lui Sabin Ghioan- schimbul meu 80 dc oameni. munceşte Constantin Nichi- schimb Petru Ambruş, din abataj, ori in adunarea de ) pele sem ifinale ale cam­ ţ
<*' cel. care a gustat o data nc-ar fi ruşine să dovedim că şi... m-am leqal de muncă. Douăzeci dintre ei sint mi­ ta ies zilnic 800^000 tone zona a Il-a a minei, cind partid, acasă sau la iarbă l t pionatelor europene. I ii I »
dm bucuria cărbunelui, qrcu contrariul A m păta cinstea Cind s-a introdus în abataj neri şi aproauc toţi sini ti­ de cărbune O producţie ma­ nc-a con turat profilul pro­ verde, oriunde, nu vei putea u ltim u l meci din seriile 1
sc desparte dc adine urile m i­ numelui de miner. plugul de tăiat, noi l.-am neri. Mie nu-a plăcut să re, care angajează oamenii fesional- şi moral, al şefilor auzi de la ei vorbe mari, dar \ prelim inare. form aţia
nei. Ne am amintit, atunci, Cel care ne vorbeşte, e şef experimental eu Ghtoancă, muncesc şi să fiu disciplinat cu întreaga lor voinţă şi de schimb Mihai Cirdci vei avea certitudinea că au s României (alcătuită din
de pensionarul luliu Hidişan, de schimb intr-unui din abn- cu Cîrdeî. Apoi m-au dat şef Asta le cer şi oamenilor putere de muncă. Şi nu o Constantin Nichita. Acest împrumutat din adine acea M aria A lexandru şi Elco-
unul dintre minerii, care au lajele mari ale minei Lupeni. de schimb la Petre Constan­ din briqadă. Şi cred că ton dată această voinţă şi tena­ cîştig l-am desprins şi din duritate care şlefuieşte chi­ nora Mihalca) a învins ţ
lucrat zeci de ani. in străfun­ Se numeşte Constantin Ni­ tin De şapte ani muncesc SăUtjan, llie Oprişan. Ala­ citatea le-au fost puse la în­ vorbele tovarăşului Constan­ pul omului \ cu 3— 1 selecţionata U n­
duri dc munte. Luni la riml. chita. E tînăr, deşi are o ve­ în brigada condusă de el. Am dar A dam . Nicolac loniţă, cercare. Dar întotdeauna ele tin Năstase, preşedintele co­ LUCIA LICIU \ gariei. y
l s