Page 1 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 1
1 M - demonstraţie impre- PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA !
sionanta a încrederii
neţărmurite in politica
partidului, sărbătoare a
muncii insuileţite pe vas
CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
tele şantiere ale construcţiei
socialiste! ANUL XXII. Nr. 4765 DUMINICA 3 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI
SARBATOARE DE MAI PE MELEAGURI HUNEUORENE La cotele
Zeci de mii de locuitori oi
m unicipiului devean, oa înalte ale
meni oi muncii din loote în
treprinderile şi instituţiile ora
şului, intelectuali, elevi şi pio
nieri - alâturi de coloono ora
şului Simerio, participantă prin
tradiţie la demonstraţiile din muncii
oraşul de reşedinţă o judeţu
lui, ou sărbătorit, intr-o eloc
ventă demonstraţie, 2iuo de 1
M ai, ziua solidarităţii proleta Ne felicităm reciproc
riatului de pe întregul glob pă- pentru succese, pentru m in
mintesc. tea ce zămisleşte visu l în
Desfăşurată sub semnul en- drăzneţ. bra ţu l ce-1 tra -
tu7iasmului neţărmurit fotă de dure-n faptă, rostim laudă
înaltele idealuri ale construc oam enilor ce au înscris în
ţiei socialismului în România, .chenarul de aur al zilei de
al deplinei încrederi în p o li 1 M al succese si v ic to rii de
tica partidului şi stotului nos prestiqlu, celor ce au dat
tru. al hotoririi de neclintit de acestei zile de prim ăvară,
a transpune în viaţă sarcinile pe fro n tu l m uncit, frum u
cincinalului, de a înfăptui pro seţi aparte. Cu deplină în
gramul măreţ elaborot de cel credere şi optim ism în viată,
de ol X-lea Congres al Porti- în v iito ru l- lum inos al
duluî Comunist Romăn, de României socialiste, gene
monstraţia oamenilor muncii rate de h o tă rîrlle celui
din municipiul Deva c adus in de-al X -lea Congres al
dor sărbătorii de 1 Moi pri p a rtid u lu i, oam enii m uncii
nosul unor înălţătoare succese din ju d e ţu l nostru au do
în toate domeniile de activi vedit că sarcinile cincina
tate - depăşirea sarcinilor de lu lu i se înfăptuiesc - cu
plan şi angajamentelor în în succes. Am tră it bucuria
trecerea socialisto, realizarea acestor realUtăţi palpabile
I: de paşi importanţi pe linia chiar la izvo ru l ei — acolo
perfecţionăm octivitătii econo unde oam enii au fost la
mice, a întregii vieţi social-po- datorie. .
litice. dezvoltarea conştiinţei
A ctivita te a febrilă ce se
socialiste. desfăşoară la oţclărla nr. 2
1 Mai 1970 o găsit oraşul din C.S. Hunedoara este un
Deva în veşminte tinereşti de semn că aici ştafeta m uncii
sărbătoore. Este sârbătoareo a fost predată în m iin i bune.
tinereţii acestui nou şi puternic La cup torul nr. 4 se pre
centru industrial al judeţului găteşte descărcarea unei
- sărbătoarea tinereţii sole a r noi şarje. Prin viz o ru l de
hitectonice, subliniată de miile cobalt, m aistrul Cornel A r-
de apartamente noi, situate în deleanu urm ăreşte atent
cvortoluri şi cartiere moderne, procesul din cuptor — „La
sârbătoareo harnicilor săi lo blocul nostru de cuptoare
cuitori, prin o căror muncă au to tu l este Jn perfectă o rd i
prins viaţă coordonatele con ne. Şarja pe că re o elabo
tem porane ale municipiului. răm este prima din această
Oro 9. in tribuna oficiolă lună, prima floare de metal a
iau loc tovarăşii loachim
Moga, prim-secretar al Comi
tetului judeţean Hunedoara ol
P.C.R., preşedintele Comitetu
lui executiv ol Consiliului
popular judeţean, Aurel Bulgă Tribuna oficiala în timpul demonstraţiei.
rea, Lazâr David, Ştefan Almă-
şon, Aron Colcer - secatori
aî Comitetului judeţean de
eforturile pe care partidul si
partid, Vîchente Bălan, prim- guvernul le fac în scopul creş
vicepreşedînte al Comitetului terii nivelului de trai material Responsabilitate majoră Declaraţia guvernului Republicii
executiv al Consiliului popular
şi cultural ol poporului.
judeţean. Gheorghe Câlinescu,
loon Sîrbu - şefi de secţii la Animaţi de un fierbinte po-
Comitetul judeţean de partid, triotism şi dînd dovadă de o Socialiste România cu privire
înaltă conştiinţă socialistă, oa
Emil Pleşa, preşedintele Cole-
menii muncii din judeţul H u
niului judeţean de portid. foan
nedoara. alături de întregul faţă de sarcinile ultimului
Ardelean, prim-secretar al
Comitetului municipal Deva al popor, îşi aduc aportul lor la
marea întrecere ce se desfă
P.C.R., preşedintele comitetu la situaţia din Indochina
şoară pentru traducerea în
lui executiv al Consiliului
popular municipal. Brincoveanu fapt o obiectivelor şi angaja
Pogea, preşedintele Consiliului mentelor luate. G uvernul R epublicii Socia* G uvernul R epublicii Socialis rea popoarelor respective de
/••deţeon al sindicatelor, Viorel Unul din cele mai însemnate an al cincinalului cu vint de liste România a luat act cu te România a luat cunoştinţă a colabora între ele în apăra
Four, Elena Borza, Aurel Nis- succese obţinute in cinsteo adincă în g rijo ra re de apariţia cu satisfacţie de întrunirea rea lib e rtă ţii şi independenţei
tor, Nîcolae Andronaehe - zilei de 1 Moi este îndeplmi- unor noi elemente de încorda conîerinţei la nivel înalt a po fiecărei ţări, pe baza respectu
membri şi membri supleonti ai reo, înainte de termen, a ola re în regiunea A siei de sud- poarelor din Indochina, la ca lu i reciproc. în lupta îm p o tri
biroului Comitetului judeţean nului pe ansamblul industriei est. Războiul din Vietnam dus re au participat : delegaţia po va agresiunii im perialiste.
de partid. Sabin Boticiu, Petru judeţului pe primele 4 luni ale îm potriva poporului vietnam ez po ru lu i cambodgian, condusă M anifestîndu-şi în g rijo ra re a
Bota, M',--ea Ramba - vice ultimului on al cincinalului. Io onoare susţinut de fapte ! nu a luat încă sfîrşit. In Cam* de Norodom Sianuk, şeiul sta faţă de pericolul pe care îl re
preşedinţi oi Comitetului exe principalii indicatori. Remar bodgia a fost înfăptuită o lo v i tu lu i Cambodgia, preşedintele prezintă extinderea con flicte
cutiv al Consiliului popular căm contribuţio deosebită o tură de stat reacţionară. Trupe F rontu lui N aţional U nit dele lor m ilita re din Indochina, gu
judeţean, conducători de în colectivelor de muncitori, ingi saigoneze s p rijin ite de aviaţia gaţia poporului laoţian, condu ve rn u l şl poporul român decla
treprinderi, instituţii şi organi neri $i tehnicieni de Io Com bi Statelor Unite au pătruns pe să de p rin ţu l Sufanuvong, pre ră încă o dată că trebuie să
natul siderurgic Hunedoara, potriva popoarelor, armata lar. Urmează apoi m em brii te rito riu l acestei ţări- Populaţia şedintele F ro n tu lu i P atriotic înceteze agresiunea Statelor
zaţii de masă judeţene şi mu
nicipale, oameni oi muncii din întreprinderile miniere din ba Braţ puternic noastră şi, alâturi de ea, gărzile cercurilor m îinilor îndem înati- c iv ili este supusă te ro rii şi din Laos î delegaţia poporului Unite în Vietnam , să fie re
oraşele Deva şi Simerio. zinul carbonifer al Văii liului. patriotice trebuie să-şi m enţi ce, foto, radio, telegrafie, na- masacrelor In Laos se in te n si R epublicii V ietn am u lui de trase trupele acestora şl ale a
La mitingul din municipiul I.M. Hunedoara, întreprinderile nă mereu trează vigilenţa re vo şi racheto-modele, din ca- ' fică acţiunile m ilitare am eri sud, condusă de Nguyen Huu lia ţilo r lo r din V ietnam ul de
Deva, consacrat sărbătoririi oparţmind Centralei minereu- în slujba apă voluţionară, să sporească capa drul Casei pionierilor din Deva. cane îm potriva fo rţelo r p a trio Tho, preşedintele Prezidiului sud, consideră necesar că tre
zilei dr 1 Mai. a luat cuvîntul rilo, neferoase Deva, Fabrica citatea de apărare a patriei. A pariţia coloanei elevilor a tice. C.C. al F rontu lui N aţional dc buie să se pună capăt a cţiu n i
tova-ăşul Brincoveanu Pogea. chimică Orăştie, Industria a li ...Se apropie de tribună co duce în acest tablou sărbăto Toate acestea creează noi Eliberare din V ietnam ul de lo r agresive contra popoarelor
mentară Deva, I I.L. Hune loana detaşamentelor de pre resc un aer de prospeţime. pericole atît pentru situaţia sud. preşedinte al C onsiliu lui din această parte a lum ii.
A devenit o tradiţie - o spu s rării cuceriri din Asia de sud-est, cit sl pen C onsultativ al R epublicii V ie t
vorbitorul - co 1 Moi, ziua fră doara. Haţeg şi Petroşani, a gătire a tine retului pentru a- Socialismul le-a deschis per tru pacea lu m ii, aduc prejudl* nam ului de sud î delegaţia po interesele păcii cer im perios
ţiei şî unităţii de neînfrînt a constructorilor de pe şantierele pârarea patriei. E levilor fru n spectivele a firm ă rii talentului cil popoarelor din această par p o rului R epublicii Democrate să se respecte drepturile sacre
ale popoarelor la libertate şi
oamenilor muncii de pe toate din Deva, Hunedoara si Valea taşi la învăţătură Ion Cătană, şi entuziasmului, le-a oferit te a lu m ii în lupta lo r pen Vietnam , condusă dc Fam Van independenţă, impun ca popoa
meridianele globului, să con Jiului. lor poporului Lucian Moga şi Gelu Mimşcâ condiţii optime de învăţătură. tru apărarea lib e rtă ţii şi inde Dong. şeful gu vern ulu i Repu rele vietnamez, laoţian şi cam
le-a revenit cinstea de a face
stituie un prilej de trecere în Hotărîţi să dea patriei, po Preocuparea partidului şi statu pendenţei, pentru dezvoltarea b lic ii Democrate Vietnam . bodgian să fie lăsate să-şi ho
revistă o cuceririlor obţinute. porului. cît moi multe produse Demonstraţia oamenilor mun parte din garda drapelului. Sînt lu i nostru pentru pregătirea economică şi socială de sine G uvernul român îşi exprim ă tărască singure, fără nici un
tin e ri şi tinere, hotărîţi să în
temeinică a schim bului de m îi-
An de an creşte şi se întăreşte ogroalimentore, ţăranii coope cii din m unicipiul Deva începe veţe să-şi apere viito ru l, idea ne constituie o problemă fu n stătătoare. solidaritatea cu cauza dreaptă amestec dinafară, (alea dezvol
edificiul forţelor păcii, ale de ratori, mecanizatorii de . Io cu defilarea gâr2ilor patriotice lu rile In şcoli şi uzine, pe o damentală : numai pe raza mu Republica Socialistă România a acestor popoare, pentru a- tă rii lor. să-şi construiască v i
mocraţiei şî socialismului, spo I.M,A. şi lucrătorii din I. A, S înarmate. In tr-o aliniere per goare şi in stitu ţii, creşte astăzi nicipiului Deva, în cele 19 şcoli urmăreşte cu sim patie şi se ito ru l in conform itate cu in te
reşte grodul de influenţare pe îşi intensifică activitatea pen fectă sute de luptători — mun un tineret viguros, educat în generale, licee, şcoli profesio pronunţă neabătut In sp rijin u l 'părarea lib e rtă ţii. Independen resele şi aspiraţiile lor.
care îl exercită noua orînduire tru îndeplinirea la timp o citori, ţărani, intelectuali — trec, sp iritu l respectului faţă de nale, licee de specialitate înva luptei popoarelor pentru e li ţei şi dreptului de a decide de G uvernul şl poporul român
în rîndurîle unor largi coteqo- muncilor agricole din com pa în entuziasmul general, demon- muncă, al p re ţu irii a ceea ce ţă azi peste 10 000 de elevi. berarea de sub dom inaţia im soarta lor şi sp rijin ă o b ie cti îşi reafirm ă deplina solida rita
rîi sociale. nia de primăvară. strînd ataşamentul profund fnţâ nu realizat înaintaşii, animat Trec prin faţa tribunei învâ- perialistă, pentru cucerirea Şi vele luptei lo r nobile, în con te şl întregul sp rijin faţă de
România socialistă prezintă Pentru succesele obţinute, de partid, faţă de patria noas de o dragoste fierbinte faţă de . ţâtorii şi profesorii, acel care, apărarea independenţei n a ţio lupta dreaptă a popoarelor din
omenirii un bogat şi frumos tovarăşul Brincoveanu Pogea tră socialistă. P artidul Comunist Român, faţă cu dăruire şi pasiune, formează nale, pentru afirm area şl pro fo rm ita te 'c u p rin cip iile funda Indochina pentru libertate, in
peisaj economic şi social, rea o adresat, din partea Comite Vigoarea ritm u lu i cadenţat de patrie. şi educă tînâra generaţie in spi movarea dreptului lor in a lie mentale ale aco rd u rilo r de )a dependenţă şi apărarea fiin ţe i
lizat prin eforturile unite ale tului judeţean de portid. a simbolizează voinţa nestrămu ritu l înaltelor idei ale umanis nabil şl Inpre scrip tibll de a-şi Geneva. G uvernul român salu lor naţionale, pentru cauza
muncitorilor, ţăranilor şi in Comitetului executiv al Consi tată a poporului nostru de a-şi m ului socialist. Astăzi, în , m u hotări singure soarta. tă Înţelegerea p rivin d hotărî- progresului şl păcii în lume.
telectualilor romănî şi de alte liului popular judeţean, cele apăra cuceririle revoluţionare, nicipiul Deva lucrează în şcoli
naţionalităţi. Şintem martorii moi calde felicitări minerilor, libertatea şi demnitatea. Pă Tinereţe, flori, un număr de 371 cadre didac
şi făuritorii uriaşului program siejerurg işti lor, constructorilor, şesc In rîn d u ri strînse, in tr-u n tice, adevăraţi mesageri ai
de înnoire o ţării, elaborat lucrătorilor din transporturi, şuvoi neîntrerupt, oameni cu ştiinţei şi cu ltu rii.
de Congresul al X-lea al par celor de pe ogoare, din în- profesiuni diferite, m inţi iscu cravate roşii
tidului şi participăm cu toată văţămînt, cultură şi sănătate site şi braţe puternice. In fru n *
însufleţirea la înfăptuirea poli — tuturor oamenilor muncii din tea plutoanelor de luptători Edificarea mul
ticii sole de ridicare a eco municipiul Deya şi din întregul din întreprinderile şi in s titu ţii In sunetul argintiu al trom
nomiei şi culturii socialiste pe judeţ, urindu-le noi succese în le din m unicipiu şi judeţ re petelor, însoţite de răpăitul to
noi culmi. activitatea de viitor. marcăm pe arhitectul L iviu O belor, apar coloanele m ultico
lore ale pionierilor, care v><- tilaterală - sim
Destinate omului, bunăstării ros, care poartă drapelul Co
Cinstim măreoto sărbătoore
şî fericirii sale, eforturile pe a celor ce muncesc de pe m andam entului judeţean, teh cT-:-.' demonstraţia din m unici
care le face întregul nostru toote continentele lumii — o nicianul constructor D um itru piul Deva. Bulevardul este
popor au prins rădăcini adinei spus, în continuare, vorbitorul Roman, conducătorul auto L iviu inundat de flo ri şi tinereţe 1 bol definitoriu
în viaţa cotidiană şi se reper Sturza, funcţionarul Aurel Generaţia de m line demonstrea
- monifestindu-ne odeziunea
cutează lot moi puternic in deolină faţă de politico de Popa. ză sub semnul în n oirilor de
nivelul de trai ol tuturor cate pace si progres social promo Tot ce s-a creat in aceşti ani, azi, pentru copilăria fericită, Din coloritul bogat şi splen-
goriilor de oameni oi muncii, vată in mod consecvent de că toată bunăstarea contemporană exprim îndu-şi dragostea şi a diu ni coloanelor oamenilor
îmbunătăţirea sistemului de a ţă rii, toate cotele înalte- ale taşamentul pentru P artidul Co
tre partidul si stotul nostru. muncii s-au detaşat graficele,
salarizare pentru loote cotego- România socialistă pune Io socialismului sînt rodul m uncii munist Român şi patria noas
riile de salariaţi. îndeosebi bazo relaţiilor sole cu ţările creatoare a m ilioane de oa tră socialistă. lozincile, chemările, parcă mai
pentru cei cu solarii mici. o socialiste unitateo ţelurilor si meni. Gărzile patriotice Înar Pe lingă activitatea zilnică,
sistemului de impozite, creşte- ospiroţiilor fundamentale ale mate, acest braţ puternic anga încadraţi in numeroase cercuri I. MÎRZA
reo pensiilor, introducereo si acestor popoare, comunitatea ja t voluntar in slujba patriei, de specialitate, pionierii îşi A. CORNESCU
îmbunătăţirea sistemului de de intereso în lupta împotriva au fost constituite cu scopul de formează un larg orizont cu l C, DROZD
pensionare pentru ţăranii coo a veghea ca nimeni să nu aten tural - ş tiin ţific, orientindu-se
peratori. construirea unui more teze la bunurile pe care po spre munca practică, construc
număr de locuinţe, de scoli si (Continuare ini p a g , o 3»o) porul nostru le-a făurit. In tr-o tivă. In acompaniamentul in (Continuai* in pog a 1 o)
spitale sînt numai o parte din lume în care im perialism ul tre strum entiştilor, m icii dansatori Carul alegoric al colectivelor de pe şantierul de la M intia jnfâţişeară sugestiv rit
ce la noi acte de agresiune îm execută un sprinten dans popu mul în care se înalţă cetatea de lumină şi putere de pe Mureş.