Page 98 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 98
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4763 ® MIERCURI 29 APRILIE 1970 3
T U R I Ş T I ,
SĂ OFERIM CUMPĂRĂTORILOR încă două sate Ia care au luat parte un
număr de 16 solişti veniţi
dc la Bata de Criş. ZdraptL Vifitaţi unităţile de alimentaţie publică,
electrificate , RişculiU. Hărâu, Bticureşci
NUMAI LEG U M E Şl FRUCTE tovarăşul Nicolae Dăvîncă. şl de la casele de cultură
După cum
din Hunedoara.
Brad şi O-
ne~a informat
Acompaniamentul
răştle.
secretarul Consiliului popu muzical a fost asigurat de
lar comunal Peşllsu Mic, zi
au prezentat un procent de lele trecute locuitorii sate taraful din Brad (dirijor ou largi posibilităţi de agrement,
C O R ES P U N ZĂ T O A R E 30—35 la sută morcovi ne 1. lor Dumbrava şi Gutin au Orăştie (dirijo r Tmdorlcă
profesor Silviu Olosu) şl din
corespunzători la calitatea
la care au fost livraţi. La ma avut prilejul să-şi vadă în Munteanu).
qazinul nr. 1 din Brad. au deplinită una din cele mai
Problema calităţii legumelor problema calităţii produselor fost livrate mere qrupa A, ca mar» dorinţe ale lor — in
Si fructelor vîndule prin ma puse în vînzare. Cauzele siht, litatea I. care nu corespun troducerea curentului elec Proba de îndemî- ale cooperaţiei de consum!
gazinele de specialitate ale în principal. două. Prima : deau nici la calitatea a II-a. tric în case. Astfel, din ce
I.L.F. Hunedoara a lost mult livrarea din depozite. In multe le 9 sale aparţinătoare co
A doua cauză se referă
la
discutată, fiind de actualitate cazuri se face fără a se tine felul cum se face recepţia ca munei, 8 sînt electrificate. nare în conducerea
în orice sezon. Pe bună drep cont că legumele şi fructele litativă. In unităţile cu amă In acţiunile întreprinse
tate cumpărătorul răininc in sînt nesorlale, sub condiţiile de pentru electrilicarea celor autovehiculelor
dignat cînd constată că în calitate prevăzute de STAS uri, nuntul, această recepţie eslc două Fale amintite, s-au e„-
punqă ¡-au fost introduse cu procent marc de produse privită cu superficialitate, qes- videnţla! deputatul Petru Contu fiul „CEL MAI BUN A
produse necorespunzăloare ca alterate etc. Deşi in anul lionarii Invocind m otivul că Mihăllescu, cetăţenii Glteor- GENT DE CIRCULAŢIE" o odunot
litativ, altele decît cele pe ca 1969 producţia de morcovi si dacă refuză mărfurile care nu ghe Munlcan. Lcontr Păîrău iarI la stadionul „Católe" din De-
corespund, nu mai primesc alte vo mulţi ipcctolo'i. In proba de CABANA
re le-a plătii. Cu toate că au meri. a fost foarte boqată, în- Sl alţii.
mărfuri de la depozit ! intJeminore in conducerea auto-
apărut acte normative care sîlozîndu-se cantităţi mari din luriimului (core o comtat d<n PARC ZAM
stabilesc sancţiuni severe pen acestea, loturi, şefii depozite Vînzarea de produse ne- mersul iinuei cu lata }■ ipolele
tru vînzarea de produse lor din Hunedoara si Brad au corcspunzătoare calitativ se Spectacole- intre 5 joloone, e garare a
parcare contra cronometru in timp
necorespunzăloare calitativ ignorat normele de calitate datoreşte si lucrătorilor din ds 1 minut şi ÎS secunde], cel
IH.C.M. 2503/1969 şi H.C.M. Si dispoziţiile de a livra aceste unităţi, care nu scot din v în concurs moi bun rezultat l-a ob|inul plu
2506/1969), totuşi se mai gă produse numai sortate. Astfel, zare pe cele care se depreciază, tonierul major Grigore LueM(l
(50"). sergenţii majori Dorle Mir-
sesc mulţi care iqnorează a- şeful depozitului din Hune nu practică preturi corespun ceo şi Gheorghe Buhăescu şi plu
ceastâ problemă. Avînd In doara. 11 ie Oboqeanu, a livrat zătoare calităţii pe care o au In cadrul concursului Ju tonierul loon Petnşor In proba
produsele în momentul vinză- deţean de selecţie a soliş «le indeminore motocicletă (con-
ved-.-e multele sesizări primite la niaqazinele 1. 6, 23 ele. stind d<n mersul sinuos printre 10
muzică
din partea cumpărătorilor. Co morcovi nesortaţi, sub dia rii. Astfel, orqanele de con tilo r de apropiatul populară joloone, distanţe intre ele fiind
penlru
festival
mitetul executiv al Consiliului metrul prevăzut pentru' calita trol au constatat că qestiona- egală cu o dală şi jumătate lun
gimea motocicletei, şi trei „op-
popular a) judeţului Hunedoara tea I. loviţi, cu porţiuni pu rul Gheorqhe Dumitru, de la ..Costeşll ’70". recent. pe turi" inlre două jaloane la dis
a dispus orqanelor de control trede ele. La maqazinul 12 au unitatea nr. II din Hune scenele căminelor culturale tanţă de două ori şl jumătate
din Ccrlej şt Şoimuş, au a
din aparatul propriu (Inspecto fost livrate mere grupa A, ca doara. vindea spanac la ca li vut loc spectacolc-concurs lungimea motocicletei), cele moi
tatea I care era prim it cu 8 bune rezultote au fost înregistra
ratul comercial de stat si O litatea I. care erau de fapt te de plutonierul Arion Crişon şl
zile în urmă. Perioadă în care care s-au bucurat de nn
ficiul de preturi şi tarife) să mere qrupa B. calitatea a Il-a. sergentul major Gheorghe Bu-
efectueze conlroale la ttnilă- calitate la care Ic-o clasificat primise de mai multe ori frumos succes de public §i hâescu.
11le penlru desfacerea lequmc- chiar şeful de depozit cînd spanac calitatea a II-a ; qes-
lor şi fructelor din municipiile i-au fost prezentate de către lionarul Alexandru Drumer,
Deva. Hunedoara, Petroşani şi orqanele de control ! de la maqazinul nr. 7 din
Cimpa, vindea spanac, pă
oraşul Brad. Şeful depozitului din Brad, ^ C O M P LE X TURISTICI
trunjel si ceapă uscată la ca
A m răsfoit actele de consta Anton Drăghid, a livrat ma
litatea I, deşi aceste produse
tare încheiate cu ocazia aces gazinelor 1, 2, 3 $i 4 din Brad, FABIAN DARADICS
nu mai corespundeau pentru
tor controale. Ele au scos la maqazînelor din Crişcior şi v'n^are, fiind depreciate ca li
iveală o serie de abateri in Băita, morcovi nesortati. care tativ ; la maqazinul nr. 20 din
Petroşani, qestionar Elena
Boqlea. s-au qăsit în vînzare In ziua de 28 aprilie 1970, pentru care a suferit opresiuni.
morcovi. păstirnac $i ceapă a încetat din viaţă, în vfrstă După eliberarea patriei, a fost
uscată, toate fiind allerate în de 79 de ani, tovarăşul Fa ales în organele locale de
procent de peste 20 la sulă, bian Daradlcs, vechi par partid din municipiul Hune
dar se vindeau la calitatea l; ticipant in mişcarea muncito doara, indeplinindii-şl cu răs
la maqazinul nr. 28. din Pe rească, membru de parfid din pundere toate sarcinile încre
troşani se vindeau mere la anul 1927. dinţate. Am intirea lui va ră-
calitatea I, putrede în procent In anii regimului burghezo- raine neştearsă în Inimile
de 40 la sută, qulii complet raoşlcrcsc, tovarăşul Fablan noastre.
depreciate î la magazinele nr. Daradlcs a activai intens în
13 din Lupeni. qestionar Putz cadrul A ju to ru lu i Roşu, fapt UN GRUP DE TOVARĂŞI
Stana, si nr. 10 din Vulcan,
qestionar Nicolae Mîtrachc, au
fost qăsile în vînzare produse
depreciate calitativ deşi Pre Jocuri populare ; 11,50 Călătorie mu
turile erau de calitatea I, RADIO zicalo ; 12,03 Avanpremieră cotidia
13,30
nă ; 12.15 Concert de prlnr.;
Ne oprim aici cu exem plifică Unda veselă ; 14,03 Solişti şl orches
rile înlrucît spaţiul nu ne perm i tre de muzică populară ; 14,30 Un
zimbet pa portativ ; 14,55 Ştiinţa la
te sâ înşirăm toate abaterile PROGRAMUL I : ¿,05-6,00 Muzica zi ; 15.00 Recitol de operă Zîna Sâ-
constatate. Se poale traqe dimineţii ; 5.45 Glmnoslico . 6,OS—9.30 vescu şi Emil Rolundu ; 15,30 Melodii
Muzică şi acluolllăţl \ 7,00
Rodio-
concluzia că, în qeneral cum jumo! i 9,30 Viaţa cărţilor ; 10,05 de Edmond Dedo ; 15.40 Rodia pu
părătorii plătesc tribut ealilă- Ploiurl sucevene ; 10.30 Vreou iâ blicitate ; 16,00 Radiojurnal ; 16,20 RESTAURANTUL
16,55 Sfatul
Actualitatea muzicală ;
lii legumelor, zarzavaturilor si ştiu ; 11,05 Mutică uşoorâ de Mlju medicului : 17,00 Voci, orchestre, me
Iancu ; 11.20 Potrium corman. File
fructelor, datorită abuzurilor din Istoria cinteeulul patriotic ; 11.4S lodii ; 17,35 Lecturi paralele ; 18,00 RETEZATUL HAŢEG
unor şefi de depozite, ne Sloiul medicului \ 12,00 Din disco Itmerar folcloric muzical ; 10.30 Cinci
Grumlouc.
stele in recital : Arthur
Activitate obişnuită la cercul d t pictură al Clubului sindi priceperii si lipsei de interes teca noastră — muzică uşoară : 12 25 Wilhelm Kempff. Emilio Petrescu. Tito CABANA
Ştiinţa la zi ; 12.30 Intilnire cu me
catelor din Lupeni. v a qeslionarilor la receptiona- lodia populară şl Interpretul preferai; Gobbi, Mst'slov Roitropovlcl ; 19,30
Meridiane lirice ; 19,50 Noapte bu
rca calitativă a mărfii. 13.00 Rodio|urna! ; 13,10 Avanpre nă, copil ; 20,00 Patru poeme de Li- SARMIZEGETUSA
mieră coiidlonâ ! 13,22 Primovo/o şl
In viitor, abaterile în pro- viu Cornos, po versuri de Mlhai Be-
muzica ujooro : 13.45 Muzică popu
blepia receptîonării calitative, lara interpretată do Goorge Foles- niuc : 20,15 Teatru rodiofonic : „N a
punerea în vînzare a unor eu ; 14,00 Caleidoscop muzical ; 14.40 (ost în zadar" ; 21,10 Muzică simfo
nică de compozitori joponazi ; 2t,4S
CINEMA produse necorespunzătoare Compozitorul soptăminll — Mozort : Scenă şi duet din opera „Semlra-
Radio publicitate ; 14,50 Din muzica
popoarelor ; 15.00 Radio şcoală: 15.30
mido" de Rossini ; 22.00 Jazz ; 22 20
calitativ vor fi sancţionate cu
toată severitatea. Este reco 16.00 Rodlojurno! : 16,20 Cintă Ano Premiere muzicale radiofonice : 23,05
Discuri rare. Ard din apero Interpre
DEVA : Adio, Teioi (Cinemo- mandabil ra sancţiunile să nu Hanţu : 16,30 Conjultotle ¡uridică ; tóla de Moría Borientos, Troian Gro-
togralul „Patria"); Păsări şi ogaii 16,40 Pagini din opereta „Culegăto zăvescu şî Eiio Pinza ; 23,25 Lucrări
(„Arta") ; SIMcRIA : Asasinotul se oprească numai la lucrăto rii do stela* de Florin Comişel : 1705
i o comis luni („Mureşul") ; HU rii din depozite si unităti. ci Anteno tineretului : 17,30 Muzică de compozitori romăni distinse <o
NEDOARA : Prea mic pentru un să treacă $i prin birourile populară interpretată de Artemlzo concursuri Internaţlonole ; 24.00—1,00
râtboi atit de more („Constructo Be]an şl Felielan Foreoşu : 10,30 O Temo variola pentru orchestră de
rul") ; Ullimo dragoste („Sidetur* C .L .F .-urilor şi ale I.L.F.-ului. melodlo pe adresa dv. ; 19,00 Gazeta Rafloale d'Alessondro.
gistul") ; CAlAN ; Covolerii aeru Pentru că şî airî se află sala rad 'o ; 19 30 Slmfonlo a VIlI-o in
lui („11 Iunie"); TELIUC : Cenu riaţi (plătiţi) vinovaţi că pe sl minor „Neterminato". de ScSubert.
şă - senile I I I („Minerul”) ; 20,05 Toblela de seară de acad. Eu
GHELAR : Angelico şi sultanul reţea se află zarzavaturi. !e- gen Para ; 20,10 365 elnioee ; 20.20
(„Minerul") ; PETROŞANI • An ArgSoilono : 20.25 Zece melodii pre
chetatorul din umbro (,,7 Noiem qume sî fructe de slabă calî- ferate ; 21.00 Vocile artei modeme :
10.00 E*-Terro '70 — emisiune-con- brie") ; Popuşo („Republica”) ; talc ! Georgei Braqu* Prezintă Dan Hău-
curt pentru şcolori ; LUPENI : Comedianţii _ seriile lieă : 21.20 Cintă Wiljon Simonol :
10.30 ActuolHoleo muzieolo ; I II („Muneiloresc") ; Comisorul 21.30 Moment poetic : 21,35 Solista PREZENŢĂ DEMNĂ PE
X şi „Panierele olbostre" („Cul N. SILVESTRU serii — Ilinca Cerboeev : 22.00 Radio
H ,55 Anunţuri - publifilotr;
tural”); LONEAr Lupii albi (,,Mi< jurnal : 22,20 Sport : 22 30 Pentru
19.00 Telejurnolul de seoro; nerul") ; PAROŞENI : Porio („E- magnetofonul dv. „Tberla" de Debut-
19,20 Actuolilateo in ogricultura; nergio") ; P5TR1LA r Atentotul de sy : 23.10 Concert de murlcă uşoară;
lo Sarajevo („Muncitoresc”) ; 0,03—5.00 Estroda nocturnă.
19.30 Reporta) TV.: „Climol";
VULCAN : Stâpîn pc situatio PROGRAMUL II : 6,00 Program
19.50 Recitol Glcă Petrescu; („Muncitoresc"); URICAN1: Omul muzical de dimineaţă : 7.00 Radio ARTERELE R ITIER E ALE ŢĂRII
20.10 Tele-cinematcco: „Volpene"; momentului („7 Noiembrie") ; O- Mica publicitate jurnal : 7.10 Program muzical de di-
RA5TIE : Vio Malo („Patria") ;
21.50 Literolura şi detwoMoreo tro- mineoţă ; 0,10 Tot înainta : 0,25 Mari
soturilor morole ole poporu* Urletul lupilor („Flacăra") ; GE- inţorpreţi — Ton Voicu ; 9,00 Orches
lui; OAGIU-BAI : Contemporanul tău tra de mutică populoră din Bollnii-
- seriile M l ; HAŢEG : Jocul nul din Deol — Ilfov ; 9.10 Compo Cu siguranţă că oentru mulţi o dăruit întreprinderilor cîte buni, cu experienţă, care pot tesc şi oJ{i tovorâşî de-ai îui
22.30 Telejurnolul de noopte; core ucide („Popular") ; BRAD : Vînd Fiat 850, Hunedoara, zitori... interpreţi de muzică uşoară : din întreprindere. Printre aceşti
52,45 De la voii la--, operetă; Esplorie in mun(i („Steoua ro 9 30 Corul Sindicatelor municipiului conducători auto din judeţul „ceva" care l-a trecut în rîn- executa transporturi in o rice „şi alţii" se află şl fiul său -
23.10 închiderea emisiunii. şie") ; GUPABARZA : Mode in bloc C.5 ap. 40. Bucureşti ; 9,45 Matineu de operă. nostru - $i nu numai pentru dul dintîî. Cu autotractorul cu condiţii otmosferice, vara-iar-
11oI«r („Minerul") ; IL1A : Viva ei - numele lui Victor Marian şea 21—HD-1522, pe care lu na, ziuo-noaptea, apreciază Ion Marian - băiatul de 23
Moiio („Lumina"). Fresca dramatică „Mlchalongelo" de nu e necunoscut. Victor Marian crează acum o d*-ăşit iarăşi şeful autobazei, tovarăşul Nî- de anî ce s-o simtit chemat
Alfred Mendelsohn : 11.00 Balade şl
a io st primul conducător auto ciclul de coşare. A parcurs coloe locob. Şî în fruntea acîs- spre meseria .cu care tatăl şi-a
din ţară core a avut meritul 300 000 kilometri cu o singură tor şoferi de cursă lungă - trecut numele în ,,Cartea de
de a purta titlul de cincisu- reporotîe capitală. Avram Munteanu. Ştefan Pur- Aur" a Ministerului Transpor
tamiist. Anii munciţi pe maşina - Reparatio capitală am caru, Vosile Ciobonu, Liviu turilor. E şi el şofer de cursă
la bordul căreia o tăbliţă ii fâcut-o eu. Aici. Mi-am zis că Măniuţ, Ion Morian... se află el. lungă. In primul drum, tatăl
C înd p ă rin ţii şi educatorii abdică de la releva neîntrecuta hărnicie si mai pot aduce întreprinderii Victor Marian, omul core nu 1- - Autotractorul condus de
o luat cu el.
pasiune pentru meserie au fost,
pentru el, anii maturizării pro tata era în fotă. Fu îl urmam.
fesionale. Sâ parcurgi o jumâ- Eram pe ..Bucegi-ul" acesta. II
primisem nou-nou{. Era acum
tote de milion de kilometri la
răspunderea lor socială fa ţă de creş volanul unui outocamion, fără Chemarea meseriei un an. la 27 aprilie. N-am să
uit ziua niciodată. Debutam în
sâ
ca
acesta
aibă
ne
voie de reparaţii capitale, curse lungi, alături de totâl
înseamnă maî mult decît meu.
terea şi modelarea tin e re i gen eraţii seamnă a te lego cu întreaga nişte economii. alţii, conducătorul auto ce-si neavoastră ? In
- Vă mîndriţi cu totâl dum
hărnicie
$i
în
pasiune.
s-o lăsat niciodată întrecut de
,,Nişte economii" a însemnat
- Cine nu s-ar mîndri.
fiinţă de maşina pe core lu
crezi, de a face din meseria pentru autobaza hunedoreană depăşeşte lunar sarcinile de ţară i-a mers faima. Cînd a
Nu se deschid bine uşile niac mic în timp ce noi dis cu alcool, credem că nu mai liei, astăzi femeie In plină pu aleasă crezul tău de-o viată. circa 24 000 lei la care Victor plan. jung la beneficiari — fie ca
cfife-barului din Deva si me cutam cu Maria şi au asiqu- este cazul să amintim. Comi tere de muncă, bate bulevar Lui Victor Morian îi sălăşluieşte Marian odaugo lunar (prin pie - Poate fi cunoscută taina, sînt la laşi, la Constanta sau
sele sînt ocupale de qrupuri rat-o că-i vor aranja ei ce tetele sindicatelor considerăm dele si cafenelele lără nici un ocest crez în fiecare fibră. H sele, materialele, cauciucurile, cheia cu care deschideţi uşile la Satu Mare - aud în Jurul
de tineri si tinere. Isi scot va (?l) ca totul să se termine că ştiu ce au de făcut). căpătii. La ora actuală este u r atîtor succese ? — l-am întrebat.
comunistul înzestrat cu acea lubrifiontii, carburanţii econo meu : ,,E băiatul lui Morion",
ţigările pe masă comandă cu bine. Nu Ştim cum le-ar Deşi are numai 15 ani. îm mărită de m iliţie pentru unele rară pasiune $' tenacitate, sus misiţi) în medie peste 1 500 — Nu e nici o taină. M-am „Nea Marian ce mai face ?",
cile o calea mică „asortată“ , cădea bînevoitqrilor Măriei pliniţi de curînd, eleva Aurora acte antisociale comise recent. ţinute de o pregătire profesio lei. Şi, tot lunar, Victor Marian dăruit meseriei. Atit. Maşina ..Dar nea Marian cînd vine V ,
ceea ce înseamnă si un coniac, dacă şi-ar vedea propriile fiice Avram ia Pahorni, frecventează Iată deci, din cele cîlcva ca nală solidă, care dau omului realizează 60-80000 tone kilo e a doua meo casă. Realiză Şi nu numai beneficiorîi, ci $i
după care încep să filozofeze. în compania unor bărbaţi de cafe-barul. Dacă am contabi zuri prezentate, consecinţele adevărata personalitate, îl metrice, parcurgînd pe dru rile ? Fu le-aş pune pe seama colegii - şoferii de cursă lun
„O re de aur" pierd aceşti ti seama lor (? I). liza absentele din cataloq $i vie ţii parazitare, pe care pă înaltă în ochii semenilor luî. muri, de Ia un capăt la altul a două criterii. In primul rind gă - pentru că ne cunoaştem
neri. mulţi dintre ei minori, In m irajul tim pului pierdut prezentele pe care le face la rin ţii — din do rin ţa de a le ai ţării 9-10 000 kilometri. legătura pe care o ţin cu be între noi. Deşi numai pe dru
Primul cineisutamiist din ta
în schimbul unei ţigări sî-al ne-a fost dat să întîlnim şi t i diferile cofetării s-ar observa face cop iilor cît mai m u lt pe ră. Primul $ofer de la Autobaza Pentru că Victor Marian e şo neficiarii pentru core fac trans muri ne întîlnim, sîntem totuşi
unui gram de cafea. neri care poartă pe braţ em fără mare qreutate că şcoala plac — le uită. de transporturi auto Hune fer de cursă lungă, fa c e parte porturi. Eu nu m|-î schimb, li o familie.
Am încercat să ne strecu- blema unor scoli. Nelu Balica, penlru ea e ceva de prisos. Nu sîntem împotriva destin din coloana I marfă o auto cunosc, mâ cunosc. Şi la ei. - Vă urmaţî tatăl şî în suc
răm in „lu m ea” lor pentru a angajat la U.M.M.R. SinierJa, Din curiozitate, ne-am intere derii tinerelului. Din contră, doara care o tractat doua re bazei hunedorene, specializată şi aici, mâ prezint întotdeauna cese ?
afla cine sînt. cu ce se ocupă s-a gindit să-î facă o surpri sat Ia conducerea Şcolii gene dorim din toată inima ca ci morci. Primul. Mereu. Lună în transporturi interurbane, cu lecţia invăţoto Adică ştiu - Mă străduiesc. Lo kilome
Si de unde au bani de azvîr- ză, - fiindcă tot era in con rale „Dr. Petru Groza" de e să-$i trăiască anii respectivi de lună Din steluţele pur „coloonâ* core reolizeozâ mai de cînd plec, ce aduc de la el, tri îl ajung ; 9-10 000 pe lună.
lit pe cafele şi ţigări Pali cediu medical — prietenului leva in cauză. Notele din ca cît mai plăcut posibil. Distrac purii ale hărniciei a fă muft de jumătate din planul şi invers. In ambele sensuri Reuşesc să fac, ca şi dînsul,
Mal). său Dorinei Ionel Marconi, taloq sînt sub orice critică. ţiile se fac. cum e si normal, cut adevărată salbă. In ul întreprinderii. eu am maşina încărcată. Nu 2 - 3 curse în ţara pe sâptă-
Maria Chîra e clientă de elev la Grupul şcolar enerqe- Pe primele două trimestre a în mod organizat, după orele timi' 15 ani a lucrat doar pierd timpul niciodată. In a mîno. La tone kilometrice a
bază a barurilor. A re 19 p ri lic Deva. Astfel că. în loc să fost corigentă la mai multe de serviciu, în cadrul şcolilor, pe 4-5 maşini. Dor cu fiecare - Aicî sînt şoferii cei maî ceeaşi zi descarc, în aceeaşi ting 40-50 000. Cu „Bucegi-ul"
măveri. Nu ne poate spune meargă la ore sau la practică, materii şi sînt puţine speranţe la cămine, cluburi zi încarc, şi plec. Al doilea cri am realizat, pînă acum, peste
prea multe despre ea. încear elevul a plecat la cofetărie. de a se salva cu nolcle o b ţi Opinia publică, părinţii, edu 100 000 kilometri fără reparaţii.
că să simuleze că-î bolnavă. Frumoasă surpriză i-a făcut nute în acest trimestru. E drept catorii an datoria de a lua a- teriu : om fost întotdeauna si - Ce vă leogâ de meserie ?
sînt împotriva excesului de vi
Suferă — afirmă ea — cu ii- prietenul, n-avem ce zice ? I că diriqinta clasei şi cadrele lilndine holărîlă împotriva c- teza. Respect cu stricteţe pro - Totul.
calut. A re greţuri si dacă bea interesant că si eievul în cau didactice au încercat să aplice celor tineri si tinere care con- cesele tehnologîce. Niciodată
o cafea se calmează. ză avea o scutire medicală uncie metode de îndreptare a sideiă că ..dulcea pasăre a ti n-am depăşit o viteză medie - Unde plecaţi acum ?
Realitatea e că această fa expirată. Am îndoi „bo ln avii" elevei Pahorni. Clasa a făcut nereţii" poate trăi numai în ca - La Cernovodâ. Peste o oră
lă, de loc urîtă, nu şi-a găsit se tratau cu lichior şi lăcceu opinie împotriva ei ori de cîte fenele, cu vorbe amăqitoare, de 60 km pe oră. Am acomo vine şi tata spre Bucureşti.
încă un rost în vjată. Locu inhalaţii cu cafea. ori s-a abătut de la disciplina scrum de liqarâ, alcool şi zat dat maşina după starea dru Dumnealui a mai rămas că
ieşte oriunde i se oferă o ca La bufetul „Expres” am mai şcolară. Intr-un timp promitea de cafea. mului. Asta îmi permite sâ mai aveo unele treburi după
- merâ de aşa-zîsii binevoitori. Sntîlnit un elev de la Grupul să se îndrepte. Dar, ce folos A fi modern nu înseamnă a aud cum lucrează fiecare pis şedinţa de partid. E locţiitorul
A plecat de-acasă, dîn Ocna şcolar enerqetic Deva. Este că acasă, mama a lăsat-o în duce o viată uşoară, parazila- ton. Nu ambalez niciodată secretarului. Eu sînt numai
Mureş, cu qîndul de a merge vorba de Ioan Tărnaş. „Evada voia ei. l-a dat bani să-şi cum ră. Dimpotrivă, trebuie să te motorul la maximum de turaţii. membru... Avem zi frumoasă
la un frate. Pe drum s-a răz- se" de la ora de practică — pere. după revistele de modă. Aşa nu pot avea surprize de o zi. Iar primăvara, drumurile
qîndit. Regretabil este că după cum afirma el — penlru rochii, pantofi, poşelc etc Şi. slrăduieşti să munceşti, să îe natura topirii lagărelor, gripârii sînt neosemuîte.
„boala" de ficat pc care o a a sărbători certificatul medical din nou fata mamei a uitai că afirmi, să transpiri pentru a le segmentelor, distrugerii pinioa- Drum bun, Ion Morian I
cuză este simptomul gra vid i al prietenului său Nicolae A este ele'vâ. Mama Aurorei în realiza pe plan profesional şi nelor din cutia de viteză. Drum bun. Victor Morian !
tăţii, pe care ea încearcă să vram, anqajat la I.R.V.A. De cerca să ne convînqă că â'e social. $lhnd că numai astfel Respect presarea, spălarea, Cale bună, tată şi fiu care
o ascundă. In curînd va aduce va. Nu ştim cum figurau in o fiică modernă. (Probabil de nu depăşesc niciodată terme daţi otîto strălucire brăţării
pe lume un copil. Lucru con calaloqul clasei cei doi fu- aceea îi permite să si in mezel- îti vei răsplăti marca datorie nul reviziilor tehnice... voastre de aur ! Faptele voas
statai de medici. Cu ce-1 va qari de la sus-amintila scoală, Cit este de modernă fiica dum fală de părinţi, fată de condi Pentru omul acesta de 45 tre să fie ghid pentru toţi cei
creste si unde va locui? — dar un lucru e c e r t : elevii îşi neaei o să se convinqă pe par ţiile civilizate pc care statul de ani, pe care munca ce şi-ou ales şi-şî vor alege
nu şi-a pus încă această în permit să părăsească clasa si nostru lc-a creat pentru ca toti îl întinereşte cu un dece această meserie !
trebare. Nu şi-a pus-o pen orele de practică ori de cile curs. oamenii să trăiască o viată niu, meseria nu e un eo-
tru că partenerii de masă. oa ori au chef. Să nu cu Pe considerentul că fetita oriciu. Fa izvorăşte tocmaî ( R e p o r ta j p u b lic a t la
meni în toată firea, cărora noască acest lucru părin Irebuie să se distreze s-an ba demnă. dîn acea pasiune arzîndâ c e r e r e a A u to b a z e i d e
le-ar putea ii fiică (din res ţii şi educatorii ? E qîcu zat probabil si părinţii Silviei Cuplul Marian, tată-fiu. Un sfjţ, înainte de Dlecare în pentru muncă ce atrage ire t r a n s p o r t u r i a u to -
pect pentru familiile lor, nu de crezuţi (Despre salariaţii Lt. GHEORGHE RADU cursă, prinde întotdeauna bine. Foto : V. AZUGEANU zistibil şi în jurul căreia se ro- H u n e d o a r a )
le desconspirăm identitatea'), pe post de bolnavi închipuiţi, Hatcqan din Sîncel, judelui
i-au mai comandat incă un co care au fost qăsiti tratindu-se Alba. Astfel că, adorata fam i N. PALTIN