Page 99 - Drumul_socialismului_1970_04

4 DRUMUL SOCIALISMULUI f t Nr. 4763 f t MIERCURI 29 APRILIE 1970

FELICITĂRI

Lucrările şedinţei Consiliului Militar MOSCOVA 28. — Co­ ) i
respondentul Agerpres, i CU PRILEJUL ZILEI DE 1 MAI, SĂRBĂTOAREA INTER­
Laurenţiu Duţă, transmi­ Veşti din ţările j NAŢIONALĂ A CELOR CE MUNCESC. CONDUCERILE
al Portelor Armate Unite ale statelor te : La sediul C. C. al UNOR ÎNTREPRINDERI ADRESEAZĂ TUTUROR SALARIA­
Corasomolulul din Uniu­ j
nea Sovietică a avut loc f i i I H I i ŢILOR LOR - MUNCITORI. INGINERI, TEHNICIENI - CE­
participante la Tratatul de la Varşovia o Intilnire cu grupuri \ LE MAI CĂLDUROASE FELICITĂRI, URĂRI DE SANATATE
de tineri din unele ţări
socialiste. socialiste Şl DE NOI SUCCESE IN MUNCA PENTRU ÎNFLORIREA
BUDAPESTA 28 (Agerpres). le probleme referitoare la si­ Cu acesl prilej, primul 1 CONTINUA A ROMÂNIEI SOCIALISTEI
In r.ilele de 27 şi 28 aprilie tuaţia şi perfecţionarea în con­ secretar al C.C, al Corn* * BANI
19/0, la Budapesta a avut Joc, tinuare a pregătirii trupelor şi somolului din U.R.S.S., M O S C O V A 28 ( A g e r p r e s ) — ţ ă r i i să se in s ta le z e in lo ­ DIN PLASTIC
sul) preşedinţia comandantului statelor majore, precum şi mă­ Evgheni Tiajelnikov, a p r o ie c t u l c e le i m a i m a r i c u in ţ e n o i. 1
suprem al Forţelor Armate U- suri pentru ridicarea capacită­ marinat tinerilor con­ h id r o c e n t r a le d in lu m e , c a ­ In Insulele Cocos din 1
nile ale statelor participante ţii de luptă a armatelor state­ structori din Bulgaria. r e u r m e a z ă să f ie c o n s t r u it ă B U D A P E S T A 28 ( A g e r ­ Oceanul Indian s-ou bâ- i
la Tratatul de la Varşovia, lor participante la Tratatul de Cehoslovacia, R P.D. Co­ in lo c a lita t e a S a ia n o P u - p re s ). — I n R .P . U n g a r ă a tut pentru prima dota
mareşalul Uniunii Sovietice J. la Varşovia, in inlercsul asi­ reeană, Cuba. R.D, Ger­ ş e n s k o e d in U n iu n e a S o v ie ­ f o s t o b ţ in u i ven tru p r im a in lume monede din mase
lakubovski, şedinţa ordinară a gurării securităţii lor şi păcii mană, Mongolia, Polo­ tic ă , a f o s t a p r o b a t d e s p e ­ d a tă in lu m e p e c a le a r t i- plastice. Cu această oca­ 1
Consiliului M ilita r a) Forţelor in Europa nia. România, Ungaria şi c ia liş t i. C a p a c ita te a n o u lu i *¡ d a lă h o r m o n u l . u m a n zie au fast rezolvate în
Armate Unite. Şedinţa s-a desfăşurat in ­ R. D. Vietnam diplome g ig a n t d e p e E n is e i v a f i d e A c t h , c a re s tim u le a z ă f u n c ­ sfîrşit cele două proble­ i I
La şedinţă au lost examina- tr-o atmosferă de lucru, tovă­ de onoare ale C. C. al 6 400 00 0 d e k ilo w a ţ i. B a r a ­ ţio n a r e a g la n d e lo r s u p r a r e ­ \ me : menţinerea formei Í
răşească, de deplină înţelege­ U.T.C.L. din Uniunea So­ j u l h id r o c e n t r a le i v a a v e a o n a le . a n u n ţă ar/enţîa M T . l . şi durabilitatea monedelor.
re reciprocă a tuturor meni­ vietică, pentru activita­ î n ă lţ im e d e 240 m e t r i ş i v a Ele au fo :t supuse si Io 1
I
Reconciliere rilor Consiliului M ilitar. tea depusă in timpul cit d e p ă ş i in lu n g im e u n k i l o ­ U n g r a m d in a c e s t p r e p a r a t \ un nou proces de fabri- )
m ir a c u lo s p o a le v in d e c a p în ă
In problemele examinate au s-au aliat pe şantierul m e t r u D e la î n ă lţ im e a d e la 1 0 0 0 d e b o ln a v i. H o r m o ­ !| core : c e rn ^ fa tipoqra- \
naţională în Yemen fosl adoptate liotăriri cores­ din Ulianovsk. 22 0 m e t r i ( r e n u m it a c a s c a d ă n u l u m a n A c t h a fo s t o b ­ fică o pătruns în supra­ l
punzătoare. c a re \ 1
V ic t o r ia a re o î n ă lţ im e d e ţ i n u t p r i n t r - o m e to d ă faţa monedei şi, in acesl
S A N A A 28 (Agerpres). — 120 m ) , a s u p r a t u r b i n e i g ig a n ­ r e c la m ă u n n u m ă r d c 130 d e fel. semnele imprimate nu \
C onsiliul republican şi g u ­ t u l u i se v o r p r ă v ă li in f i e ­ o p e r a ţ iu n i c h im ic e . O a m e n ii se vor mai şterge. Cel
vern ul Republicii Arabe Ye­ c a re s e c u n d ă 13 0 0 0 dc me­ d e ş t iin ţ ă m a g h ia r i c a re a u mai important lucru însă va 1
men au adoptat în cadrul unei tr i c u b i d e a p ă — o c a n t i- p u s la p u n c t t e h n o lo g ia p r o d u ­ fi deosebirea monedelor
reu niuni comune hotărîrea de t a : d e d o u ă o r i m a i m a r c c e r ii p e c a lc a r t i f i c i a l ă a h o r ­ între ele prin culoare : 1
a perm ite elementelor regalis­ d c c it d e b it u l A n g a r e i. m o n u lu i u m a n A c t h a u fo s t \ rupia va fi roşie iar centul
te ca.’e trăiesc în exil să se I n m o m e n t u l d e f a ţ ă , pe d is t in ş i c u P r e m iu l d e s ta t. \ albastru. \
întoarcă în ţară si să se ală­ ş a n i i a u l h id r o c e n t r a le i a u \ 1
ture guvernului republican, în c e p u t lu c r ă r il e d e a m e n a - B E L G R A D 28 ( A g e r p r e s ) . CARPEN - STEJAR 1
anunţă postul de radio Sanaa. a u n e i c ă i f e r a t e ş i a I n lu n ile m a i ş i iu n ie , î n \
Hotărîrea se îneadrea'/.ă în u n u i v o d p e s te r î u l E n is e i. lo c a li Z , ile R ie k a ş l O h r id \ In parcul Liubneviţ \
seria dc măsuri in iţia te în S e e s tim e a z ă c ă p r i m i i m e t r i d in R .S F. Iu g o s la v ia , se (voievodatul Zielenogdors- * \
ultim a vreme de guvernul re­ c u b i d e b e to n a i v i i t o r u l u i v o r d a in e x p lo a t a r e d o u ă kie - Polonia) creşte un
publican în scopul reconcilie­ b a r a i v o r f i t u r n a ţ i in a n u l n o i a e r o p o r t u r i, c a re v o r p e r ­ copac unic în lume : I
rii p â rtilo r angajate în con­ 1071. m i ’ . a t e r iz a r e a ş i d e c o la r e a corpen-stejar. Intr-o sin­ %
flic tu l din această ţară. Po­ u n o r t u r b o - p r o p u ls o a r e . D e \ gura coroană se află frun­ ( A
t r iv it postului de radio citat, T I R A N A 28 ( A g e r p r e s ) . — a s e m e n e a , a e r o p o r t u r ile m e n ­ ze de stejar şi de carpen
guvernul dc la Sanaa a decis I n a n u l 1060, f o n d u r ile ţ io n a t e v o r f i e c h ip a te c u Au fost trimise informări i Exploatarea
să adm ită în componenta şa a lo c a te p e t it r u c o n s t r u c ţ ia d e in s t a la ţ i i p e n t r u e fe c tu a r e a ştiinţifice despre acest l
personalităţi politice yem eni­ lo c u in ţ e In R .P . A lb a n ia a u d e c o lă r ilo r s i a t e r i z ă r il o r în ciudat coprc unui număr I
te care au activat in rîn d u rile d o r t d e c ir c a d o u ă o r i m ai t i m p u l n o v ţ ii. de 78 de institute de sil­ I
elem entelor regaliste m a r i d e c it In 1066. I n c e i I n R .S .F I u g o s la v ia a u lo c s \
vicultură din Europa şi
25 d e a n i c a re a u t r e c u t 'd o în p r e z e n t lu c r ă r i d e m o d e r ­ \ America Răspunsurile \ i minieră
la » lib e r a r e a ţă rii, în o r a ş e ­ n iz a r e a a e r o p o r t u r ilo r . P r o ­ primite atestă foptul că r
le ş l s a te le a lb a n e z e a u fo s t. g r a m u l d e m o d e r n iz a r e , a ­ \ nicăieri nu moi există un \
HAITI R P. POLONĂ — In loto : O hală a fabricii de vagoane c o n s t r u it e 185 00 0 a p a r t a ­ p r o b a t d e c ă tr e S k u p ş tin a asemenea caz.
m e n te , p e r m iţ in d c a m a i m u lt F e d e r a lă , a lo c ă a c e s tu i s c o p I
pentru pasageri şi mărfuri „Paflawod" din Wroclaw. s
d ju m ă t a t e d in p o p u la ţ ia s u m a d e 128 m ilio a n e d in a r i. MOR BAMBUŞII 1 Lup eni
După tentativa \ înfloriţi \
\ \
de răsturnare a fost uim iţi cînd ou văzul i 1
au
Fermierii japonezi
♦ O * mă : luni. pe o şosea din a­ a pădurile de bombuşi în­ l
propierea
ţă rii,
capitalei
La R ivcr Rougc (S.U.A.). a
lui Duvalier Cost decretată starea de u r­ fost descoperit cadavrul, ciu­ ţ floriţi. Nimeni nu văzuse i \
P O M A U P R IN C E 2« (A g e r- m m r i E genţă ca urmare a violente­ ru it de gloanţe, al lui Eligio ţ niciodată pînă atunci I
Peste
bambuşi cu flori.
p io s ). — G u k tin u l h o ilio n o d a i- lor incidente rasiale izbucni­ Rodas, cunoscut datorită legă­ )
•o lu it că d o u a p e n o o n e ou fo it te luni scara. T ulburările, în­ tu rilo r sale cu m işcările poli­ cîtevo soptămîni, tulpinele t
UCflO |> 94 ou fo it ro n ite in u i­ Preşedintele B raziliei, gene­ intervenit îm potriva demon­ tice de stingă. Rodas a fost de bambuşi s-ou uscat. t 1
m o b o m b a id a m o n lu lu i de v in o e o cepute p rin tr-o ciocnire Intre » Faptul nem aiintilnit în •
tie c u to o iu p io c o p ilo le i (o rii, Port ralul Garroslozu Medici, a de­ stranţilor, angajîndu-se In grupuri dc elevi albi şi negri, ucis la numai 24 de ore după » )
ou P rince, clnd e c h ip a je le o trei fin it, în cadrul unui discurs devârale bătălii de stradă, nu cuprins un întreg cartier ce poliţia găsise cadavru) li­ generaţia actuală nu este \
nave o p a i(in in d p o ze i d e c o o ilo tclcviznl, lin iile directoare a­ mai ales In faţa c lă d irii fostei derului sindical Francisco B ar­ nou pentru ştiinţă : bam- i
»-Ou râ ic u la t im potiiw o le g im u lu l al orăşelului, soldindu-se cu )
d ic ta to ru lu i D i ni ier. C o m u n lco tu l le p o liticii externe a ţă rii pe ambasade cambodgiene de la numeroşi răn iţi Poliţia a o­ rero buşii înfloresc şi mor Io \
p ie c iie a ra , d e a ie m e n e o , că o bu- care a calificat-o drept o „d i­ Saigon. Poliţia a făcut uz de perat mai m ulte arestări. fiecore 120 de ani.
ie le ou provocot p o g u b e im e m n o - plomaţie a m iin ilo r libere". y
|e p a la tu lu i p re iid e n ^ o l, unor in> ♦ O * \ Exploatarea
It a la ţ ll m ilîlo re ţi unei tn c h iio tl „Ne vom opune, a spus el, I In tr-o atmosferă încordată, \ ORAŞUL
o flo te in a p ro p ie re . Se co n iid erO oricăror tentative de restabi­ care Însoţeşte calmul aparent MEŞTEŞUGARILOR I
co a p ro iim a ti» SO d e o b u ie ou lire a p rin cip iu lu i zonelor de In clădirea fostului Consiliu dc control aliat din Ber­ \
c 6 ru t in xono p a la tu lu i p re iid e n - influenţă şi vom dejuca do­ lin u l occidental a avut loc m arţi cea de-a doua rundă a instaurat la Port of Spain, v
(ia l. luni şi-a început lucrările un \ Oaza Otrorsk din Ka-
S ub c o n tro lu l o g e n |ilo r p o li|ie i rinţa unei ţâri sau a unui schim bului de păreri cvad rip arlit cu p rivire la Berlinul comitet dc patru membri, al­ zohslon o lost in secolele minieră
le c re te (,,to n to n m a c o u le " ), lu n i grup de ţâri dc a impune ve­ occidental. La in lîln ire au participat ambasadorul U niunii cătuit din reprezentanţi ai \ V -X V cel mai mare cen­
a fo it o rg a n iz a tă Io P ort ou P rin- derile lor altor naţiuni". FI Sovietice in R D. Germană şi ambasadorii S.U.A., M arii 1
ee O ,,»f< o n ilet|o (ie " în ip .ijin u t fo rţelo r m ilitare şi guvernu­ tru cultural din aceostâ i 1
lu i D u v o lie r, la c o te , d u p ă cum a indicat că B razilia este ho- B rita n ii şi Franţei in R F a Germaniei, care sînt în ace­ lui, care a p rim it sarcina de regiune. Pe şantierul ar­
m e n ţio n e a io o g e n ţia U P I, p a rtic i­ lă rîtâ să „reafirm e dreptul laşi tim p şi şefii organelor de adm inistraţie m ilitară din a ancheta starea de sp irit a heologic deschis aici ou i i
p a n ţii a u to ii ad u ş i in c o m io a n e său de a-şi fău ri propriul Berlinul occidental ale celor trei ţă ri
p ă z ite d e p o liţie . „ P a rla m e n tu l* armatei şi cauzele răscoalei fost descoperite 50 de Vulcan
h a ilia n a ţin u t o ţe d in (6 e itr a - destin in in te rio ru l frontie re­ S-a stab ilit ca următoarea in tiln ire să aibă loc la 14 m ilitare de săptămina trecută aşezări urbone ale meş­ 4
o rd in o ra , in cu rtu f c ă re ia a in v a ­ lor sale şi de a alege, in a­ .mai. din Trinidad-Tobago.. In curbul teşugarilor : Io Altîn-Tobe \
lid a t m a n d a te le unui num ăr d e fara acestor frontiere, p ro p ri­ \
f o t e d e p u to ţi d e lp re o tc io r lo o r- nopţii de luni spre m arţi In locuiau aurarii, la Pşok- 1
IA nu ie ftie nim ic. D e a ie m e - ile alianţe". capitală au fost auzite focuri \ şi-Tobe — ormurierii, la \
n e a , i-a h o tă rit re tra g e re a c e tă ţe ­ gaze lacrimogene, iar studenţii de armă, dar observatorii con­
n ie i h a rtie n e c o lo n e lu lu i O cto v e ♦ O * au lansat îm potriva „fo rţe lo r \ Kuirîk-Tobe - măcelarii.
C a yo rd , c o m a n d a n tu l g ă rz ilo r d e de ordine" sticle incendiare ♦ O * sideră că forţele guvernam en­ Arheologii sovietici care
c o o ltă | i tuturor re b e lilo r. Pe străzile principale ale tale, in prezent bine înarmate s lucrează pe acest şantier \
★ capitalei Vietnam ului de sud Agenţia F ranci Presse care a O rganizaţiile extrem iste de In urma liv ră rilo r de arme e- speră să găsească aici şi
P O R T A U P R IN C E 29 (A g er- au avut loc m ărfi diminea(a transmis această inform aţie, dreapta din Guatemala (-au fcctuote de S.U.A. şi Marea
p t e i) . — C itin d lu n e d ip lo m a ti­ dem onstraţii ale studenţilor menţionează că în urma cioc­ celebra bibliotecă de ma­
ce d in Port a u P rince, o g e n ţio făcut vinovate de o nouă c ri­ Britanie, controlează situaţia nuscrise desnre core vor­ \
(JPI re la te a z ă că a u lo r ită |ile h a i- organizate în semn de protest n irilo r situaţia din Saigon a besc irvoorele oro bo oer-
lie n e ou e ie c u ta t n o u ă p e rio a - lm|>otriva represiunilor la ca­ devenit deosebit de încordată. » !
ne zub p re le v tu l co or fi fo it im ­ re este supusă populaţia \ sane.
p lic a te In în c e rc a re a n e re u tîlâ d e Poliţia a înconjurat cu ba­
s A p lă m in o tre cu tă d e o râ itu rn a cambodgiană de origine vie t­ mm \ 1
re g im u l d ic ta to ria l a l lui F ro n g o it nameză de către autorităţile raje dc sîrmâ ghimpată o se­ h i e r \ CORPORE SANO
D u v o h e r A c e le a |i iu rte p re c iz e a ­ de la Pnom Penh. Poliţia a rie de clă diri oficiale De generoţii întregi oa­ 1
ză c ă e ie c u ((a a ovul loc In în -
e h iio o re a d in c a p ita la h a ltia n A - menii foc eforturi să des­ \
Í copere mijloace de a-sî ( Exploatarea
curăţa şi întreţine dinţii.
Vechii egipteni şi greci ou 1
C o n f e r i n ţ a l a n i v e l î n a l t a S.U.A. vor acorda ajutor militar descoperit că iedera - » 1
planta sfintă a zeului Ra
— poate vindeca bolile de 1 minieră
guvernului de la Pnom Penh? dinţi, Vracii chinezi de
p o p o a r e l o r d i n I n d o c h i n a ) ocum 3 500 ani încercau \
W A S H IN G TO N 28 (Ager­ bright a ţinut să declare că \ să vindece bolile de dinţi \
înţepînd cu un oc ascuţit
pres). — Secrelarul de stat al comisia pe care o prezidează 1 Petrila
PEKIN 28 (Agerpres). — Du­ In declaraţie se arată, în tralitatea interzicerea oricărei Statelor Unite, W jlljam Rn- „s-a opus aproape în unanim i­ nu dintele bolnav ci co­
pă cum s-a mai anun|at, in ­ continuare, că, în ultim ii 15 prez.enie de trupe străine sau gers, a fost audial luni in Co­ tate si cu toată fermitatea o ri­ t tul, pentru a menţine
tr-o localitate situată la fron­ ani, Statele Unite au încercat baze militare străine pe te ri­ misia senatorială pentru pro­ cărei asistenţe americane în \ »echilibru! forţelor orao- l
tiera dintre Laos, Vietnam şi să translorme statele din In- toriul lor. neparliciparea la blemele externe în legătură cu Cambodgia". U n . alt senator. nismului". Romanii fo lo ­
China, a avut loc la 24 şi 25 dochma în colonii de un nou nici o alianţă militară şi in te r­ politica Adm inistraţiei în Asia Edmund Muskie. fost candidat f seau pentru curăţirea 1
aprilie o reuniune la nivel lip, în baze militare, au lezat zicerea folosirii teritoriilor lor de sud-esl. El a inform ai co­ din partea Partidului democrat t dinţilor unsori -speciole, 1
înalt la care au participat de­ aspiraţiile de pace, indepen­ de către orice tară străină misia că guvernul american pentru postul de vicepreşedin­ ( boslonoşe din lemn şi 1
legaţii conduse de Norodom denţă şi neutralilale ale po­ „continuă so examineze cere­ prafuri oreoarote din cor-
pentru agresiune împotriva al­ te al SU.A. la alegerile din
Sîanuk, prinţul Sufanuvong, poarelor Cainbodgiei, Laosului rea de ajulor m ilitar“ , ce i-a 1968, a declarat că trimiterea nurî orse de reni. Pentru
tor ţâri. Acestea sînl aspiraţi­ 1
Fam van Dong şi Nguyen Huu şi Vietnam ului de sud, au vio­ fost adresată de guvernul de întărirea gingiilor ei le
ile profunde ale popoarelor de armament în Cambodgia nu
Tho- lat suveranilalea şi securitatea din Cambodgia, Laos şi V ie l- la Pnom Penh si că o liotări- poate avea decit un singur \ frecau cu frunze de dafin
In declaraţia comună adop­ R. D. Vietnam, au încălcat a­ namul de sud. re in această privinţă urmea­ rezultat — antrenarea Statelor I
tată de participanţii la reuni­ cordurile de la Geneva punînd ză să fie luată in următoarele Unite intr-un conflict asemă­ şi smirnă. 1
une se arală că, după un în primejdie pacea Şi securi­ Călăuziţi dc principiul po tri­ zile. După cum a precizat u l­ nător celui din Vietnam. Se­
schimb de vederi, s-a ajuns tatea in Asia de sud-est şi în vit căruia eliberarea şi apăra­ terior preşedintele comisiei, natorul Hugh Scoli, lider al I MUZEU PE NAVA I
la o apreciere unanimă a si­ lume. rea fiecărei ţări constituie pro­ senatorul W jlliam Fulbright, a- 'm ino rităţii republicane, şi-a \ Pe nava „B ujo" care o 1
tuaţiei actuale din această re­ Conferinţa la nivel înalt a blema propriului popor al a­ ţutoru) cerut este evaluat la exprimat speranţa că S.U.A. nu aparţinut flotei militare l I
giune a lum ii şi a luptei celor popoarelor / din Peninsula In­ cesteia, părţile se anqajeazâ „sute de milioane de dolari“ . vor fi implicate într-un nou poloneze, oncorotâ acum Exploatarea
trei' popoare indochineze îm­ dochina cere celor trei popoa­ să facă lot posibilul penlru a El a subliniat că Rogers a In­ conflict de genul celui din în porlul Gdonsk, a fosl I
potriva inamicului comun — re să-şi întărească solidarita­ se ajula reciproc, in conformi­ format comisia asupra posibi­ V ie tn am şi că se opune t r im i­ creat un muzeu ol ma­ \
agresiunea imperialismului a­ tea, să lupte cu eroism şi te­ tate cu dorinţa părţii intere­ lităţii ca Adm inistraţia să fu r­ terii de trupe in Cambodgia. rinei poloneze N o -o m u -
merican. nacitate pentru a in frjng e a- sate, pe baza respectului reci­ nizeze ajutor regimului gene­ P otrivii agenţiei Reuter, un \ zeu o fost vizitată în u lti­ I minieră
Unite prin legături de prie­ qresiunea. să-Şi apere dreptu­ proc. Părţile respectă princi­ ralului Lon Noi fără a cere' a­ senator republican ¡-ar fi re­ \ mii zece ani de 2,5 m ilioa­
tenie, după mulţi ani de luptă rile naţionale sacre, principi­ piile fundamentale ale acordu­ probarea Congresului, dacă ar plicat lui Rogers că, dacă A d ­ ne de vizitatori. i
eroică împotriva intervenţiei ile fundamentale ale acordu­ rilo r de la Geneva din 1954 aprecia că o asemenea acţiu­ ministraţia va da curs cererii \ •
imperialiste, popoarele din Pe­ rilor de la Geneva. cu privire la Indochina, recu­ ne ar fi necesară pentru pro­ de ajulor a regimului de la \ $1 IARBA I
ninsula Indochina au obţinut nosc şi se anqajează să res­ tejarea trupelor americane din Pnom Penh, „republicanii îşi P SINTETICA Paroşeni
independenţa, suveranitatea, „Părţile cambodgiană. laoţia- pecte integritatea teritorială a Vietnam ul de sud. \ I
unitatea şi integritatea terito­ nă şi sud-vielnanieză — subli­ Cambodqiei în cadrul actuale­ vor vedea serios compromise V O firmă americano a 1
rială. Aceste drepturi naţiona­ niază declaraţia — alirmă în lor frontiere şi respectă acor­ Declaraţiile lui Rogers au şansele în alegerile pentru început fabricarea de ga ­ i
le au fosl recunoscute şi ga­ stirnil. p o triv ii agenţiilor de Congres din toamna acestui 1
mod explicit obiectivele luptei durile de la Geneva din 1962 presă, o vie reacţie in rîndu­ zon sintetic pentru spaţiul
rantate prin acordurile de la 1 \
lor : independenta, pacea, neu­ cu privire la Laos. rile senatorilor. W illia n i Ful­ an". „verde" din faţa caselor
Geneva din 1954. I
Şi pentru că iarba sinte­ )
tică nu ore nevoie să fie \
udoto, locatarii au în­
noască strategia şi laclicile in­ ceput să o folosească si \ i
Crima organizată îşi întinde filtră rii Mafiei, ei trebuie să y în locuinţe în loc de
tentaculele adine în lumea supravegheze în permanentă covoore. 1
4
cercurilor de afaceri. Puterea Tentaculele Mafiei pe salariaţii lor importanţi ca­ 1 ţ
pe care lumea interlopă o e- re se dovedesc a fi amatori I MUZEUL
xercitâ asupra afacerilor ono­ de jocuri de noroc sau fac îm ­ NASTURILOR
rabile a lost alît de bine ca­ foloseşte de un om de afaceri prum uturi prea mari. De ase­ 1 In oraşul polonez Ino-
muflată şi tăinuită incit abia cetări al Am cricii, o organiza­ ganizată, fiind disputată de un penlru a acoperi operabile sa­ menea. ei trebuie să instituie wrocJow o fost inaugurat
acum începe să fie înţeleasă ţie particulară care are nume­ sindicat dom inat de gangsteri, un control vigilent asupra pro­ \
roşi clienţi din cercurile de a­ şi de o asociaţie comercială le ilegale. In sfîrşit. exislă un muzeu * al nasturilor
de victimele ei. a gangsterilor". Există trei şi alte avantaje care de te rm i­ priilor lor operaţii de afaceri pe lingă fabrica de c;a-
Cei ce aplică legea federa­ faceri, a ajuns la următoarea motive penlru care Mafia pă- nă crima organizată să urmă­ şi să se apere în faţa sindica­ 1 \
lă sau a d i feri le lor slate au concluzie in baza unui studiu lelor ce au anumite legături lonterie din localitate. In \
special întocmit in urmă cu rească dominaţia asupra afa­ 1 colecţie sînt expuşi şi
începui să deslăşoare un atac cu gangsterii.
cileva luni ■ „O acţiune per­ cerilor. Ea obţine o piaţă pen­ nosturî descoperiţi pe \
adecvat. Altele urmează să lie tru investirea imensului ei ca­ M inisterul Justiţiei abia a
întreprinse de M inisterul Jus­ fect organizată, disciplinată, început să-şi asigure puterea 1 şontîerele arheologice. \
neîndurătoare — acesta este Din presa pital. o acoperire pentru frau­
tiţiei şi diferite agenţii fede­ necesară pentru a declanşa - a­
cadrul in filtră rii lumii interlo­ de fiscale, protecţia unei res­ 1 „CASA DE FILME \
rale, dar deocamdată se fac de pectabilităţi Si o nouă sursă dc tacul asupra crimei organizate,
abia primele tenlative. Cei ca­ pe în afaceri. Remediile afla­ şi, in special, asupra infiltrării 1 CAUTA UN CIINE" s
te la dispoziţia oamenilor de străină putere. Acesta este m otivul
re cunosc faptele, nu minima­ acesteia în lumea afacerilor.
afacmi penlru a se îm potrivi pentru care membrii Mafiei 1 \
lizează proporţiile a ceea ce El a trimis agenţi speciali în Anunţul o opărut în-
s-au dovedit inadecvate, ncor- devin antreprenori cuminţi iar \ tr-un ziar italian. Desigur s
se înlimplă. conturile lor curente sînt e- inlreaga ţară şi ministrul M it­
Allan Shivers. fosl guver­ ganîzale. prea timide şi tar­ trunde cu atila uşurinţă in lu­ chell a chemat pe toţi oame­ I că nu este vorba de un
dive. astfel in cit ei se găsesc valuale la aproximativ 40 mi­
nator al stalului Texas, care mea afacerilor. Unul este că nii de afaceri care observă cîine obişnuit cum s-ar
acum in postura unor v ic ti­ liarde dolari. \
a devenii recent preşedintele majoritatea oamenilor de afa­ semne, orieil de mici, ale u ­ grăbi să creadă m ajori­
Camerei de Comerţ a SU.A.. me“ . ceri sini nepregătiţi pentru a Fruntaşii cercurilor de ala- nei in filtră ri a lu m ii interlope tatea cititorilor. Patrupe-
a afirmat deschis : „ A Ignora Ca un avertisment dai ailor fade faţă acestei probleme, nu ceri avertizează acum pe cole­ în industria lor. să ia legătura ( dul-octor trebuie să cu­
pericolul crimei organizate businessmani, mînislrul ju sti­ cred că se poale înlîm pla aşa gii lor mai inocenţi despre ur­ cu M inisterul Justiţiei. Toate noască lim bile italiană si
penlru afacerile onorabile, în ­ ţiei, John Mitehcl). a dezvăluit ceva şi sînl in special vulne­ genţa unor măsuri preventive. acestea dau unele speranţe că engleză, deoarece filmul
seamnă a ignora rcalilalea. recent uncie din dovezile p ri­ rabili deoarece nu consideră Institutul de cercetări al Ame- Mafiei nu-i vor merge trebu­ este o coproducţie şi va \
Gangsterii exploatează, printre vind faptul că industria expe­ că „asta mi se poale în lîm ­ ricii a men|ionat ciţiva din pa­ rile la infinit aşa de uşor ca trebui să înţeleagă co­
altele, fabrici, bănci, asociaţii d iţiilo r de colete cu avionul pla mie". Un alt motiv este a­ şii ce trebuie făcuţi în aceas­ ucum. menzile slăpînilor lui.
comerciale, întreprinderi de de pe un aeroport important tă direcţie. In prim ul rînd oa­ „The Christian Science Monitor". I
transporturi. Institutul de cer­ „este controlată de crima o r­ cela că crim inalul organizat se menii de afaceri trebuie să cu-
Radacţia fl administraţia ilarului i Deva, sir. Dr. Palm Grota, n». 33. Talefoana i 12317 fl 11273. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 440*1