Page 97 - Drumul_socialismului_1970_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI f i Nr. 4763 f i MIERCURI 29 APRILIE 1970

Consiliul popular al judeţului Hunedoara
Arbuşti ornamentali şi... sîrmă ghimpată
. _____ A
89|> 8® Î
HOTARIREA Nr. 11/1970 nicipiului Deva au intenţii du?ă „îndeslrea" blocurilor
copţi — ci te au mai rămas
Se pare că gospodarii mu­
foarle ferme fn legătură cu
ţinuta urbanistică a cartie­ — se află în situaţia de astă-
loamnă. Nici o mişcare fn
relor. Argumentele „din le- plus. Slrmcle ghimpate plan­
ren" pledează. De pildă, cu tate de unii locatari Iblocu-
toate capriciile vremii, s-a rlle AB-17, A7 etc.) nu au
privind acţiunile şi măsurile ce se asigurat o mat buni mobili- ,os, tndcpirlale, tar pe slra.
sare a ceUlcullor la Intre- da M, Kogâlniceanu statuie
tinerea spatiilor veni. Apoi. de au,obllz pentru Mintia
impun a fi luate în vederea au început să fie „plom­ au fost mutate fn zonele
bate" gropile de pe aleile de
verzi.
acces, există Intenţia de a Cartierul Gojdii face parte
amenaja trotuare din dale din municipiu şi minerii,
refacerii şi sporirii producţiei prefabricate, pe la colturile constructorii, foţi cel care
unor zone verzi s-au plan­
tat garduri vii dc arbuşti locuiesc akl l-ar dori mal
ornamentali (în calea unor gospodărit, mal aproape de
păşunilor naturale pietoni care nu înţeleg să felul cum arată centrul ora­
urma
şului. Pentru că, la
circule pe drumurile făcute
fn acest scop|. urmei, cînd se face aprecie­
rea rezultatelor fntrecerll
Deci există „mişcare şi
Analizind modul În care proaspete şl inţelenite. se vâ cutive ale consiliilor populare patriotice dintre oraşe, se
s-au intreţiiiut şi exploatat ce* face nivelarea terenului, ame­ şi consiliile de conducere ale intenţii... line seama şi de stările de
le peste 145 000 ha păşuni na* najarea drumurilor de acces Ia cooperativelor agricole de pro­ Dar ţinuta gospodărească
turale din administrarea co­ păşuni, repararea şl punerea în ducţie, cu sprijinul permanent a cartierului este fncă de­ lucruri de la periferie...
munelor. oraşelor şl municipii­ stare de funcţionare a fîntîni- al organului de specialitate al Preparaţîa cărbunelui Coroeşti, cea mai /nodernă de acest gen din bazinul carbonifer parte de a fl finisată. Te­ I. M.
lor. cooperativelor agricole de lor, adăpătorilor, podurilor, po­ Comitetului executiv al Con­ al Văii Jiului. Foto : N. GHENA
producţie şt gospodăriilor deţelor, stinelor. saivanelor şi siliului popular Judeţean, vor renurile de Joacă pentru
populaţiei ; a porţilor de tirllre : organiza exploatarea raţiona­
Avind In vedere că din to­ — fn toată perioada de pă- lă a păşunilor, slstematfzfnd
talul acestei suprafeţe de pă­ şunat, fn lunile mal—august, păşunatul pe specii, categorii
şuni. o mare parte este acope­ se va executa curăţarea păşu­ de animale şl tarlale, In turme
rită cu diferite esen|e lemnoa­ nilor de scaieţi, ştevie, spini, şi cirezi organizate, cu paznici
se nefolositoare. muşuroaie ferigă şi de alte buruieni ; angajaţi dc beneficiar.
fn|elenlte. mărăcinişuri. afec­ — fn mod permanent se ART 9. — Plnă la data de Venituri din
tate de exces de umiditate şi vor executa lucrări de defri­ 30 aprilie a fiecărui an. Direc­ REDUCEREA CHEITUIELILOR DE PRODUCŢIE
eroziune care o fac improprie şări dc arborele, săparea de ţia agricolă judeţeană, îm­
producţiei pa'.ţlal sau total, iar canale pentru desecări şi preună cu comitetele executi­
produejia de ierbă ce se obţi­ scurgerea apelor şl fertilizarea ve ale consiliilor populare Şi zootehnie
ne fn medie pe Judeţ este de prin tîrllre cu ovinele şi bo­ cu consiliile de conducere ale
numai 4 000^*009 kg/ha : vinele. cooperativelor agricole de pro­
Tinind cont de necesitatea Pentru efectuarea acestor lu­ ducţie. va face revizia repar­ treprindere sau alta afectea­ Cele meî multe cheltuieli în fiecare unitate economi­ T.a ferma zootehnică a
punerii fn stare de producţie crări, comitetele executive ale tizării păşunilor de munte In ză realizările de ansamblu de acesl fel s-au înregistrat că. CAP. din Rapolt s-au în­
a întregii suprafeţe de păşuni consiliilor populare comunale, raport cu numărul de animale WMISH1WIM7I.MII ale judeţului, Iraqe înapoi la Combinatul siderurgic Fără îndoială că posibili­ registrat rezultate bune în
naturale ; orăşeneşti şl municipale şi avizate la păşunat. şi diminuează efectele eco­ Hunedoara. Centrala cărbu­ tăţile de reducere a cheltu­ realizarea producţiilor şl
— In lemelul d'spozi|iunilor consiliile de conducere ale Un număr de 5 unîlăti nomice ale efo rturilor depu­ nelui Petroşani, Uzina „ V ic ­ ielilor de producţie şi re­
ari. 14. Iii. i. din Legea nr. cooperativelor agricole de pro­ ART. 10. — Se interzice co­ industriale — întreprinderea se fn alte întreprinderi. to ria “ Călan şi întreprinde­ zervele existente sini mult veniturilor planificate pen*
57/1968. de organizare şl func­ ducţie, vor repartiza fiecărui operativelor agricole de pro­ de industrie alimentară, în­ N ive lu l cheltuielilor de rea de prefabricate din be­ mai mari şi fn cea mai ma­ \ tru trimestrul I al acestui
ţionare a consiliilor populare. crescător de animale, care be­ ducţie închirierea păşunilor a­ treprinderea poligrafica De­ producţie a iost majorat in ton Cristur. Aceste aşa-zise rc parte sînt cunoscute de an. Faţă de 124 000 lei ve­
neficiază de învoire la păşu- flate In folosinţa lor. persoa­ va Şi I.I.L. I3rad, Orăştie Şi mare măsură şi de cheltu­ cheltuieli, în ullim ă instan­ colectivele de muncă din
H O T Ă R Ă Ş T E : nelor particulare, urmind ca ielile nceconomicoase şi ne­ ţă. nu sînt altceva decît o fiecare unilalc economică. nituri planificate, s-au rea­
nat, o suprafaţă de cel puţin suprafeţele de păşuni care de­ Petroşani — şi-au încheiat formă a risipei de fonduri lizai 170 000 lei. In această
ART. i. — Comitetul execu­ 0,25 ha de fiecare unitate — păşesc nevoile tor proprii, să bilanţurile cu depăşiri ale productive, determinate dc generată de nerespeclarea Cele cîleva cifre exem pli­ perioadă au fost livraţi sfa­
pierderile din rebuturi, în­
ficate arată incontestabil că
tiv al Consiliului popular Ju­ vită mare — pentru aplicarea le pună la dispoziţia comite­ cheltuielilor planificate pen­ treruperi dobînzi penlru disciplinei tehnologice, dc este necesară o intensifica­
deţean va lua măsuri ca din Întregului complex de lucrări telor executive ale consiliilor tru 1000 lei producţie cu îm prum uturi restante, loca­ plan şi contractuale. Ele nu re a preocupării pentru res­ tului pe bază de contract 31
fondul de 3 000 000 lei alocat prevăzute fn fiecare an, întoc­ populare comunale, orăşeneşti sume caro se situează Intre ţii pentru staţionarea pe­ contribuie cu nimic la spo­ pectarea strictă a normelor viţel (cu 16 mal mult decît
pe anul 1970 pentru Îmbunătă­ mind fn acest sens o evidenţă şl municipale, care. la rindul 4,87 lei şi 85,35 lei, cea mai ste norme a mijloacelor de rirea valorii bunurilor ma­ de cheltuieli în toate do­ j .erau planificaţi), 17 porci, 3
ţirea păşunilor din administra­ a celor care participă la lu­ lor, vor lua măsuri de reparti­ mare depăşire fiind la in­ transport şi de amenzile Şi teriale. nu sînt necesare meniile. Flecare leu trebuie bovine mari, 50 de purcei
rea comunelor, oraşelor şi mu­ crări, urmind ca Direcţia agri­ zarea acestora şi încasarea ta­ dustria locală Brad. Aceste penalizările plătite penlru penlru realizarea producţiei, ohetluii cu chibzuinţă şi nu­
nicipiilor. să se execute in colă judeţeană să aplice dis­ xelor, conform dispoziţiilor le­ unităţi au diminuat pe to­ nerespeclarea clauzelor con­ nu creează valori de Între­ mai alunei cînd poale să a­ şl 16 300 litri lapte. In ziua
complex următoarele lucrări : poziţiile H.C.M. nr. 2492 din gale in vigoare. tal economiile realizate de tractuale. Volum ul acestui buinţare pentru societate fapt. ducă randamentul şi efici­ de 17 aprilie a.c., s-au livrat
fertilizarea cu îngrăşăminte 31 decembrie 1969 în cazurile celelalte întreprinderi cu a­ gen de cheltuieli este încă pentru care trebuie complet enţa maximă, atunci cînd penlru trimestrul II 14 porci
minerale a unei suprafeţe de in care nu se vor respecta o- ART. 11. — Penlru a se proape 2,5 milioane lei. fa­ ridicat şi reprezintă aproa­ lichidate- Eliminarea sau re­ în urma cheltuielii efectua­ | graşi şi 8 viţel.
4 000 ha. larlalizarca a 200 ha. bllgatille ce revin fiecărui sigura o eficienţă sporită a lu­ tă deci că orice rămfnere pe 1 la sulă din totalul ducerea lor depinde în to­ te rezultă o certă valoare
regenerarea pajiştii cu ames­ crescător de animale. Anima­ crărilor ce se execută pe pă­ în urmă, orice scăpare din
tecuri de ierburi perene pe lele cetăţenilor care nu au c- şuni, atit din londurile alocate mînă a unei laturi a acti­ cheltuielilor de producţie talitate de preocuparea ra­ de înlrebuinţare penlru so­ Ing. A. 7LODORESCU
150 ha. defrişarea de arbore­ xecutat lucrările stabilite, nu anual, cit şl din cele realizate vităţii economice înlr-o în­ înregistrate in trimestrul I. re exislă în această direcţie ciétale. şeful fermei zootehnice
le pe 200 ha. lucrări de între­ vor fl învoite ia păşunat. pe plan local, toate aceste lu­
ţinere pe 1 300 ha, construcţia De asemenea, cooperativele crări vor fi recepţionate de că­
a 4 adăposturi şi amenajarea igrlcole de producţie, fn cali­ tre comisia formată din preşe­
a 2 km drumuri de acces la tatea lor de beneficiari de pă­ dintele sau vicepreşedintele
păşune. şuni, vor repartiza membrilor comitetului executiv al consi­
Pînă la data de 30 septem­ săi suprafeţe de păşuni. fn liului popular comunal, orăşe­ Brutarii Bradului au uitat sâ frâ-
brie a-c.. Direcţia agricolă va vederea executării pe acestea nesc sau municipal, preşedin­
întocmi un program de lucrări a unor complexe de lucrări a­ tele cooperativei agricole de
penlru îmbunătăţirea şl ex­ grotehnice prescrise. producţie şi specialişti din re­
ploatarea păşunilor pe anul ART. 5- — Comitetele exe­ ţeaua Direcţiei agricole jude­
1971 şl perioada pfnă In 1975 cutive ale consiliilor populare ţene. mînte şi sâ dospească aiuatul ?
şi un studiu referitor la lu­ comunale, orăşeneşti şi muni­ ART. 12. — Pentru coordo­
crările de desecări şt comba­ cipale, vor crea condiţii pen­ narea şi stabilirea priorităţii
tere a eroziunilor. tru executarea acţiunilor de lucrărilor ce sînt necesare de
ART. 2. — Plnă la dala de îmbunătăţire a păşunilor, orga­ executat pe întreaga suprafaţă A junşi la Brad pe la ora 8 Am încercai să lămurim kilograme de piine rebulală plinesc obligaţiile ce le revin
din vina lui).
31 mai 1970. se vor' soluţiona nizate dc Comitetul judeţean de păşune din judeţ, fn comu­ am intrat înlr-un magazin ali­ prin şeful secţiei clleva amă- — Din cauza făinii şi a cup­ în orele de muncă etc. Exem­
ple V Destule. La nemolivaţi î
toate problemele legate dc al Uniunii Tinerelului Comu­ ne sc vor organiza, pe Ungă mentar şi-am cumpărat un nunle de specialitate. După ce torului care nu c peste lot la T udoran Lazăr. Tudoran Cor-
delimitarea păşunilor laţă de nist şl voY preda organlzaţil- comitetele’ executive ale con­ sfert de piine neagră, penlru ne-a dat unele lăm uriri suma­ fel de încins — ne-a răspuns. ncl. Tudoran loan I; la furt de
fondul forestier şl se vor re Jbar_UXC. suprafeţele materia­ siliilor populare comunale, co­ ■ m icu l dejun. Din sfertul cum­ re, a adăugat jenai: — Dar dumneavoastră cînd
zolva toate litigiile care se lizate pe teren" tiY'Care toate lective ‘conduse ^de primarul • părat am consumai abia jum ă­ > - — Să ştiţi că nu sînt de me­ ştiţi că trebuie introdusă p îi­ piine: Tudoran Gheorqhe II,
Popescu Ileana, Tudoran loan I
vor ivi cu privire la folosin­ lucrările vor fi executate de comunei, din care vor mai fa­ tate, adică partea mai apro­ serie brutar. nea la copt ? (din n o u l), Slana Traian. La
ţa şi repartizarea păşunilor. tinerel, prin muncă patriotică. ce parte preşedinţii cooperati­ piată de coajă. Miezul sc cam Nu zicem că din asia se tra- — Aşa. din experienţă... neîndeplinirea îndatoririlor de
lipea de cerul gurii.
ART. 3. — Comitetele exe­ ART. 6. — Pînă la data de velor agricole de producţie, — Acum, spuneau doi celă- qo pîinea necoaplă, ori prea Empirismul, pe cit se vede. serviciu lucrurile stau şi mai
cutive ale consiliilor populare 15 Iunie a.c., comitetele exe­ specialişti care lucrează în a* leni care ne-au văzut alcqînd acră, ori prea dulce, ori ca bă­ l-a costat şi pe el dar îi costă rău: din 49 de lucrători opera­
comunale, orăşeneşti şl muni­ cutive ale consiliilor populare grkultură. conducători ai or­ din piine partea care se pu­ tută cu scindura. dar. oricum... mai adesea pe consumatori. tivi, 37 nu şi-au făcut datoria
cipale vor organiza şt condu­ comunale, orăşeneşti şi muni­ ganizaţiilor obşteşti şi tineret tea mtnca, e bună. dar altă­ Am înaintat puţin pe firul De cînd s-au construit cuptoa­ conştiincios !* Aceasta doar în
ce toate lucrările cu privire cipale vor Identifica pe toti din comună, ţărani evidenţiaţi dată... fluxu lu i tehnologii- al plinii. Cc rele, locul lennocuplelor stă primele J8 zile ale lunii m ar­
la îmbunătăţirea, întreţinerea cetăţenii care folosesc fără în creşterea animalelor. P en lru „altădată" aveam sufi­ se poale constata ? gol. întreprinderea nu )e-a mai tie I Dintre ei loan Furrlui, de
şi exploatarea păşunilor natu­ drept suprafeţe de păşuni, o- ART. 13. — Direcţia agri­ ciente dale informative din co­ Amestecul făinii se face. dar achiziţionai nici pînă astăzi. 4 ori, Tudoran loan I (din
rale de pe raza lor de activi­ bligtndu-l pe aceştia la plata colă judeţeană va lua măsuri respondenta cetăţenilor pe te­ cum ? Moara a scris pe buleti­ — Secretul unei pîini bune n o u !) de 3 ori, Tudoran Lazăr
tate. antrenfnd la executarea taxelor de folosinţă pe perioa­ penlru amenajarea unul lot ma calităţii slabe a pîînii. A ­ nele de analiză care însoţesc e frămîntarea ei. Noi ar trebui (din nou!), de 3 ori Banciu
acestor lucrări, fn mod obliga­ da de maximum trei ani in ur­ semincer încă din tomna anu­ şadar. micul dejun la Brad cu loturile de făină ceea ce i-a s-o refrămînlăm la modelare Marta de 2 ori şi alţii I
toriu, pe toţi crescătorii dc a­ mă şi vor lua măsuri de rea­ lui 1970, (n vederea asigură­ pline neagră nu era o înlim- conveni!. Dacă umiditatea făi­ dar nu putem căci se mănin­ . Ceea ce esle şi mai alar­
nimale. ducere a acestor suprafeţe in rii seminţei de iarbă pe pian Dlare, nii, să zicem, a depăşit (imi­ că (o expresie a brutarilor) mant este faptul că m ulţi din­
ART. 4. — Pe baza planului (ondul pastoral al comunei, o­ judeţean. SCUZE. MOTIVĂRI, ta admisă. în buletin rezulla- văzînd cu ochii si nu ştim de tre aceştia sînt oameni care
tehnic Întocmit şi difuzat a­ raşului sau municipiului. ART. 14. — Comitetele exe­ lul a fost atenuat. La secţie ce. ne spune V io rel Dobîrcău, muncesc în secţie de Deşte 20
nual de Direcţia agricolă Ju­ ART. 7. — Comitetul execu­ cutive ale consiliilor populare CAUZE nu se pot face decît foarte şeful fabricii. de ani.
deţeană, comitetele executive tiv al Consiliului popular ju­ comunale, orăşeneşti şl muni­ Fe fzldor Goldşlein. şeful puţine determinări de labora­ Dacă cei ce fac plinea nu Obişnuinţa în ale Indiscipli­
ale consiliilor populare comu­ deţean, împreună cu Uniunea cipale, vor lua măsuri ca pre­ secţiei de panificaţie din Brad, tor pentru făină, astfel că a- şl.iu. atunci cine să ştie ? Cei nei are repercusiuni dintre
nale. orăşeneşti şl municipale judeţeană a cooperativelor a- zenta hotărîre să fie dezbătută l-am întrebat direct : meslccul compensator merge ce o cumpără ? cele mai grave asupra calită­
îşi vor întocmi grafice dc c- grtcolc de producţie, vor lua în adunări obşteşti cu crescă­ — De ce credeţi dumnea­ pe ghicite. Dar nici cu m ij­ Am intrat şj în depozitul de ţii plinii, a procesului tehno­
xecuţle pentru efectuarea lu­ măsuri ca toate veniturile pro­ torii de animate. voastră că se mănincă la Brad loacele cu care e dotat labora­ pline, acolo unde ea trebuie să logic în general. Doar se lu­
crărilor necesare pe flecare venite din păşuni, din cadrul piine de slabă calitate ? torul secţiei nu se face mare stea circa 0 ore de (a scoate­ crează în echipe, fiecare om
trup de păşune, astfel : fiecărei cooperative agricole ART. 15. — Deputaţii consi­ — In ultima vreme, datori­ lucru. Există două laborante, rea din cuptor. Aici „m ăn in­ avind bine precizat cc trebuie
— plnă ia data de 5 mal, fn de producţie, să fie folosite liilor populare vor antrena în­ tă amestecului de făină cu e x­ dintre care una cu program re­ că o piine" şl reprezentantul să facă în 8 ore. Dacă unul
dus. Penlru o parte din şarje­
zona de şes şi deal şl pînă la numai fn scopul îmbunătăţirii treaga masă de crescători de tracţie diferită, plinea nu tnai le de piine fabricate în schim­ comerţului pe lingă fabrică. lipseşie, nu-şi îndeplineşte a-
animale la înfăptuirea acţiuni­
1 Iunie In zona de munte, se şl întreţinerii păşunilor din e aşa de slabă calitativ. Dar burile M şi III determinările sc Am zis bine. „mănîncă o pîi- tributiile. întîrzîe, se dereglea­
vor curăţi mărăcinii, cioatele, administrarea acestora. lor cuprinse in prezenta hotă- faptul că )a Brad cetălenii sînt fac a doua zi din produsul fi­ no” pentru că ţoală ziua cen- ză întregul proces de fabn< a-
pietrele, Împrăştia muşuroaiele ART. D. — Comitetele exe­ nem ulţum iţi de calitatea plinii nit care... se află de mult în tral'/.cază nişte comenzi şi din ţie, care este (ar lrebui să fie)
se datorează mal multor cau­ cîm? m cînd zice că mai res­ un mecanism perfect pus la
magazinele de pline. Chiar da­
ze. Mai înlii, calitatea materiei pinge cile o DÎine care nu a- punct I
prime. Primim făină cu carac­ că se iac determinări din pro­ ratâ bine. ★
teristici inferioare lim itelor din dusul aflai deja pe piaţă, ar o indisciplina bine... Situaţia arătată dăinuie de
STAS-uri. Apoi — nerespecla­ trebui să se poală trage con­ RUMENITĂ ! multă vreme la secţia de oa-
Activitatea sindicală rea întocmai a disciplinei teh­ cit de... concludente pol fi şi slabă calitate a plinii am des­ nificatic din Brad. Despre ea
cluzii pentru a doua zi. Dar
Pe firul faptelor ce duc la o
n o l o g e de fabricaţie şi a dis­
s-a mai scris şi în coloanele
acestea ne spune indirect la­
ciplinei muncii în general.
boranta Paulina Stana. coperit un... aluat care se dos­ ziarului nostru. Ceva măsuri *
— A ţi ştiut că pîinea din peşte nestingherit: indisciplina. s-au luat, dar reflectarea lor
care face parte şi bucala pe Aproape zilnic cile un lucră­ în practică nu s-a prea văzut.
cuţiile organizate la nivelul se malerializeze electiv. Plnă care am adus-o noi pentru a­ tor îi adaugă putină drojdie Colectivului secţiei îi lip­
form aţiilor de lucru sini axale acum au fost dezbătute teme naliză are un procent mai ma­ sau sare. Nimeni nu pune în ­ seşte ceva. un ceva care a de­
flşCPAG.: 1| pe aspectele esenţiale ale privind consumul de metal, re dei umiditate decît ^ce) ad­ să piciorul In prag pentru ca venit o caracteristică a majo­
creşterii producţiei de otel, turnarea otelului necalmat, dez- In sprijinul creşterii nivelului mis ? ’ asemenea cocă să nu se mai rită ţii colectivelor m uncito­
deoarece economia de melal. oxidaiea şi turnarea oţelului „dospească" în covala fabricii. reşti : mîndria I Acea mindrie
buturilor, a pierderilor de me­ gospodărirea lui judicioasă nu calmat, iar 5n luna mai se vor — Eu pot să nimeresc pen­ Anul trecut, doi lucrători au de a putea spune răspicai că
tal arată eficacitatea măsuri­ este o sarcină facullalivă, ci dezbale aspecte legate de u ti­ lru determinări o pline la ca­ fost trimişi în judecală pentru ti-al făcut pe deplin datoria,
lor luate, posibilităţile de ca­ o problemă slrîns legată de lizarea şi gospodărirea mate­ tehnico-profesional al muncitorilor re sâ fie respectat procentul, furt dc ptine — loan Indreî şi că din m linile şl priceperea ta
re dispunem în îmbunătăţirea interesele vitale ale economici rialului refractar. Ne-ain qîn- în timp ce la alta din aceeaşi A urel Uadovici - zece daţi la au Ieşit numai lu cruri bune,
calitativă a întregii noastre naţionale. îndeplinirea în ceic dit să organizăm în secţie o şarjă e depăşit. comisia de judecată, pentru a­ frumoase, apreciate de oameni.
munci. mai bune condiţii a acestei mică bibliotecă tehnică, iar Pentru buna desfăşurare a activităţilor din cercurile — De ce credeţi dumnea­ celeaşi motive, iar de la înce­ Nu ne putem închipui cum se
— In ce se concretizează sarcini obligă la o reevaluare penlru m uncitorii care vor şl cursurile de perfecţionare a cunoştinţelor tehnico- voastră că din aceeaşi şarjă, putul anului s-au înregistrat împacă brutarii Bradului cu
acest ultim aspect la care v*ati critică a drumului parcurs, la trece la aplicarea procedeului profesionale ce funcţionează în municipiul Hunedoara, din acelaşi. cuptor, iese o p ii­ Încă trei asemenea cazuri. qîndul că oamenii le spun că
ne coaplă bine şi alia crudă
referit ? promovarea unor măsuri ju d i­ insuflării oxigenului prin 4 au Iost alocate şi fn acesl an fonduri importante- — l-am întrebat pe cocâtorul Aceştia sînt cei obişnuiţi să nu şllu să facă pîine !
— In scopul sporirii produc­ cioase care să antreneze apor­ lănci, instructaje şi demonstra­ La C.S. Hunedoara, de pildă, din bugetul comitetu­ de la cuptorul nr. 13 (care, în fure. A lţii lipsesc nemotjval
ţiei de melal, gospodăririi şi tul şi priceperea fiecărui oţe- ţii practice, îneît. acţiunile de lui sindicatului urmează să se cheltuiască în acest scop treacăt fie spus, a plătit cîleva de la serviciu, întîrzie, vin în ION CIOCLEI
utilizării lui fn mod raţionat, lar, a fiecărui salariat. sporire a producţiei să mear­ peste 44 000 de tel. stare de ebrietate, nu-şi înde­ GH. |. NEGREA
îmbunătăţirii calităţii oţelului — Producţia de metal va gă în pas cu sarcinile calita­ Alături de cursuri dc calificare funcţionează 17 sec­
produs au fost aplicate o sc­ creşte şl fn continuare, ur­ tive ce ne stau fn faţă. ţii ale universităţii muncitoreşti, B4 de lectorate tehnice,
rie de măsuri tehnice şi o r­ mează ca procedeul Insuflărll In cadrul discuţiei au fost unde participă peste 5 000 de muncitori şl cadre medii,
ganizatorice- De curînd, am oxigenului prin lance să se relevate şi alte aspecte ale
experimental cu rezultate bu­ extindă, exigenţele privind ca­ care dezbat aspecte concrete legale de locul lor dc
ne turnarea oţelului în lingo- litatea vor fi sporite. Aceste muncii olclarîlor. Ele arată muncă, se informează asupra noutăţilor din minerit, Exploatarea şi întreţinerea
lîere de mare capacitate, de probleme de fond implică mă­ preocuparea colectivului de a construcţii şl siderurgie.
cile 9 tone, pe poduri cu 8 suri pregătitoare, valorificarea rezolva bîne sarcinile ce îi re­
linqotiere. ceea ce a micşorat superioară a gîndlrli tehnice, vin, dorinţa de a se afirma in
considerabil timpul de turna­ a potenţialului creativ. fondului locativ
re. Asimilarea acestui proce­ — La iniţiativa comitetului întrecerea dintre secţii.
deu va permite să se coreleze
de partid este In curs de des­
mai bine activitatea de la
făşurare o largă consultare a
cuploarele M artin şi sectorul
maiştrilor tehnologi, a ingine­ sau favorizează pe unii solici­
dc turnare, iar laminatorii să rilor. economiştilor, a celorlal­ tanţi din rindul populaţiei. A ­ locativ si instalaţiile anexe,
beneficieze de un procent spo­ vom nominaliza citeva cazuri
te cadre de conducere din celaşi lucru îl fac şi muncito­
rii. de lingouri calde. Paralel ieşite din comun. Locatarul
secţie. Schimbul dc opinii este rii din subordine, iar calitatea
cu aceste acţiuni, am ajutat în axai pe cele mai Imporlanle lucrărilor executate de ei lasă Komcska Vasile din Lupeni.
mai mare măsură grupele sin­ probleme ale creşterii produc­ cată, utilaje Colectivul noslru de dorit. Exemplele nu sînt pu­ fiind fn stare de ebrietate, a
dicale să acţioneze în scopul ţiei. îmbunătăţirii calităţii me­ acordă toată atenlia folosirii ţine şi noi luăm în astfel de distrus şi degradat cabina as­
soluţionării operative la lata talului produs. Aceste dezba- judicioase a materialului, în­ cazuri cele mai drastice mă­ censorului de )a blocul în ca­
locului a celor mai diverse lori au loc periodic şi le ţi­ locuirii unor materiale defici­ suri. Pe lingă sanc|iunile ad­ re locuieşte. Iar Szabo M artin
probleme legale de disciplina nem la clubul „Sidcrurgislul". tare cu altele corespun- ministrative. ţoale lucrările din blocul A 7 tot din Lupeni
în muncă, rezolvării cu răs­ zătoaie. reducerii consumu­ necorespunzăloare sînt refăcu­ a spart planşeul din beton şi a
pundere a sarcinilor ce revin A ici se înfruntă cfiferite pă­ rilor specifice, dar conside­ făcui intrare directă în subsol,
reri. observaţii practice, expe­ te pe cheltuielile celor v in o ­
otelarîei noastre. Succesele pe răm că la acest capitol avem unde Şi-a amenajai cămară şi
rienţe din ţară şl străinătaU'. vaţi. coteţ de păsări.
care le-am obţinut — printre dialogul eslc viu. antrenau’ , nevoie de un sprijin mai sub­ Nu o locul polrîvit aici să
care amintim reducerea rebu­ fiecare participant avind posi­ stanţial, de mai multă Înţele­ arătăm cile greutăţi ne produc Am arătat cîteva din preocu­
gere din partea forului tutelar pările şi greutăţile noastre în
tului fn comparaţie cu luna bilitatea de a lua cuvinlu l ori judeţean — direcţia de gos­ in actîvitale chiar acei pe ca- această complexa activita­
de cile ori consideră acest lu­ re-i deservim — o parte dîn
ianuarie cu 187 de tone. a podărie. te. Respectarea sarcinilor ce
cru necesar. Am convenit ra locatari. Dar penlru că sînt si
pierderilor de metal cu 2411 la fiecare întiln ire un tovarăş Un capitol al activităţii noas­ din aceia care sfidează efortul ne revin, depunerea unui e­
fort sporit în întreţinerea spa­
tone — arată că dispunem dc să informeze despre stadiul a­ tre care ne dă încă mult de celor care le pun la dispoziţie ţiului locativ vor rămîne im­
posibilităţi reale de a bara plicării măsurilor stabilite în Jucru e disciplina. La sectorul un apartament civilizat şi cu perative pe care ne angajăm
căile prin care se mai iroseşte comun, ce mai trebuie făcut Petroşani avem maiştri ca La-
dislau Şvarlz, care nu supra­ bună ştiinţă degradează sau să le salisfacem într-o măsură
metalul. Agitaţia vizuală, dis­ ca propunerile, observaţiile să veghează suficient lucrările exploatează nerational spaţiul cit mai mare.