Page 10 - Drumul_socialismului_1970_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4767 $ MIERCURI 6 MAI 1970

Cum realizăm producţii mari Un atractiv program

de porumb cultural—artistic

A nu al în cad rul coopera­ să executăm a ră tu ri de vară şi îngrăşăm inte organice pe T in e rii din salul Sînlandrei au prezentat acum ette-
tive i agricole din S im cria re­ sub care am în co rp o ra t în- 10 hectare. De asemenea, va zile, in laţa consătenilor lo r un frum os proqram
zervăm c u ltu rii p o ru m b u lu i o grâşârnintele chim ice — cile avem Sn stoc o ca n titate de a rtistic constind d in lr-u n concurs „C ine ştie, ciştig â"
suprafaţă de cile ISO— 170 hec­ 400— 600 kg la hectar Pe te re ­ 8 tone azotat de am oniu pe — cu temele ..Dragostea şi natura in opera Iul M ihal
tare, ceea ce reprezintă o pon­ n u rile unde plan te le p re m e r­ care-l vom adm inistra o dată Eminescu" şl „C o ntin entul asiatic“ — urm at de spec­
dere de circa HO la sută in gătoare s-au reco ltat m ai cu pregătirea p a tu lu i ge rm i­ tacolul teatral „O noapte furtunoasă" de I. I.- Cara-
stru ctu ra p la n te lo r cultivate. tîrz lu , totdeauna s-au efectuat nativ. giale.
D ată fiin d im p o rta n ţa si ne­ ogoare de toamnă. Ogoarele Se cunoaşte bine că data în ­ După cum ne com unică M argareta Cernal, profe­
cesitatea o b ţin e rii unor recolte au fost în tre ţin u te p rin lu c ră ri ceperii în sâ m în ţă rii p o ru m b u ­ soară la şcoala generală din localitate, num eroşii spec­
sporite la unitatea de supra­ de c u ltiv a re repetate, realizînd lu i nu este determ inată de un tatori prezenţi la căm inul cultu ral au răsplătit cu v il
faţă în scopul satisfacerii ne­ p iin aceasta distrugerea b u ­ term en calendaristic, ci de aplauze strădaniile şl la le n lu l celor care au evoluai
v o ilo r m u ltip le ale u n ită ţii şi ru ie n ilo r şi afinarea super­ e vo lu ţia te m p e ra tu rii so lu lu i pe scenă.
în d e p lin irii o b lig a ţiilo r asum a­ fic ia lă n so lu lu i. favo rizfn d De aceea, noi vom u rm ă ri în ­
te faţă de stat. conducerea astfel acum ularea şi m en ţine­ deaproape tem pe ratura —
cooperativei agricole o pus un rea u m id ită ţii avind toate p re g ă tirile te rm i­
accent deosebit pe v a lo rific a ­ F iin d o cu ltu ră care dă spo­ nate — , astfel in c it rA rea­ La căm inul cu ltu ra l din C e rlej a avut loc un Inte­
rea superioară a c o n d iţiilo r ru ri substanţiale de pro du cţie lizăm însâm înţarea în lim ita resant sim pozion cinem atografic pe marginea film u lu i
pedoclim atice existente, pe la aplicarea îng ră şăm intelo r epocii optim e P rin folosirea românesc „O nuntă cura n*a mai (ost". In lata nume­
aplicarea la tim p a lu c ră rilo r — revenind peste 10 kg boabe cu întreaga capacitate a fo rţe ­ rosului au dito riu au v o rh il Pelre Păcurar, d ire cto ru l
lo r şi m ijlo a ce lo r de care d is ­ căm inului cultu ral, profesorul V alentin Lugojan si Si-
punem , acţiunea poate fi te r­ mlon Blaj, secretarul com ite tu lu i comunal U.T.C.
Fabrica de conserve şi preparate din carne, aparţinînd întreprinderii de industrie a li­
m inată în m ai p u ţin de 10
zile bune de lu cru in cîmp. mentara Deva, dispune şi de o secţie în care se confecţionează cutiile pentru conserve. Foto­ F. ORO$
U tila je le sînt puse in stare de grafia de faţă redă un aspect de muncă din această secţie. Foto : N. GHENA
funcţionare, ia r m ecanizatorii
cunosc tem einic sa rcinile ce le
re vin încă de la însăm înţare In contextul preocupărilor anul 1969, In ju d e ţu l nostru au m ilerea sa laria ţilo r, pensiona­ fie trim işi fn staţiuni la trata­
vom avea în vedere să asigu­ sindicatelor pentru înfăptuirea fost trim işi, prin sindicate, în rilo r de asigurări sociale de ment balnear şi odihnă (rebuje
agrotehnice specifice D re pt In un kg de substanţă activă răm o densitate corespunză­ p o litic ii p a rtid u lu i cu p riv ire co n d iţii avantajoase, în sta­ stat şi a fa m iliilo r acestora la să fie propuşi Sn adunările In aceste zile
urm are, deşi nu au fost fru c ­ — , an de an n fost fe rtiliz a tă toare de plante la hectar, la ocrotirea sănătăţii celor ce ţiu n ile balneo-clim alerice, a­ tratam ent balnear şi odihnă se grupelor sindicale ale căror ho-
tific a te încă toate rezervele, aproape întreaga suprafaţă U n v a riin d în tre 30 000-38 000 la muncesc, un loc im porlant II proape 16 500 de salariaţi, pen­ face in lim ita lo cu rilo r repar­ tă rîri se supun con firm ării co­
p ro du cţia medie realizată în a p o rt substanţial In creşterea hectar, în fu n cţie de p o te n ţia ­ ocupă organizarea trim ite rii sionari şi membri de fam ilie. tizate fiecărui sindicat, tinînd m itetelor de seclie sau com i­ pe ogoare
u ltim ii 3 ani a depăşit 3 100 kg p ro d u cţie i revine m ecanizării lu l te re n u lu i şi cerinţele c u l­ sala ria ţilo r, m em brilor lor de In 1970 num ărul acestora se seama de starea de sănătate, te tu lu i sin dicatului respectiv.
po: b boabe la hectar Se lu c ră rilo r. îndeosebi a p lic ă rii tu rii. In con tinu are se va a ­ fam ilie şi pensionarilor de asi­ estimează la pesle 23 000. de m eritele in producţie şi ac­ Aceste trim ite ri vor trebui să
poate a firm a deci că am cîşti- In tim p şi de cn lita te a pra şi- corda o deosebită g rijă lu c ră ­ gurări sociale la tratam cnl bal­ O caracteristică esenţială a tivitate a obştească, de silua|ia coincidă cu dala efectuării
gnt o exp erienţă bună în p ri- le lo r şi com baterii pe cale c h i­ rilo r de în tre ţin e re , p e ntru ca near şi odihnă. Efectuarea tra ­ planului de trim ite re la od ih­ fam ilială a fiecăruia. concediilor de odihnă. Anga­
vin la c u ltiv ă rii p o r u m b u lu i, pe m ică a b u ru ie n ilo r în fin a l să se realizeze o e fi­ tam entului balnear, ca şi pc- nă şi tratam ent balnear din a- Pentru a se asigura o repar­ ja ţii cu contracte de muncă
care o d o rim îm bogăţită p e r­ A v in d în vedere nevoile cienţă economică c it m oi r i­ Irecerea concediului de od ih­ cesl an este că el satisface — tizare c il mai judicioasă a hi- pe durată nedclcrm inală, tr i­ cu preşedinţii cooperali vclo r
m anent. m ereu sporite de porum b, p re ­ dicată a c u ltu rii nă in tr-o staţiune, se reflectă, mişi prin sindicate la tra ta ­ agricole şi specialiştii, sintem
F actorii care in fluenţează cum şi fa p tu l că baza tehnico- D in cele arătate se desprinde din punct de vedere social şi ment balnear beneficiază, in ziln ic pe tcien . ne consultăm
n iv e lu l recoltei sînt bine cu- m aterială a u n ită ţii s-a dez­ că nu există secrete deosebite biologic, în păstrarea şi po­ tim pul concediilor de odihnă, Si stabilim la fata lo cu lu i, in
n<*:uţi în fiecare u n ita te a g ri­ v o lta t continuu, pe n tru acest în obţinere« de p ro d u cţii m ari tenţarea fo rţe i- de muncă. îm ­ de indem nizaţia de concediu funcţie de starea ie ren uiu i. cc
colă. Im p o rta n t este însă ca an ne am propus să rezervăm Si constante la c u ltu ra po ru m ­ bunătăţirea in d ica to rilo r dem o­ legal dc odihnă şi de a ju to a ­ acţiuni trebuie sa în tre p rin ­
m ăsu rile agrotehnice im puse c u ltu rii respective 170 de b u lu i, ci esenţialul este ca g ra fici şi ai stării de sănătate re m ateriale prin asigurările dem. lu crările ce trebuie să
de tehnologia c u ltu rii să fie hectare, suprafaţă de pe care toate lu c ră rile să se execute a populaţiei. Datele statistice sociale de stal conform H.C.-M. se facă pentru a im pulsiona
aplicate cu perseverenţă, cu nc-nm p la n ific a t să obţinem cu m u ltă conştiinciozitate, sub confirm ă eleclul curei balnea­ nr. 880/I9G5. Acesta se acor­ ritm u l de lucru la însăm inla-
răspundere m axim ă. în mod o pro du cţie superioară m ediei supravegherea atentă a cadre­ re. D atorită acestora s-a redus u u i m dă numai in cazul Sn care du ­ rea porum bului.
d ife re n ţia t pe fiecare tarla . în re a liz ă rilo r a n ilo r precedenţi. lor tehnice şi conducerilor cu pînă la 50 la sută m orb i­ rata concediului de odihnă es­ La cooperalivele agricole de
fu n cţie de ce rinţele plan te i In Tn acest scop s-au lu a t d in de u n ită ţi. ditatea cu Incapacitate tem po­ te mai mică decît perioada dc pro du clic din Şoimuş si liejan
cad rul co m p le xu lu i de lu c ră ri tim p o serie de m ăsuri. In tre rară de muncă, a lît prin trata­ cură înscrisă pc bilet şi m i­ se lucra, de asemenea, inlens
s-a a vu t în vedere c o n trib u ţia altele s-au a p lica t în g ră şă m in ­ MITICA POPESCU m entul pro priu -zis al unor a- mai pentru zilele care depă­ în cîmp. Se executau lu crări
şi in flu e n ţa tu tu ro r fa c to rilo r te chim ice pe 100 de hectare inginer şei la C.A.P. Simeria le ctu m i cit si prin fo rtific a ­ şesc durata concediului. de pregătire şi se însămînta
asupra recoltei. începînd de rea organism ului în ambian­ m m m u i Există o excepţie de la re ­ porumb. La C.A.P. .Şoimuş s-an
la am plasarea c u ltu rii, alege­ ta şi prin acţiunea facto rilo r gula generală de acordare a însăm înlat A0 hectare cu po­
rea h ib riz ilo r, pregătirea tere­ na tu ra li existenţi in sta ţiu ­ b ilete lor dc tratam ent balnear rumb din 150 planificate. A ic i
n u lu i. folosirea ie rb in d e lo r n ile balneo-clim alerice. şi anume: se poale acorda b i­ s^a înfîrzia t m ult plantatul car­
etc. D a r iată pe scurt eîteva O rganele şi org an izaţiile let salaria tulu i care se altă în to filo r. M ai sint de plantat 10
din m ăsu rile aplicate. Seara de poezie sindicale se preocupă per­ concediu pentru incapacitate
In ceea ce priveşte săm înţa, manent de perfecţionarea a­ tem porară de muncă (posedind
am constatat că pe so lu rile i m u w ce rtifica t m edical) si, care. la
situate în lunca M ure şulu i cea In cadrul ,.Ini U n irilo r cu poezia“ , organizate de cestei a c tiv ilă |i. de sporirea indicaţia m edicului va trebui
A preciindu-se absolut Să folosim
m ai m are capacitate pro du c­ C om itetul judeţean pentru cultură şi arlă, m em brii continuă a num ărului de locuri să facă tratam ent în lr-o sta­
tivă o are h ib rid u l 208. ia r cenaclului lite ra r „M eşteru l M anóle" din Petroşani au pentru staţiu nile b a ln e o c lim a ­ ţiune balneară în această pe­
pe te re n u rile podzolice şi b ru n lost tntr-una din zilele trecute oaspeţii căm inului cul­ terice pentru ca tot mai m ulţi rioadă,
roşcate de pădure o recoltă tural din comuna Rîu de M ori. Num eroşi am atori de necesar un asemenea tra ta ­
bună am în re g istra t folosind poezie din localitate au ascultat cele mal noi crea|li oameni al m uncii şi m em brii ţinîndu-se seama de p ro filu l letelor de tratam ent balnear ment. se va putea acorda bilet
h ib rid u l 103 A in tra t în pra c­ ale Iul C onstantin Dascălii. Cornel Hogman, Rusalin lor de fam ilie să benelicieze de afecţiuni şi de num ărul lo­ se vor s p rijin i şi controla o r­ de tratam ent si în afara con­ fiecare oră
tica noastră ca pe suprafeţele Rălşan şt ale a ilo r creatori locali. de un concediu plăcut, recon­ c u rilo r la odihnă în staţiunile ganele medicale pentru ca a­ cediului legal de odihnă. însă
de la m unle şi de pe lilo ra l cestea. prin u n ită ţile lor, să ţi­ numai cu aprobarea organului
destinate c u ltu rii p o ru m b u lu i fortant şi pc deplin m eritat. In
— în măsură sporită cerinţele nă o evidentă clară cu p riv i­ sindical im ediat superior.
oam enilor m uncii. Aşadar, co ­ re la salaria ţii caro necesită Efectuarea concediilor de o ­
dihnă în c o n d iţiile de progra­
m itetele sindicatelor au cîmp un tratament.. Se va da p rio ri­ mare stab ilite la începutul a­ bună de lucru
A liher de m anifestare a în tre ­ tate m u n cito rilo r care lucrează
au fost discutate abaterile să- g ii lor capacitad org a n iza to ri­ in co n d iţii foarte grele şi vă­ nului, ca şi trim iterea salaria­
EXIGENŢA IN AP AR ARE A vîrş ile de d irectoru l adus la ce, in iţia tiv ă şi răspundere tămătoare. celor suferinzi de ţilo r în staţiu nile ba ln eo-cli-
u n ilă tii.
m aterice pentru tratam ent ba l­
A bia după ce li s-a
boli cronice sau prolesionale
s o lic ită ri­
pentru saiisfacerca
cunoştinţă gravitatea reală a lor p rivin d trim iterea salaria­ precum şi celor care depun e- near. vor con tribu i la reface­ hectare — 6punea T eofit M u n -
abaterilor acesluia. an înţeles ţilo r la tratam ent balnear şi fo rlu ri în producţie şi în acti­ rea deplină a capacităţii de teanu, preşedintele cooperati­
vei- A zi am stat, pentru că s-a
com uniştii că sanc|iuni)c ce i odihnă Dar, satisfacerea so­ vitatea obştească. Pentru pen­ muncă şi. im p licit, !a realiza­ defectat tractoru l de la maşi­
de
a sarcinilor
rea ritm ică
s-au dat sini echitabile, cu n i­
PRINCIPIILOR Ş l NORMELOR m aterialele ce se prezintă în lic ită rilo r salaria ţilo r de tr i­ sionari, hi Ielele dc tratam ent plan. na de plantat cartofi.
mic exagerate.
Prin urm are,
m itere la tratam ent balnear şi
se acordă cu p rio rita te
pen­
In 'S ltu a lîa aceasta“ eta desi-
a d u n ă rile -ş i plenarele o rg an i­ odihnă nu înseamnă concen-' sio n a rilo r de in va lid ita te în VIOREL POP - „g.Y.LJSCesar..S5. se tre a că 'la tă­
grabnice
vederea recuperării
trarea hi ielelor mimai în tr i­
z a ţiilo r si com itetelor dc par­ m estrul IU, ci in toate trim es­ a capacităţii lo r de muncă. activist la Consiliul judeţean cu tu l rig o le lo r cu atelajele şi
tid trebuie ca, analizînd trele anului calendaristic. T ri- S alariaţii care urmează să al sindicatelor plan ta tu l manual al ca rto filo r,
DE PARTID! tem einic, cu un dezvoltai simţ tel. Neprocedîndu-se aşa s-au
aşa cum s-a procedat ta V e-
com uniste, să
al răspunderii
(ie convingătoare, să redea i­ pierdut zece ore hune de m un­
maginea si dim ensiunile reale că, tim p in care. dacă se con­
ale (aptelor, asVlei in cit nici centrau forţele şi atelajele de
electrician la Uzina de prepa­ partid, ci în răspunderea d ilu - un membru de partid să nu care dispune unitatea, se pu­
rare din Tcliuc. CI s-a dove­ ală cu care sin i pregătite ase­ aibă vreo îndoială asupra mă­ tea planta întreaga suprafaţă
(Uimbre din pag. 1 d it in nenumărate rin d u ii un menea analize. A tît în cazul su rilo r ce se propun. In orice nu se mai Irosea o zi de m u n \
element scandalagiu, reca lci­ lu i Dum itra, cît şi în ccl al lui caz. ele trebuie să reflecte cu că. \
trant, cu pronunţate m anifes­ Agache referatele pregătite de claritate suitul nou al ccrînle - T inînd seamă că tim pul este
şi conduita lu i Stoica. Proce- tă ri huliganice. Pentru aseme­ către b iro u rile o rg an izaţiilor lor si exigentelor ce se pun înaintat, trebuie să se depună
dîndu-se astfel, n-a fost greu nea com portare a (ost de trei de bază se caracterizează prin c a lită ţii de membru al p a rti­ e fo rtu ri susţinute pentru a se
să se evidenţieze adevărul că ori sancţionat de organele de cilo va elemente de natură să du lu i. Num ai astfel ele se vor folosi din plin forţa de muncă,
preşedintele cooperativei s-a m iliţie lira evident pentru o ri­ crce/e o bază nu pentru creş­ situa pc poziţia apărării ferme, m ijloacele mecanizate şi atela­
îndepărtat de cerinţele p a rti­ cine că un astfel do om nu terea exigentei cî pentru îngă­ neabătute a p rin c ip iilo r şi jele p ro p rii la pregătirea tere­
dului în lr-o astfel de măsură are ce căuta in n o d u rile par­ duinţă exagerată, blindele şi norm elor. ce caracterizează nu lu i şi însăm întarea cît mai
in cit faptul nu mai putea fi tidu lu i. Cu loatc accslea. o r­ dulceaţă. Referatele fac o sim ­ partidul nostru. grabnică a porum bului. Numai
trecul cu vederea, dăuna m un­ ganizaţia de bază de la secţia plă si plată însirare de fapte, Ne-am o p rit mai insistent p rin tr-o concentrare şi m obi­
cii de consolidare şi dezvolta­ p ră jirc nu l-a exclus din p a r­ întocm ai ca în tr-n n inventar asupra m odului în care sînt lizare m axim ă a tu tu ro r fo r­
re a cooperativei agricole. în lid. A fost nevoie ca biroul do materiale, nepunînd preg­ pregătite adunările şi plenare­ tetor şi m ijloa celor se poale
consecinţă, plenara com ite tu­ C o m itetului m unicipal de par­ nant în evidentă sensul şi le nu cu intenţia de a arăta face fată vo lu m u lu i mare de
lu i de partid a înd eplinit actul lid Hunedoara, fofosindu-se de sem nificaţia lor. gravitatea şi că m aterialele trebuie să „d ic ­ lu crări care se cere a li efec­
sancţionării, aju tîn d u -t pe dre p tu rile acordate de stalul, caracterul de abatere de la teze" cu orice preţ o anum ită tuat în această perioadă. De
Stoica să înţeleagă că nu se să hotărască excluderea din eonduila de com unist. Uneori, sancliune. ci pentru ca aces­ aceea, se im pune acum. mai
poate manifesta îngăduinţă fa­ partid a lu i Agache. platitudinea şi lipsa de dîscer- tea să respecte cu stricteţe re ­ m ult ca oricînd, ca organele
ţă de cei care bagă mina in a­ Cum este posibil ca analiza nam inl duc la dim inuarea fap­ alitatea. să aprecieze exigent com unale de partid şi dc stat.
vutul cooperativei, care abu­ com unistă, intransigentă, plină telor. chiar la deform area re ­ si. in acelaşi tim p, cu m axi­ co n siliile de conducere, spe­
zează de funcţia ce i-o încre­ de o b ie c liv iia le şi răspundere a lită ţii. rre în d la unii membri mum de răspundere, p rin c ip i- cia liştii, com uniştii din liccarc
dinţase colectivitatea. pentru apărarpa p rin c ip iilo r şi dc partid sentim entul că sanc­ a lita le Şi g rijă tovărăşească, sat să fie prezenţi în cîmp, a­
Este cunoscut din practica norm elor p ro p rii pa rtid u lu i ţiunea propusă de biro u l o r­ gravitatea faptelor. Aceasta to lo unde se hotărăşte soarta
recoltei, să facă lo l ce le stă
de zi cu zi că adunările şt nostru să fie înlocuită cu su­ ganizaţiei de bază ar fi prea slujeşte tocmai în tă ririi orga­ în putinţă pentru încheierea
plenarele de partid aduc o pe rficia litatea ? n iz a ţiilo r de pa rlid , sp o ririi
mare. Aşa s-a întim plat in a­ cît mal grabnică a însâm înţă-
considerabilă co n tribu ţie edu­ Răspunsul îl găsim nu Sn n i­ capacităţii lor de înfăptuire a Mecanizatorul Moraru LÎviu executînd semănatul Io ¡fotului în griu, şi-a întrerupt o clipă rîi porum bului şi executarea
caţiei com uniste — şi nu numai velul de com bativitate scăzut dunarea organizaţiei dc bază sarcinilor im portante ce Io lucrul, pentru a poza fotoreporterului nostru. V. AZUGEANU lu c ră rilo r dc întreţin ere a cul­
in acest dom eniu — cu con di­ ce ar exista la unii membri de de la I.C . C. L. Călan, în care stau in fa|ă. tu rilo r.
ţia elem entară de a fi bine
pregătite. Nu vom face aici o
expunere exhaustivă asupra
m odului In care trebuie ele
pregătite, ci vom arăta eîteva Lupte tot alît de crîncene şi satelor eliberate de armata ro ­
din consecinţele p re g ă tirii lor de glorioase a dus si cealaltă mâna, eroism ul ostaşilor noştri
1944, cind s-au declanşat lup­ LUPTELE ARMATEI ROMÂNE PENTRU ELIRERAREA
superficiale. armată română — A rm ata I. în luptele purtate In cuvîn ta -
Pălru Dum itra, fostul direc­ Începînd de la 18 decem brie rea ţinu tă în faţa ostaşilor ro ­
tor al şcolii de şoferi profesi­ mâni din D ivizia 9 infanterie,
onişti din Ilia , se face vin ova t tele Ja frontiera ungaro-ceho- o învăţătoare din comuna Po-
de abuzuri grosolane în func­ slovară. A rm ata ' I română a liuca spunea : „A m aşteptat de
ţie, folosirea în scopuri per­ dus lupte grele cu C orpul 7 m ultă vreme ziua de astăzi ca
sonale a autocam ioanelor şl armată la budapesta — pină la TERITORIULUI CEHOSLOVACIEI *) să vă prim im noi, în |ara noas­
autoturism elor destinate in s tru ­ 15 ianuarie 1945, cind acesta tră slovacă, unde fra ţii din
irii e levilor. Cu a ju to ru l aces­ a in tra t din nou în com pune­ M u n ţii T aira vă aşteptau cu
tora i-au fost aduse din d iv e r­ rea A rm atei 1 pe fro n tu l din nerăbdare.
se judele ale tă rii d ife rite bu­ Cehoslovacia — iar cu Cor­ După o scurtă regrupare a fo r­ I române au angajat lupte v io ­ apropiere de capitala Ceho­ Pe lingă je rtfe le m ari de V-am aşteptat fiindcă ştiam
de
alături
partizanii
nuri fără să plătească nici u­ pul 4 armată Sn zona Lnccnce ţelor. Arm ata I română, în co­ lente pentru eliberarea oraşe­ slovaciei — Praga. sînge şi e fo rtu rile depuse în slovaci, polonezi, unguri, cehi, că ne aduceţi libertatea de sul)
au
nul din numeroasele transpor­ şi apoi în operaţia din masi­ operare cu unităţi ale A rm a­ lor Krom eriz şi K o je lin , pe ca­ In luptele purtate pe te rito ­ luptele crîncene care au avut ju g u l ocupanţilor germani...
tu ri Nu o dată, un autocam ion vul Javorina. In co n d iţiile unei tei 53 sovietice, a început fo r­ re h ille riş lii le apărau cu dis­ riu l Cehoslovaciei, ostaşii ro ­ loc, trupele române, m anifes­ luptat, tim p de 5-6 luni si par­ S iîntă si Irumoasă este me­
de 3 tone a fost trim is la De­ ie rni grele, lipsite de echipa­ ţarea H ro nu lui. ta 25 martie. perare P rin tr-u n efort înze­ mâni au făcut dovada unui tând prietenia fa|ă dc popu­ tizani rom âni. In tim pul răs­ nirea dv. de a reda poporului
va pentru a transporta cîle un ment special de munte si de D atorită elanului şi h o tă ririi cit. rezistenta inamică a fost neasemuit spirit de je rtfă şi laţia acestei ţări. au a jutat-o coalei din m unţii Slovaciei, nostru libertatea si p o s ib ilita ­
pacheţel de... I kg. D irectorul armament, cu p o sib ilită ţi redu­ cu care acţionau trupele noas­ dată peste cap si. la 4 mai. tru ­ sacrificiu. Vor răm îne veşnic sub dife rite forme. U n ităţile m u l|i partizani rom âni s-au a- tea de a-şi croi un destin pro­
se de aprovizionare, un ită ţile
priu...".
lă tu ra l răsculaţilor. Pentru par­
Si a permis să cheme din Ilia un si m arile u n ilă li ale A rm atei I tre. rezistenta inam icului a fost pele A rm atei I au pătruns în v ii în am intirea poporului ro­ noastre au refăcut sau constru­ ticiparea la lupta de partizani
autoturism al scolii pentru a-l zdrobită, olensiva s-a desfă­ Krom eriz, pe care l-au eliberat mân numele u le c iş lilo r Con­ it lu cruri de com unicaţii, au Trupele rom âne au p a rtici­
transporta pe dum nealui de ta române au depus efo rtu ri mari şurat cu succes ajungînd pînă prin lupte de stradă La 5 mai stantin Godeanu — membru al acordat populaţiei spTijin în din Cehoslovacia, mai m ulţi pat pe te rito riu l Cehoslovaciei
rom âni au fost distinşi cu me­
gara Deva la locuinţa sa din pentru a-şi îndeplini m isiunile la rîu l N ilra . pe care, in ziua a fost eliberat si K o jrtîn u l. C-C. al U.T.C., Ion Purcaru, m ijloace de transport şi car­ dalia sovietică „Partizan al la peste 250 de lupte im p o r­
încredinţate. In raionul O rc-
oraş. Am dat aceste două v mov-Laz, unde h ille riş lii îşi de 3 aprilie, l-au forţat din In cadru] operaţiei de la Pra- A lexandru Rusu, fosif Petru, buranţi. în oameni şi atelaje M arelui Război pentru A păra­ tante, în cursul cărora au pro­
xem ple — ele nefiind nici pc sprijineau apărarea pe lu crări mişcare pe un front larg. A rea P atriei“ . De asemenea, un vocat torţe lo r fasciste pierderi
departe singurele — numai doua zi. Arm ata I română a enorme şi au lu at peste 20 000
pentru a arăta dim ensiuni­ betonate, luptele au avut un num ăr de partizani rom âni au prizonieri (o parte din ei fiind
caracter deosebit de crînccn. prim it misiunea să desfăşoare cu J u b ile u l Z ile i v ic to r ie i p rim it decoraţii ale R epublicii capturaţi de Regim entul 2 „ca ­
le abuzului la care s-a Cu toate acestea, după efor­ o parte din u n ită ţile sale ofen­ Socialiste Cehoslovace, printre
dedat dire cto ru l. Pus în tu ri supraomeneşti şi tu mari siva spre Ranovce şi să-şi re­ care şi medalia „D u k la ". re de luptă" pe te rito riu l Aus­
discuţia adunării generale, d i­ trie i) şi o mare cantitate de
sa crificii, u n ită ţile A rm atei 1 grupeze forţele principale în Trupele române au înaintat tehnică de luptă.
rectorul a fost Tratat cu no-
rom âne au reuşit să zdrobeas­ valea rîu lu i Vah. In urma unor ga. declanşată la 6 mai 1945, ale a via to rilo r Gheorghc M o- pentru m uncile agricole, au dat pe te rito riu l Cehoslovaciei pe Poporul rom ân şi forţele lu i
permisă îngăduinţă : adunarea
că sistemul de apărare fo rtifi­ lupte grele, oraşul Hanovee, u n ită ţile române au luptat pî­ cio rn ila şi Traían D îrjan, ser­ asistentă medicală la nume­ o «dîncim e de 400 km. pînă )a armate se mîndresc cu faptul
l-a sancţionai pe lin ie de par­ cat al inam icului. Lupte ase­ im portant centru de com unica­ nă la victoria finală asupra gentului loan Grama, locote­ roşi cetăţeni cehoslovaci şi, în circa 80 km est de Praga, tra- că au adus o a lît de însemna­
tid cu m ustrare. Aşa s-au pe­ mănător de grele au fost duse ţii situat la vest de N ilra . a Germ aniei naziste. In decurs nentului Teodor Hăheanu şi unele locuri, hrană pentru vcrsînd. prin lupte grele pe
trecut lu c ru rile în prim a adu­ pentru eliberarea lo ca lită ţii fost eliberat în ziua de 5 a p ri­ de 3 zile. u n ilă |ile A rm atei 4 sublocotenentului G rigore La- populaţia sinistrată. Spre exem­ tim p de iarnă, numeroase ma­ tă c o n trib u ţie la eliberarea po­
p o ru lu i cehoslovac.
nare a organizaţiei de bază.
Senograd şi cucerirea în ă lţim i­ lie. Pentru eroism ul cu care române, cot la cot cu cele so­ zăr, caporalului A lexandru M a- plu, Arm ata f română a acor­ sive muntoase ; au fo rja t 4 Participarea arm aleî române,
A nalizînd situaţia, birou l Co­ lor înconjurătoare. au ac|ionat. trupele române au vietice. «u străbătut prin lupte nache, soldatului Ion liîlu şi al dat populaţiei cehoslovace si­ cursuri mari de apă : au e li­ umăr la umăr cu ostaşii sovie­
m ite tu lu i judeţean de p a rlid a Demn de subliniat este fap­ fost citate prin ordin de C o­ peste 130 de km. nim icind şi m ultor altora. nistrate de război peste 200 000 berat 1 722 lo ca lită ţi, d in tre ca­ tici. la eliberarea U ngariei sî
recomandat organizaţiei de tul că în m asivul Javorina, vî- mandamentul suprem sovietic. capturind ultim ele focare de De asemenea, poporul ceho­ mese calde, aproape 20 000 kg Te 31 oraşe, pa rticipînd la lu p­ Cehoslovaciei, pînă la in frîn -
bază să cercele/e mai bine n ă lo rii dc munle. dînd dovadă După această victorie, fo rţe ­ rezistenţă h ille risle . In acelaşi slovac îşi aminteşte şi-şi va a­ de făină. 7 000 kg de earlofi. te grele pentru eliberarea ora­ gerea Germ aniei h ille risle ,
faptele si să le aprecieze la a­ de o excepţională capacitate de le principale ale A rm atei l ro ­ tim p. Arm ata I română a tre ­ m inti cu respect şi adm iraţie A dat de asemenea. pentru şelor Roznava, Lucenec, Zvo- je rtfe le de sînge pe care le-a
devărata lor valoare A fost rezistentă lizică. au pus slă- mâne au (ost trecute la vest cut la urm ărirea inam icului p i­ de e fo rtu rile depuse şi erois­ m uncile agricole. I 350 oam eni- Icn, Banska-Byslriea. dat uriaşul efort pe care în ­
convocată astfel din nou adu­ pînire. prin lupte înverşunate, de TÎu) Vah. unde au angajat nă la 10 mai. cînd a (ost tre ­ mul trupelor române in lupte­ zile si 200 de anim ale-zile. Ser­ Faptele de arme ale ostaşi­ treaga tară )-a făcut pentru
narea generală care siluîndu-se pe cota I 040. v îrfu l principal lupte violente în C arpatii A lin. cută în eşalonul 2 al F rontu­ le pentru eliberarea Cehoslo­ viciu l sanitar al acestei armate lor rom âni in luptele din Ceho­ susţinerea fro n tu lu i antifascist
pe poziţii mai intransigente, al m asivului' Ostaşii rom âni au în frin l pas lu i 2 uciainean în cadrul că- vaciei de sul) ju gu l fascist. El a acordai 20 000 de consultaţii slovacia. dragostea cu care an sînt expresia îna ltelo r senti­
judecind mai bine abaterile si Pină la s lirş ilu l celei de a cu pas rezistenţa înverşunată ruiau luptau trupele române. a rid icat în memoria lu p tă to ri­ Si tratam ente medicale. 300 de înconjurai populaţia pe care o mente in ternationaliste de care
abuzurile lui Dum itra, a liotă- doua decade a lu n ii m artie a b iilc ris lilo r ajungînd. la 26 A stfel, s-au încheiat a cţiu n i­ lor rom âni căzuţi in lupte mo­ analize medicale. La rîndu l ei. eliberau de sub tira n ia fascis­ esto animat poporul nostru.
rît să-i dea o sancţiune pc Arm ata I româno, cucerind noi ap rilie in apropieri*a oraşului le trupelor române in cadrul numente evocatoare In num e­ populaţia cehoslovacă a arătat tă. s-au bucurat de o largă * ) U rm a re din nr. 4766.
măsura faptelor. propunînd. şi no; aliniam ente de apărare U herski-O sii og, < are a lost o- războiului a n tih itle rist. La în ­ roase lo calită ţi. între care a­ trupelor române sentim ente apreciere din partea au to rită ­
in acelaşi tim p, destituirea bine organizate ale inam icului, liberai in a< eeaşi zi. m intim : Lucencc, Zvolen. ţilo r şi lo cu ito rilo r. Nenum ă­ Lt. col. VASILE MOCANU
din funcţia de director. a atins, pc lo a iii lungim ea fî- D ezvoltind olensiva la vest cetarea o s tililă lilo r, cele două Kremnica. Picstany, Krom eriz, prieteneşti. rate documente relevă recu­ doctor în istorie
Yasile Agache a lucrai ca şiei ei dc ofensivă, rîul Hron. de rîu l Vah, u n ită ţile Arm atei armate române ajunseseră în Brno, Hum polec etc. Pe te rito riu l Cehoslovaciei, noştinţa cetăţenilor oraşelor şi Academia m ilitară Bucureşti