Page 96 - Drumul_socialismului_1970_04

w w .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA!
Preşedintele Republicii Zambia va

face o vizită oficială în România

La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Repu­
blicii Socialiste România, N lcolae Ceauşescu, preşedintele
Republicii Zambja. Kenneth David Kaunda, împreună cu soţia,
va lace o vizită oficială In România intre II şl 15 mal 1970.

AS
In pagina a ll-a

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN m Hotărîrea nr. 11-1970 a Consiliului
popular judeţean privind măsurile ce
se impun a fi luate în vederea reface­
ANUL XXII. Nr. 4763 MIERCURI 29 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 8ANI rii şi sporirii producţiei păşunilor naturale

HOTARIRE A In întîmpinarea zilei de 1 Mai Acţiuni operative

INDUSTRIA JU D EŢU LU I pentru valorificarea

C o m i t e t u l u i E x e c u t i v a l C o m i t e t u l u i tuturor rezervelor
îndeplinit

a
C e n t r a l a l P a r t i d u l u i C o m u n i s t de reducere a
le planului pe 4 luni cheltuielilor mate­

R o m â n , a C o n s i l i u l u i d e S t a t ş i a
Oamenii muncii din indus­ la cărbune, minereuri dc fier nereurilor ncicroasc Deva. riale de producţie
tria judeţului Hunedoara în­ şi neferoase, cocs, metal, la­ IM . Hunedoara. F.C. Orăştic,
chină apropiatei sărbători de minate, produse chimice, to- Industria alimentară Deva $i
Intîi Mai un nou şi remar­ restlerc Şl materiale dc con­ I.M . Hunedoara. Haţeg şl
C o n s i l i u l u i d e M i n i ş t r i cabil succes — îndeplinirea strucţii, ceea ce permite ca Petroşani.
înainte de termen a prevede­ pînf la I Mai in indus­ Şi constructorii au asiqu-
rilo r planului de stat pe pri­ tria hunedoreană să se rat ritm uri mai înalte La finele trim estrului I, pe ansamblul judeţului, chel­
mele 4 luni la producţia qlo- consemneze un spor de de execuţie pe şantierul tuielile etecluate pentru obţinerea unei producţii marfa in
cu privire la majorarea unor salarii tarifare, bală. marfă vîndută si în ­ producţie industrială în va­ obiectivelor industriale şi valoare de 1 000 Ici au fost mai mici decît cele planifícale
casată şl productivitatea m un­
cu aproape 7 lei. ceea ce la nivelul producţiei realizate în
loare dc aproape 80 milioane
social-culturalc. Astfel s-au
cii. lei. Productivitatea muncii executat in cele 4 (uni in­ aceasta perioadă, echivalează cu o economie de cheltuieli
Raportarea acestei izbînzi înr .qistroază un avans fată vestiţii în valoare de 800 mi­ în valoare de 21 milioane lei,
de prcsliqlu, în marea între­
în­
de plan, astfel că de la
nu este alt­
Această consistentă economie de fonduri
reducerea si reaşezarea impozitului cere pentru îndeplinirea exem­ ceputul anului $i pînă acum lioane Ici şi lucrări de con­ ceva decît rezultatul preocupării care a existat în m a jo ri­
strucţii
montaj de 420 m i­
tatea întreprinderilor pentru reducerea consumurilor de ma­
plară a planului cincinal ac­
fiecare salariat industrial din
lioane lei. ceea ce echivalează
tual, constituie materializarea judeţ a realizat suplimentar cu realizarea a 32 la sută terii prime ş; materiale, folosirea mai raţională a forţei
eforturilor şi preocupărilor o producţie în valoare dc din planul anual. Cele mai Im­ de munca şî a caoacitătilor de producţie din dotare. Unită­
pe salarii si uite venituri inlense ale colectivelor de circa 600 lei. mare con­ portante rezultate se înregis­ cul>i lemn dc mină. iar U.M.M.R Simcria a redus cu aproa­
ţile miniere, de exemplu, au economisii aproape 4 000 inelii
de
muncă şi orqanizatiilor
şantierul Termo­
trează pc
mai
Cea
partid din economia judeţu­
obţinerea
a-
la
lui pentru desiăşurarea cu tribuţie rezultate au adus-o centralei Mintia, ta construc­ pe 200 tone consumul planificai de metal. Si aceasta, în
condiţiile in care au realizat şi depăşit volurvnl producţiei
ceslor
siderurgice
ţia obiectivelor
Succesele obţinute de oame­ Ţinind seama de cele de mai din salarii rămîn nemodificate maximă intensitate şl eficien­ colectivele C.S. Hunedoara. de la Hunedoara, precum şi planifícale însemnate economii de cheltuieli/ s-au înregis­
nii muncii din patria noastră în sus, Comitelui Executiv al Co­ Se vor recalcula, conform ţă a proceselor dc producţie. U.V. Călan, Centralei cărbu­ pe şantierele de locuinţe din trat şî la Combinatul siderurgic Hunedoara, care a redus
înfăptuirea po liticii partidului m itetului Central al P.C.R.,, princip iu lui progresivităţii, im ­ In zilele lunii aprilie. s-au consumurile de materiale refractare cu 1 100 tone, utilaje de
au asigurat întărirea şi moder­ Consiliul de Stat şi Consiliul pozitele pe veniturile proveni­ acumulat depăşiri dc plan nelui Petroşani, Centralei m i­ Valea Jiului si Deva. turnare 50 tone. la Uzina V ictoria" Calan, la cocs m etalur­
nizarea bazei tehnico-maleria- de M in iştri hotărăsc : te din salarii de peste 1 700 lei. gic 100 lone, iar la I.E.C. Deva la combustibil convenţional
le a societăţii noastre socia­ 1. Cu începere de Ia 1 mai ven iturile suplimentare obţinu­ pentru producerea energiei electrice ! B60 tone.
liste, creşterea avuţiei naţio­ 1970 salariul tarifar minim pe te peste cele realizate din ac­ Există însă nm l'c cazuri în caic economiile înregistrate
nale, dezvoltarea continuă so- economia naţională se stabileş­ tivitatea de bază, precum şî la un material sînt irosite prin depăşirea consumurilor pla­
cial-economică a ţării Preve­ te la 800 lei lunar, ceea ce re­ ve n itu rile dobîndite din lucrări In municipiul Petroşani nificate la alte materiale, ostiei că in final preţul de cost
derile actualului cincinal se prezintă o creştere de J4.3 la literare, artistice, ştiinţifice şi nu sc reduce. O trecere în revista a dărilor de seamă sta­
îndeplinesc şi depăşesc in toa­ şută laţă de salariul minim de din alte activităţi. tistice depuse pcnlm activitatea trimestrului I arată că In
te ram urile economiei. 700 lei stabilit în august 1967. 4. Consiliul de M in iştri va e­ foarlc mulle întreprinderi sini .risipite o serie întreaga dc
Creşterea venitului naţional De la aceeaşi dată se ma­ labora măsurile de aplicare a Măsuri concrete pentru rezerve, a căror valorificare ar conduce la reducerea mai
a făcut posibilă sporirea alît jorează toate salariile tarifare prevederilor prezentei hotărîrî. accentuată a preţului de cost- De exemplu. Combinatul si­
d fondului de acumulare, cit dc pînă la I 200 lei lunar. Ma- ☆ derurgic Hunedoara înregistrează economii la materialele
şi a fondului de consum. Pe jororea se va face pe grupe Ca urmare a m ajorării sala­ refractare, utilaje dc lurnare ş! metal, dar depăşeşte nórmela
baza succeselor obţinute in de salarii, acordîndu-se creş­ riilor, a scutirii şi reducerii im ­ exploatarea şi întreţinerea de consum la cocs metalurgic, energie electrică şi unele
creşterea producţiei de bu­ teri mai ridicate angajaţilor cu pozitelor, salariaţii cu ven ituri feroaliaje. Inf reprinderea miniera Hunedoara înregistrează
nuri materiale, în dezvoltarea salarii la rila re de pînă la I 000 de pînă Ia 1 200 lei lunar — în mari* economii la lemnul de mină. dar depăşeşte consumul
continuă a economiei naţiona­ lei. număr de peste două milioane la energia electrică, Fabrica chimică Oraştie înregistrează
le s-au creat condiţii pentru In vederea aplicării acestor — vor beneficia anual de ve­ economii la energia electrică si metal, dar depăşeşte nor­
îmbunătăţirea neîntreruptă a măsuri se alocă fonduri supli­ nitu ri suplimentare de aproape fondului locativ mele dc consum la unele materiale chimice. Sînt cazuri,
nivelu lu i de trai material şi mentare de salarii de 600 m i­ un m iliard de lei. destul de frecvente, cînd clnar ta acelaşi material, într-b
spiiitual al celor ce muncesc. lioane lei anual. Prin majorarea salariilor şi secţie se înregistrează economii faţă dc norme, iar în alte
Ca urmare a creşterii an de 2. Salariaţii care prin m ajo­ aplicarea noului sistem de sa­ secţii din aceeaşi întreprindere, normele sînt depăşite, fapt
an a veniturilor salariaţilor, rările prevăzute mai sus depă­ larizare, precum si prin a p li­ fn ultim ii 10 ani fondul loca­ Carpaţî Petroşani, Braia şi mit grafice cu lucrările ce tre­ ce demonstrează că preocuparea pentru reducerea cheltuie­
precum şi a generalizării în şesc plafoanele dc salarii în carea măsurilor din prezenta tiv al municipiului Petroşani a Vîscoza Lupeni, precum şi blo­ buie executate la ascensoare, lilo r materiale nu eslc la nivelul necesităţilor în toate sec­
întreaga economie a noului funcţie de care se acordă di­ hotărîre, se asigură creşterea crescut cu peste 56 la sută, în curile din Urîcani. ia centrale şi puncte termice, ţiile şi sectoarele de aclivilolc. chiar in cadrul aceleiaşi în ­
sistem de salarizare si a ma­ ferite drepturi sau înlesniri veniturilor salariaţilor din * a - special prin darea în folosinţă Se vor executa remedieri la se va trece la revizia tu tu ­ treprinderi.
jo ră rii salariilor, se îndeplinesc beneliciază în continuare de ra noastră cu peste 12 m ilia r­ a unor blocuri noi şi moderne, terasele cu izolaţie clasică, se ror instalaţiilor, unora dintre La multe întreprinderi, asupra nivelului cheltuielilor dc
cu succes prevederile Congre­ acestea de lei anual. Această realiza­ întreprinderea de gospodărie vor repara jgheaburile şi bu r­ ele aducîndu-li-se îmbunătăţiri producţie, o influenţă defavorabila a avul-q^ planificarea de­
sului al IX-lea cu privire la 3. Incepînd de la I mai 1970 re dc seamă a societăţii noas­ locativă are de administrat şi lanele. se vor executa tencu­ substanţiale. Asttel, s-au plani­ fectuoasă. admiţîndu-se unele rezerve ce au demobilizai, şi
sporirea salariului real în ac­ sc aduc îmbunătăţiri sistemu­ tre exprimă preocuparea ne­ întreţinut în prezent o supra­ ieli exterioare, trotuare de ficat a se executa modificări la au slăbit preocupările colectivelor din întreprinderile res­
tualul cincinal. lui de aşezare a impozitelor pe slăbită a partidului si gu ve r­ faţă de I 344 000 mp. însumînd protecţie la blocurile din carti­ sistemul de preparare a apei pective în vederea reducerii costurilor dc producţie. Astfel,
Analiza corelaţiei crcalc în ­ salarii şi alte venituri, urmă- nului pentru îmbunătăţirea 4 500 de imobile, Accesoriile erele 7 Noiembrie şi 8 ^M artie calde menajere prin separarea prin planul preţului de cost. s-au stabilit cheltuieli mai mari
tre salariile diferitelor cate­ rindu-se aplicarea mai consec­ condiţiilor de viaţă materială funcţionale ale acestui fond din Pc t r i la. cartierele Con­ unor cazane din circuitul de decît posibilităţile reale existente. De exemplu. „M arm ura"
gorii de angajaţi, pe baza ge­ ventă a principiului progresi- şi spirituală a oamenilor mun­ locativ mai numără 38 de cen­ structorul si Aeroport din Petro­ căldură la o serie de centrale Simcria a realizai anul trecut 696 Ici faţa de un plan de
neralizării noului sistem de sa­ vilăţii. avantajarea salariaţilor cii, pentru ridicarea nivelului trate şi puncte termice şi 87 dc şani, blocurile B şi F din Co- termice. Pe lingă lucrările de 013,95 lei. iar în acest an a planificai din nou 013 lei, rea-
larizare a relevat necesitatea cu venituri mai mici şi sim­ de civilizaţie a întregului nos­ ascensoare. î'oeşlî—Vulcan şi blocurile D întreţinere curentă a ascen­ lizînd 783,32 Ici mai puţin decît planul, dar mai mult. decît
m ajorării salariilor mici pentru plificarea modului de calcul al tru popor. întreţinerea acestei însemna­ din str. T. Vladimirescu din soarelor se vor executa şi re­ anul trecut, deşi nu au intervenit schimbări structurale în
a se asigura un raport mai ra­ impozitului. . Creşterea în continuare a te averi obşteşti ridică, deci, o Lupeni. parat i medii la un număr de 16 activitatea întreprinderii. La prima vedere, cînd se com­
ţional între veniturile oameni­ In acest scop ven iturile pro­ standardului de viaţă a celor gamă variată de probleme pen­ In cadrul reparaţiilor capi­ ascensoare de la Petrii a. V u l­ pară realizările cu planul, se pare că unitatea a realizai,
lor muncii, aplicarea lot mai venite din salariile de pînă la ce muncesc depinde ne m ijlo­ tru I, G. L. încă din anul 1969 tale se vor executa lucrări la can şi Lupeni. un succes deosebit, rcdvicînd cheltuielile planificate' cu a­
Icrmă în viata noastră socială 350 lei ale tuturor categoriilor cit de succesele pe care le s-au întocmit documentaţii şi blocurile din str. Nedcii şi Va- Planul de lucrări al între­ proape 30 lei/1000 lei producţie, dar o analiză mai atenta
a principiilor echităţii socialis­ de angajaţi se scutesc de im­ vom realiza In creşterea pro­ lista de lucrări necesare care sile Lupu din Petroşani, blo­ prinderii pe 1970 a fost stabi­ arată că rezultatul obţinut este mult sub posibilităţile pe
pozit. care le are unitatea. Situaţii asemănătoare, cu intenţia vă­
te. Posibilitatea adoptării aces­ d u c ţie i materiale, în perfecţio­ se ridică la suma de 16 000 000 curile 16,18 şî 23 din str. Re­ lit, nominalizat şi repartizat pe
tor măsuri s-a croat ca urmare De asemenea, pentru ven itu­ narea conducerii, planificării şi lei. Din aceştia. 11000 000 lei publicii din Vulcan şi vor fi sectoare de producţie. Ştim dită dc a realiza uşor. făr3 eforturi sarcinile preţului de
a rezultatelor dobîndite in rile din salariu realizate înce- organizării economiei. în spo­ sc vor cheltui pentru repara­ refăcute 4 trasee cu praf hi- deci cu precizie ce va trebui cost şi dccî care au distras atenţia conducerilor dc unităţi
creşterea producţiei §i produc­ pînd cu luna mai a.c. impozi­ rirea avuţiei naţionale, in rea­ rea spatiilor de locuil şi drofob din Petroşani, Vulcan să facem. Se ridică însă sem­ de la problema deosebii de importantă a reducerii costurilor
tivită ţii muncii. în sporirea e­ tele se reduc după cum u r­ lizarea programului de înflo­ 3 000 000 lei pentru reparaţiile şi Lupeni. ne de întrebare la capitolul a- de producţie, s-au constalat şî la Centrala cărbunelui Pe­
ficienţei întregii activităţi eco­ mează : rire a patriei elaborat de Con­ curente şi medii, revizii ale încălzirea centrală, termofi- provizionârii cu materiale. Nu troşani. ..Vîscoza" Lupeni, Industria locală Deva şi H une­
nomice — cu 30 la sută pentru sa­ gresul al X-lea al partidului. centralelor termice, punctelor carea şi furnizarea apei calde ne sînt suficiente cantităţile doara ele.
Totodată. înfăptuirea consec­ la riile între 850—900 Iei ; Comitetul Central al pa rti­ termice şî ascensoarelor. Pen­ menajere este o activitate u r­ repartizate de bile manele, car­ 2EVEDEI ŞTEF
ventă a politicii de dreptate şi — cu 20 la sută pentru sala­ dului, Consiliul de Stat si Con­ tru reparaţii capitale, în acest mărită cu cea mai mare atenţie ton asfaltat, ţiglă şî tablă zin- directorul Direcţiei
echitate socială a partidului şi riile între 901— 1 000 lei ; siliul de M in iştri îşi exprimă an. sc vor cheltui aproximativ de colectivul de conducere al judeţene de stotistieâ
statului tace necesară îmbună­ — cu II la sută pentru sa­ convingerea că oamenii mun­ 2 000 000 leî. întreprinderii. Ing. GHEORGHE GALAN
tăţirea sistemului dc aşezare a lariile între 1001— 1 100 le i; cii din ţara noastră vor depu­ Principalele lucrări de între­ di re"" rul I.G .l. Petroşani
impozitului pc baza p rin cip iu ­ — cu 3 Ia sută pentru sala­ ne eforturi sporite pentru a ţinere se vor materializa prin încă de la începutul anului
lui progresivilăţli. în raport riile între 1 101— 1210 lei. obţine noi şi noi succese în prelungiri de şarpante şi re v i­ a fost analizată această activi­ ........B m i » "
tate şî s-au preconizat măsuri
cu veniturile realizate. Prin aceste reduceri salaria­ dezvoltarea economiei şi c u l­ zuiri de acoperişuri la un nu­ concrete care să ducă în final
Pe aceste căi se va asigura ţii cu cîştiguri de pînă la 1 200 turii. In înfăptuirea po liticii măr de 43 blocuri din cartierele la îmbunătăţirea ei. S-au întoc-
o nouă ridicare a nivelului de lei vor beneficia de venituri Partidului Comunist Român de
viaţă al salariaţilor cu v e n i­ suplimentare de cca. 350 m i­ făurire a societăţii socialiste
turi mai reduse, o mai justă a­ lioane lei anual.
plicare a principiului socialist Impozitele pe ven iturile în ­ multilateral dezvoltate in pa­
de repartiţie. tre 1 200 şi 1 700 lei provenite tria noastră.
L a s e m ă n a t u l p o r u m b u lu i
Activitatea sindicală, axată pe TOATE UTILAJELE SĂ FII FOLOSIT! CU RANDAMENT MAU !
336 de aparta­
cerinţele Termînarea grabnică a însă- evita influenţa negativă a în- care poartă o deosebită răs­ în 2 iua dc 25 aprilie a*c., după
mente predate m inţării porumbului constituie tîrzierii însămînţăriî porumbu­ pundere faţă de soarta recol­ cum ne spunea preşedintele
tei, sc preocupă insuficient dc
lui asupra recoltei.
principala acţiune care necesi­
consiliului
popular comunal,
Realizările diferite ce sc ob­
îndeplinirii angajamentelor tă o concentrare masivă dc ţin de la o unitate la alta la buna organizare şi desfăşurare tractoriştii nu au lucrat decît
exem­
a insămînţărllor. Spre
citeva ore şl apoi au plecat,
iorţe in această
perioadă. O
la cheie cerinţă dc prim ordin pentru insăminţări, in condiţii de c li­ plu, la C.A.P. Căstău. ieri s-a avind,.. alte treburi.
asigurarea succesului lucrării mă şi sol asemănătoare, eviden­ început semănatul abia după
O tel arii secţiei nr. 2 din temelie succesele anului tre­ ora II. Inlîrzicrea sc dalorcştc Inginerul Ion Macovel de la
C.S. Hunedoara au chemat la cut şi măsurile luate încă în respective este loloslrea cu ţiază că nu peste lot sc depu­ faptului că deşi Inqlneru! Ion C.A.P. Cigmău se declara ne­
ne aceeaşi strădanie in
ve­
randament maxim a maşinilor,
, Colectivul şantierului de întrecere celelalte colective ce trimestrul IV pe linia îmbună­ realîzînd viteze zilnice spori­ derea încheierii de urgenţă a Igna şl şeful secţiei de meca­ mulţumit dc faptul că plnă
plămădesc metalul în cuptoa­ tăţirii muncii politice şi teh- ieri la această unitate nu se
construcţii nr. 1 din Deva te, in condiţiile respectării acestei importante lucrări, lată nizare ştiau de multă vreme că
rele M artin sau electrice cu nico-orqanizalorice. Rezultate­ începuse semănatul porumbu­
a raportat, ieri, îndeplinirea angajamente concretizate in le pe care le-am obţinut pînă normelor de calitate. Faptul că citeva aspecte concludente în o dată cu insăminţalu) porum ­ lui. „V o m semăna primele
j sorciniior ce ¡-au revenit pe indici, tone, sarcini. Din che­ acum în sporirea producţiei de rezultatele înregistrate pînă a­ această privinţă. bului se vor administra şi icr- hectare probabil joi, ne spu­
blcide. ei nu s-au preocupat
cum la semănatul porumbului
marea lor la întrecere, la loc metal ne dau convingerea că La C A P . Pricaz, ieri, se a­ nea el. Acum ne ocupăm de
: luna aprilie a.c. Depăşirea in cooperativele agricole şi ca maşina să fie pregătită cu
de frunte sînt înscrise - depă­ acţiunile Întreprinse în legă­ flau în cîmp 7 tractoare la a­ plantatul ca rtofilor". Vorbin-
I prevederilor planului, in fie- I.A.S. sini departe de a oglindi rat, discuit şl semănat. In g i­ mult timp înainte de începe­
şirea prevederilor planului de tură cu popularizarea angaja­ du-ne despre cauzele care au
i care luna din acest an, a producţie cu 15 000 tone, redu­ mentelor şi stabilirea crite rii­ posibilităţile existente denotă nerul Constantin M lertoîu ne rea lucrării. dus la întîrzierea însămînţăriî
O situaţie la fel de nesatis-
| permis acestui harnic colec- cerea consumului de metal în lor în întrecere şi altele răs­ că persistă încă o scrie de de­ relata că. pentru a urgenta iăcătoare s-a în tiln it şi la porumbului, Inginerul ne-a re­
ficienţe în ceea ce priveşte u-
şarjă cu 0,2 kg, la utilaj de pund sarcinilor majore puse în ritmul la insăminţări, s-a făcut latat că „avem pregătite 20 dc
i tiv să predea la cheie 336 de tllizarea la întreaga capacita­ operativ rcamplasarca cultu ri­ C A P. Geoagiu Preşedintele
turnare cu 1 ky. iar pierderile fata noastră de plenara C. C. hectare, dar nu dispunem de
i apartamente, in loc de HO ; te a tractoarelor. lor în funcţie de starea tere­ unităţii. Aurel Pera. ne spunea
de metal să fie reduse cu 1 kg al P.C.R. din decembrie anul utilaje suficiente". Mai degra­
j apartamente planificate pe - pc tona de oţel. Prin ce mă­ trecut. Depăşirea planului de In asemenea condiţii, inten­ nului, lucrindu-se chiar şi pc că „probabil azi (28 aprilie — bă, intr-o asemenea situaţie,
sc va începe semănatul
n.n.j
suri şi acţiuni se asigură o producţie cu peste 3 000 dc sificarea ritm ului dc lucru se porţiuni mai mici de teren, fă­ se poate spune că lipseşte spi­
j primele 4 luni. Constructorii \ la porumb, dacă mecanizato­
prezenţă vie. creatoare a o- lone, îndeplinirea planului sor­ înscrie ca o sarcină de mare ră a aştepta să se zvînte în ­ ritul organizatoric. deoarece
'■ au hotârit ca experienţa cîşti- ■ însemnătate la înfăptuirea că­ treaga suprafaţă a tarlalelor. rii vor termina de adaptat ma­ s-ar putea trece la Snsăminţa-
I . • : telarilor la îndeplinirea obiec­ tim en ta l lunar, reducerea re­ şina, cu tare pînă zilele Ire-
gata in organizarea mai : tivelor asumate in întrecere, reia trebuie să-şl aducă o con­ Ca urmare, s-a reuşit să se în- rca suprafeţei preqătlte fără să
, bună a muncii, folosirea i a fost tema discuţiei avute cu A. NAGY tribuţie mai substanţială con­ sănitnţeze cu porumb mai mult cutc s-a lucrat la insămînţatul sc aştepte ca tot terenul să fie
sfeclei".
tovarăşul loan Crislea, preşe­ ducerile unităţilor, cadrele teh­ de jumătate din suprafaţa pla­ arat şi discuit.
j timpului de lucru, utilizarea i
dintele comitetului sindical de nice, cooperatorii şl mecani­ nificată Asemănător s-a pro­ Un all exemplu privind fo­ Cunoscînd că tim pul se poa­
j mai raţională o maşinilor şi j secţie de la O.S.M. nr. 2. Lucrări agricole de pri zatorii. Dar, deşt în ultimele cedat şl la C.A P. Biela, Sînt- losirea cu randament scăzut a te schimba de Ia o zl Ia alta,
j utilajelor să fie generolizată. \ ■— Cinstea lansării chemării măvară la C.A.P. Sirbi. zile timpul a fost deosebit de andrei şl in alte unităţi. maşinilor şi a timpului favo­ se impune ca orice oră priel­
la întrecere pe 1970 a revenit iavorabil, nu in toate unităţile Din păcate, sînt şi coopera­ rabil de lu tru in tim p a fost
s-au depus eforturi pentru a tive agricole unde inginerii, oierii Ja C.A.P. Tîmpa, unde nică să fie folosită din plin.
colectivului nostru şi are la