Page 11 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4767 $ MIERCURI 6 MAI 1970 3
DIALO G CU CITITORII
Un nou m aga-1
Iosll Rusu — Romos. Răs de contesiatii de pe lingă D i acest trim estru la cooperativa
punsul pe care l-a ti p rim it de recţia judeţeană a m uncii, că agricolă al cărei membru sîn-
zin sătesc la conducerea cooperativei a- reia v-ati adresat. ie ti. Vă inform ăm că perioade
gricolc de producţie este co Gh. Fotescu — Hunedoara. le de activitate pe care le-ati
prestat la unele in s titu ţii de
rect. D r altfel acest lucru este.
trăit recent bucuria deschi •WW11 mi reglem entai şi de legea 27/ Revenim cu precizări la răs stat nu se iau în calcul la sta
L o cu ito rii din Fornădia au
punsul nostru pe care v i l-am
bilire a pensiei de C A P. Dacă
1966. republicata în anul 1969,
derii unul nou maqazin în unde p rintre altele se face- si dat in ziarul nr. 4 766. Dacă aveţi cel puţin 5 ani lucraţi, 17.00 M icroutf<cinpr«mieiâ;
satul lor. m enţiunea ■ ,.!n cazul în care înlre 15 ap rilie — 28 iunie pe core trebuie să-i dovediţi 17,05 Fotbal c Roatăofo -* lugosla-
Localul, construit prin : f r s % o persoană ce are dreptul la 1969 aii fost în incapacitate cu acte oficiale si virsta dc 62 v/o. TTaansmiilune d lic c lă de
pensie în cadrul asigurărilor tem porară de muncă, perioada de ani, puteti înainta form ele fa Şf;adionul „23 August".
contribuţia voluntară a ce
sociale de stal. a lucrat, o pe respectivă sc va exclude alTt respective la O ficiu l dc pensii Comeo taior Cristian Topeicu;
tăţen ilo r şi cu s p rijin u l coo rioada ca membru al cooperati ra tim p c il şi ca sumă din cal Deva, care vă poate sta b ili un 19.00 Telejurnalul de seară;
m m m m m n - i « vei agricole de producţie, va culul indem nizaţiei do conce ajutor social. Cu o condiţie in 19,20 „H a i sâ-ntindem hora m aro"
perativei de consum din
putea prim i pe Ungă pensia diu. Dumneavoastră din cile să : să nu beneficiaţi de loc - « rn W u n t de «Intece ţl dan
localitatea Şoimuş, dispune * ~
de asigurări sociale cuvenită ne scrieţi, dovediţi o vechim e dc pensia de la C.A.P. Leqea suri ;
de spaţiu corespunzător pen pentru tim pul r it a lu cra t ca in clrnpul m uncii de neste 20 27/1966, republicată în anul
^ * m $l 19,50 C ab in etul economic TV.
tru servirea celor aproape angajat, şi pensia de la ser- de ani. Pe baza a firm a ţiilo r 1969, precizează î „C ei care au N oua «truclură organizatori
100 de fa m ilii de localnici. ® **î % m â lo ru l cooperativei agricole de făcuI© ar însemna că aveţi o pensie nu pot beneficia de că a com erţului ozlerler al
producţie pantru perionda cit dreptul la un concediu de 24 ajutor social". R opiânlel ţi efeclele p oziti
Demn de m enţionai este că sx iw m w m w m ^ « m
a lucrat în acest seclor". de zile lucrătoare. Tn situaţia ve asup ra e ficienţei activită
numai m ob ilieru l din in te D ionlsic Brad — Geoagiu,
Achlm Dancln — Balom ir A actuală, însă. trebuie să vi se Dumneavoastră aveţi un sala ţii de im po rt-e zp o rt Invita
rio r se ridică la suma dc scadă tim pul cit, ati fost în in ţii em isiunii ; Cornel B urti
nii pa care-i m enţionaţi dum riu de pină la 1 300 lei, dar lo
aproape 50 000 Jei. neavoastră în scrisoare nu vă capacitate lem porară de muncă. c u iţi în m ediul rural. In acest că, m inistrul com erţului e i-
dan dreptul să beneficiaţi de loan Vetan — Dobra. Dosa caz alocaţia de stat pentru co lerios, | i dr, N. S. S tăneicu!
LIVIU MUNTEANU pensie si nici de a ju to r social. pii este dc 80 dc lei lunar. Su 20.15 Teta—cinem ateca; „O b s e s ia *;
preşedintele cooperativei . Vulcanul - unul din centrele muncitoreşti din Valea Jiului - se îmbogăţeşte on de an Dacă reu şiţi să mai lu craţi m ă rele de pensionare ale mem ma de 130 lei se acordă ace 22.15 Te lvju rn o lu l de naopte ;
se
b rilo r cooperatori
aprobă
de consum Şoimuş car un an şi două lu n i, penlru
cu noi blocuri de locuinţe frumoase şi confortabile ce sint puse la dispoziţia harnicilor mineri de adunarea generală a coope lor angajaţi care au un sala 22,30 D ram aturgul ţi angajarea
dispoziţia harnicii
şi preparatori din această localitate. Foto : N. GHENA a totaliza o activitate de 5 ani ra tive i. Desigur că si dosarul riu de pină la 1 300 lei, dar lu i In viaţa saciolă o ţă rii;
în cîm pul m uncii, ve ţi putea locuiesc în m ediul urban.
dum neavoastră va fi supus
benelicia de ajutor social la 23.00 închiderea em isiunii,
spre aprobare in prima aduna
dala cînd îm p lin iţi 62 de ani. N. PANAITESCU
re generală ce va avea loc în
greşeli. A tacu l lo r a fost lip Ştefan Ageu — Telîuc- Prin
sit de forţa şi vigoarea nece salariu ta rifa r în vigoare se în
sare, iar blocajul uneori ine ţelege salariul actual cores
xistent M edicina a ven it la punzător funcţiei avute Îna in
Petroşani cu num ai doi titu te de aplicarea H. C. M .-u lu i
Handbal la ri, care însă au învins echi 914/1968. Predz.ări suplim enta
pa dezorientată a gazdelor. De re găsiţi in avizul M in iste ru lu i FABRICA CHIMICĂ ORffllE
In fata unui num ăr mare de
„Fluier“ de alarmă pentru... spectatori, pe terenul Con a ltfe l in teren au existat tre i M un cii nr. 133 555 din 27 Ia
structoru l s-au In tîln it In ca Jucători care au dem onstrat nuarie 1969.
cunoştinţe in acest sport - K o-
„cavalerii fluierului“ dru l prim ei etape a tu ru lu i m arnitehi de la gazde, Şerbă- Gh. Şorlan — Bucuresci. Re
cam pionatului judeţean de ■ nescu şi Băcăuanu de la oas dacţia a ve rifica t dosarul dum
Probabil, unii d ln tie corespondenţii sportivi oi ria ru lu i vor li râm at handbal, fo rm a ţiile C onstructo peţi. Restul com batanţilor au neavoastră îm preună cu tova
(neplăcut) surprinzi iar• dim ineaţă tin d , nerăbdători, ou cum părat go ru l Hunedoara şi Şcoala spor evoluat la n iv e lu l unor p ra cti răşa Elena Oprescu, şefa O fi execută la m a ş in i-u n e lte de în a ltă te h n icita te ,
• eta de Io chioţc }i au v o iu l co din re lo lorile lor lipsesc aprecierile tivă Deva.
ţi o bie rv a ţiile Io o dreto o rbitro je lo r ţi arbitri lor. Rindurile de (o(â nu canţi ai vo le iu lu i pe... plajă. c iu lu i de pensii Deva. Pensia
te vor o... tc u io pontru absenta din sior o su blinierilor lor referitoore Io După un început furtunos al Prim ul set revine lo c a ln ic i pe care o p rim iţi de la dala
arbitraje, ci un „flu ie r" cit te poote de strident la adresa a rbitrilor cote gazdelor, oaspeţii pun stăp ini- lo r cu 15-7. In al doilea, ci de 1 ianuarie 1969 este bine
au condus meciuri In com pionotul judeţean do totbol. re pe joc şi, d a torită unor ac pentru toate u n ită ţile econom ice şi in d u s tria le
la s lirţitu l rolo tâ rilo r sole, de la meciul Encrgio Devo - G lorio Ha- conduc cu 9-5 dar cedează la calculată. Din c ile ş titi si dum
|eg, corespondentul loon Simion consemna că ,,din nou la Devo se sem- ţiu n i g în dile şi incursiuni ra 12-15. Setul urm ător insă îl neavoastră în luna decem brie
n o le o iâ nepreienlarea o rbitru lu i dcle g o tV Intr-o altă cronica, loon Ştereo pide in d ispo zitivul advers, cîştigă din nou (15-7). Iar în 1968 a fost depusă la dosar a-
intenţiona sâ oducă Io cu no ţtinţo citito rilo r co de Io in tiln ire o R afin reuşesc ca în m in utul 10 să din ju d e ţu l n o stru u rm ă to a re le o p e ra ţii:
aşi. Lonea - C.F.R. Simeria o absentat un o rbitru de tu ţâ , serviciul său al patrulea stud enţii din Pe deverinta pe baza căreia v i
locindu-l un spectator (un student), care, se pore, o lo it corn in afara conducă cu 3-0. Dar gazdele işî troşani iau conducerea cu s-au sta b ilit perioadele de ac
losei, discutabile, a golului e g o liia io r ol localnicilor, neocordot la sem- revin î Balind înscrie de două 10-4, 12-8, dar o cădere in e x tiv ita te prestate in grupa a
nolotea p o liţie i de ofsaid de către im pro vita lu l „ca vale r al flu ie ru lu i", ori. ia r Pleşca. in m in utul 16. plicabilă (12-15) duce la ega Il-a de'm uncă. De faptul că s-a • lucrări da danturat prin frazare, roţi dinţat© cilindrice cu dinţii drepţi în
lop t ce a provocot unele nem ulţum iri in rîndul tp e cto lorilor.
N ehotărireo a rb itru lu i I. Lolroloţ a ¡scot serioase discuţii ţi ince rtitu reuşeşte egalarea. A poi, jo cu l larea situa ţiei : 2-2, in tîrz ia t cu aducerea adresei clinaţi de (a modul 1 la 16, cu diametru între 240 fa 0 1600 mm.
dini asupra scorului real din partida M inerul Aninoosa _ Dacia O ro ţtie . se echilibrează, devine pe (a In setul decisiv, bucureşte- respective nu se face vin o va t
Corespondentul nostru Titu Cornea o adus personal cronica m eciului Io lo curi dur (din partea gazde n ii se detaşează, (9-1) dar gaz în n ici un caz o fic iu l de pen
redacţie, in care integislrose scorul de t>0 in tovoorca Doctei Pe io lor), dar spectaculos din punct # lucrări de strungărie la strung Carusel de 0 1000 mm.
orele ^ 14, Ju rp /iiâ I T. Cornea ne-a telefonat din Aninoosa cerîndu-ne să dele egalează la 12. Trei m ingi sii. Un răspuns asemănător vi
m odificăm rezultatul consemnat ir» cronică în concordanţă cu cel înscris de vedere al evo lu ţiei scoru puternice ale lu i Şerbănescu s-a expediat acasă de Com isia
pe... foaia de o rb itro j : 1—1. lui. decid insă soarta partidei • • lucrări de strungărie pentru strung Rangheţ 0 400X1000 mm.
Despre oceoitâ llo g ron tâ contradicţie dintre cele doua scoruri, T. Cor- După pauză, oaspeţii scad
nno ne is la to că ulterior a auzit despre ..ich im bo re o " scorului. M otiv pen 12-15 in u ltim u l set şi 2-3, scor # (ucrâri de aşchiere la şeping 400X700 mm.
tru care s-o deplosat Io locuinţa a rbitru lu i la k a to ţ, pentru o cere lă ritm u l de joc, condiţia fizică final.
m uriri. Iotă ce a o lla t : la ilir ţilu l m eciului, cînd com pleta foaia da or- îşi spune cu vîn tu l, iar ultim a NICOLAE tOBONT
b itra j, anum ite „in siste n ţe " l-au determ inot pe arbitru să consemneze co parte a reprizei secunde îi gă RADIO # lucrări de maşini de alezat Bohrwerk de 0 80 fa 100 mm.
gol mingea ţu lo tă de Furnea in boră in m inutul 75 (I). Neavind Io înde-
mină a lte in form o ţii, redocţia nu so poate pronunţa. De aceeo lăsăm o- seşte pe localn ici în vervă Tenis de masă PROGRAMUL I : 6,05-9.30 Muflcfl 0 lucrări pentru maşini de rabotat cu dimensiunile 1000X3000 mm.
cest c o i la aprecierea spectatorilor ţi moi ales a forurilor competente. deosebită, reuşind astfel să-şi ţi a c tu a lită ţi; 9.30 V iata c ă rţilo r ;
Lin lucru e cert insă : dum inică, la Aninoaso, a rb itru l s-a corn a fla t in surclaseze adversarul la sco Sala de sport C o nstructorul 10.10 Curz de lim bo germană ; 10,30
olară de joc I Drept pentru core colegiul or trebui să fluiere I din Hunedoara a fost gazda Vreou sâ jtlu ; 1 f,0S Muzică ujoaro ; Execută in trimestrele III şi IV 1970 reductoare de turaţie cu roţi melcate cu
Aşadar, inlr-o singură etapă, in numoi trei corespondenţa din corn- ru l da 27-17. prim ei etape a tu ru lu i cam 11,30 G nteca ţl prelucrări corola ;
pionotul judeţeon, ni s-au semnolot trei grave abateri sovirţite de con Corect a rb itra ju l luî H ora- 11,45 Sfatul m e dicu lu i; 12,00 M utică rapoarte de reducere 1 : 15 ; 1 : 2 5 ; 1 :30 ; 1 :50 ; pentru puteri între 0,64 kW
ducătorii jocurilor. Chior daco, so spunem, ele n-au avut o influ e n ţă d i tlu Borca (Petroşani). pion atulu i judeţean de tenis u jo a ră ; 12,25 Ş tiinţa la t l ; 12,30 Me
rectă asupra rezultatelor înregistrate, aceste acte de indisciplină com petl- de masă pe echipe, cu p a rtic i lo d ii populare; 13.00 R adiojurnal ; pină la 14 kW.
ţionalo vor trebui să-ţi găsească o lăm urire d in partea C olegiului Jude IOAN VLAD parea fo rm a ţiilo r C onstructorul 13.10 Avanprem iera co tid ia n ă ; 1322
ţeon de a rb itri. M e lo d ii nem uritoare; 13.42 Prelucrări
Pentru o veni, cit de cit, în sprijinul acestei ide ', om eipus eele de Volei I Hunedoara, V o in ţa Brad şi de fo lclo r; 14.00 Caleidoscop m uzical; IN ACELAŞI TIMP FABRICA CHIMICA ORAŞTIE
mai sus tovarăşului A le i. Anascu, preşedintele C olegiului judeţean de I.I.L. Orâştie. 14,40 Radio p u b lic ita te : 14,SO D in Im
a rbitri, solicitindu-r anum ite e ip lic o ţii ţi opinia sa la oeeile ţi a lte obateri U ltim a evo lu ţie a echipei La capălul unor partide v iu registrârile ta ro g otlsiu lu l lu ţo la v iţă ;
tem nalote anterior. Iotă ce ne a spus tovarăşul Anescu : disputate s-au înregistrat u r 15.00 R ad io -ţco olă ; 15,30 Compozitorul
— Am luat ţi eu notă de oeoste coruri, dar trebuie sâ le onolizăm . Ş tiinţa Petroşani pe p ro p riu l jo p lă m in it - George Enoscu; 16,00 Ro- A N G A J E A Z Ă
Deocam dată rstît vă pot spune. teren a coincis cu o nouă în- m ătoarele rezultate : V o in ţa
Cq, certitudinea că in C olegiul jude(eon de a rb itri se va face o ona- irînq ere care de altfel ti pe Brad — I.I.L- O răstie 9-5; Con d lo ju rn a l; 16,20 C lntâ Vlad D lo n lsle ;
16 30 C onsultaţie ju rid ic a ; T6.40 Se-
liză te m o M co ţi se va luo o posiţie hotârilă fo ţă do problem ele a rb itra stru cto ru l Hunedoara — I.I.L. lecţlunl din opereta „N e o p o le tub muncitori calificaţi in motoriile de :
t o r i aşteptăm concluziile sut-num itului *rgan, pe care le vom oduce la cetluieşte soarta de re tro g ra sărutul fo cu lu i" de R ascel; 16,55 Trans
cunoştinţa citito rilo r. dată. Deşi au în tîln it un ad O răştie 9-1 ; C onstructorul H u misiune sportiva — Fotbal : Romănlo
N. STANCIU versar slab, e le vii profesorului nedoara — V oinţa Brad 9-6. - Iugoslavia; 16,30 O m oladie pe a • STRUNGARI O FREZORI • RECTIFICATORI do categoriile III-1V-V-VI.
Ceacu au comis numeroase I. CINCIŞANU dresa d v .; 19 00 Gazeta ra d io ; 19,30
Săptăm ina unul m elom an; 20,05 Ta-
bleto da seara; 20,10 365 de e inteco:
20,20 A rgheziană; 20,25 Zece m elodii
preferate; 21.00 Isteria id e ilo r; 21,20
Form aţlo Coral ; 21.30 Mom ent poe
Gluma s-a prins erau distruse, ci numai 55 de Becurile tic ; 21 35 Solista serii - D orina Dră-
bucăţi. Boală a
exagerării
cătuşul B. llie de la oţelă- Tâtux, . sau lipsă de răspundere ? să reziste... 22 30 Pentru m ognetolonul d v ,; 23.00
gh îc l; 22.00 R ad io ju rn al; 22,20 S port:
In urmă cu citeva zile lă
Concert de muzica u ţo a ră ; 0,03—5.00
, ia electrică a Combinatului Pe cînd Estroda nocturnă. CINEMA
PROGRAMUL II : 6 00 Program mu-
siderurgic Hunedoara s-a fruxtMŞo. tice l de d im in e a ţă ; 7.00 R odlojum al; Exploatarea minieră
gîndit să Iacă o glumă cu acoperişul? Se ştie bine că sint sta 7.10 Program muzical de dim ineaţa
DEVA :
Preo
mie panhu un
colegii de echipă. Astfel a b ilite şi trebuie respectate (continuare) ; 0,10 Tot în a in te; 9 25 îăsboi a tlt da mare (C inem ato
M ari In te rp re ţi; 9.02 Tineri interpreţi
cesta a luat o sticlă in care In faţa blocului AB 20 din anumite reguli de iluminat de muzica p o p u lară ; 9,10 Curs da graful „P a tria ") ; Păcatul drogos-
se găsea lac dc bachelită si conducerea cooperativei de municipiul Deva, la numai public al localităţilor. De la lim ba germ ano; 9,30 Corul C om bina tei („A fla “ ) ; SIMERIA: Prinţesa
a pus-o pe masă, după care consum din localitate. Prima ciţiva metri de o intrare, e acestea se Intilnesc însă şi. tului siderurgic din H unedooro, dlrl* trista („M u re ţu l" ); HUNEDOARA;
H elgo
(„C onstructorul“ ) ;
|or Canstontin U ngureanul 9,45 M a ti
Splen
cu un aer foarte serios a dată au reclamat că li s-au dilii oraşului au construit în unele excepţii. Bunăoară, neu de opera; 11,00 Ş tiinţa , lehnlco, doare In Iarba (..S id e iu rg lslu l“ ) ;
întrebat pe cei prezenţi dacă sustras de către autori ne vara anului 1960 o platfor- cine a trecut prin satul Sirbi In n te zie ; 11,30 M e lo d ii cu jl fără cu CALAN: Peretele vrăjitoarelor („11 Deva
TELIUC :
Iunie” ) ;
lo ri,
Suflete
vor să bea Muncitorul A. cunoscuţi circa 1 800 litri mo mă-boxă de colectat gunoiul. tn zilele de 21-22-23 (poate vinte; 12,03 Avanprem ieră cotidiană ; seriile l - ll („M in e ru l"); GHELAR:
12 15 Concert de p rin ţ; 13,00 M uncă
Viorel n-a aşteptat să fie torină. După citeva zile de Treabă frumoasă, şi-au spus şi in următoarele) aprilie veche din Transilvania; 13,30 Unda Dosarul XII („M in e ru l” ) ; PETRO
rugat şi-a doua oară. Aces cercetări s-a aflat însă că locatarii, deşi platforma- a.c. a putut vedea cum in veselă (reluare) : 14 03 S o ll|ti )l fo r Ş A N I: A dio Tezas („7 N oiem brie") I cu sediul în Deva, str. Horea, nr. 201
ta a luat sticla, a desfun boxă a fost amplasată foarte plină zi ardeau toate becu m aţii artistice do a m o lo rl; 14 30 M u Roju j i auriu ţi Un d e lict aproape
motorina respectivă se con aproape de geamurile bucă zică de estradă; 14 55 Ş tiinţa la zl ; perloct („R ep u b lica ") ; LUPENI: Nu
dat-o $i a tras un gxt zdra sumase de către brutarii sub rile de pe străzi. Interveni ii 15.00 M uzică din opera „ fa r j| te i vor fi d ivorţuri („M u ncito re sc") ;
văn. Ce a urmat după aceas ordonaţi cooperativei de con tăriilor şi ale camerelor de le telefonice făcute de lo lor" de lo rlz ln g ; 15.30 M e lo d ii de Visul d-lul G entil („C u ltu ia l” ) ;
tă glumă e uşor de priceput. sum, la coptul pîinii. In cea locuit. Dacă-i pun şi aco cuitorii satului la cei care Vosile V o illa ch e ; 15 40 Radio p u b li LONEA t Crimă in stil personal
16,00
cita te ;
16.20 Ac
R ad io ju rn al;
PAROŞEN1;
Lingă
(„M in e ru l” ) ;
A. Viorel a fost urgent tri de-a doua reclamaţie con periş, merge — s-au cousofot tu a lita tea m uzicală; 16,55 S loiul me lin e (roiesc oameni („E n e rg ia "); ANGAJEAZĂ URGENT
mis la spital pentru a i se ducerea cooperativei cerea pină la urmă oamenii. Dar, răspund de distribuţia ener d ic u lu i; 17.00 Album liric ; 17,35 Lec PETRILA : M ina Cu b rilia n to („M u n
face spălaturi interne a trecut vara, a venit toam giei electrice au rămas fără turi p o ra le le : 19.00 Cîntece ;l jocuri citoresc") ; VULCAN: Iubirea strict
cu insistenţă organelor de na, iarna, un alt an cu iar populore: 18.30 Curs de lim ba ger
Cum dc sint lăsaţi unii. miliţie să prindă de urgenţă ecou. mană ; 10,50 Cinci stele în recital : oprită („M u n cito re s c"); U R IG AN I; următorul personal pentru sectorul mină Muncel :
negru
(„7
N oiem brie") ;
Prinţul
alumeţi să-şi facă mendrele individul care a distrus cu nă, primăvară şi azi-mfine S-or fi gindit oare cumva 19 30 M eridiane liric e ; 19.50 Noapte ORAŞTIE: M ireasa era in ncgiu
bună. c o p il; 20 00 Ciclu da lie d u ri;
in timpul desfăşurării proce roţile unui vehicul circa 300 vine o altă vară. Pe cînd lucrătorii I.R.E.D.-ului să 20.15 Tcofru ro d io lo n ic; 21,31 Con („P a tria ") ; M oartea unui birocrat # muncitori calificaţi sau neealifieaţi, apţi pentru
(„F la c ă ra "); G EO AG IU -BAl: Aten
sului de producţie ? ! 400 bucăţi ţiglă. $i de aceas montaţi acoperişul respectiv pună la încercare rezistenţa certul nr. 1 în Do m ojor pantru vio a to tu l de la S orajevo; HAŢEG: La munca în subteran.
tovarăşi edili ai municipiu
tă dată organele dc miliţie ră jl orchestră de Joseph Haydn ; nord prin nord-vest, seriile l- ll
22 00 Aspecte de Io cea da n ll-o e-
Alarm ă falsă au fost operative. Cînd s-au lui Deva ? Mu de altceva becurilor ? Oricum, dacă lu d 'ţie o F eitlvolulul de muzică da jozz („P o p u la r"); BRAD: Prieteni Iară EXPLOATAREA MINIERA DEVA ASIGURA URMĂ
dar e gata să cadă si zidul
deplasat insă la faţa locului, crurile stau aşa, intenţia cam - P lo ie jtl 1970; 22,23 Fragmente din grai („S te a u a lO ţle") ; GURA9AR-
De două ori organele de colectorului-platformă. Asta oratoriul „Pe lespedea o roilor" de TOARELE :
miliţie ale comunei Dobra au constatat cu uimire că nu din cauza in te m p e riilo r şi a aduce a pagubă. Cine o su Serglu Sorchizov; 23.05 Discuri rare; ZA : P rofesîoniţiii („M in e ru l") ;
au fost alarmate de către 300— 400 de bucăţi de ţiglă neglijenţei portă ? 24,00-1.00 „Vesperae Bacchanales", IHA ; V ia M a la („L u m in a *). % cazare, în căminele exploatării pentru cel ce
pontru s o llţti. cor ml»t $1 orchestră
de eameră de Ponloleon Roslravsld. se angajează, contra cost;
# masă la cantină contra cost;
# salarizarea se face In conformitate cu H.C.M.
A cţiuni de vitatea U .M .T.F.-ului şî cu a nr. 914/1968 ;
ju to ru l acordat din partea m i
(Urmore din pag. 1) PINA SE ORGANIZEAZĂ n iste ru lu i am reu şit să înd re p
popularizare a unor tăm lu c ru rile . Am p rim it în u l # spor de izolare 9 la sută.
tim u l tim p unele m otoare,
acte norm ative Cum so explică acest feno pu nţi pentru spate, bancuri
men ? D irectorul susţin© că u pe ntru rod aj şi alte u tila je
In întregul judeţ au avut nitatea este nouă, in plină o r „ORGANI ZAREA < < ceea ce va conduce în mod in
loc acţiuni de popularizare ganizare şi de aici o serie de direct la m ărirea capacităţii
a Decretului pentru sta b ili
greulotî inerente înce putului. de transport. Ne preocupă a
rea şl sancţionarea unor „N o u ă " însă e un fel de a spu cum in mod deosebit refacerea
contravenţii p rivin d re g u li
ne. N oul apare aici doar sub pa rcului oare din cauza unor
le de con vie ţu ire socială, anului. Ce „pro no stic" daţi? c iilo r de specialitate de la sluni de am plificare p rin pre
forma de subordonare U n ita neajunsuri In prim ele două
ordinea st liniştea publică. tea nu este altceva de fapl de- — in ceea ce ne priveşte pe com binat. Dacă aceste pro ble luarea unor ateliere rămase lu n i a fost pus... la păm înt. A -
Cu acest p rile j judecător), cît o dislocare din activitatea noi. am luat toate m ăsurile me se rezolvă în tim p u til sar disponibile de la u n ită ţile a tentîa principală va fi îndrep
procurori, jurisconsulţi, lu fostei I.M.T.F. Sebeş, care lu pentru a satisface cere rile de cin ile de plan se vor îndeplini. gricole. De asemenea, două din tată înspre rep ara ţii de calita
crători de m iliţie au tin u t cra şi în ju de ţu l nostru cu fo r transport ale u n ită ţilo r fores Prin urm are, realizarea pro cele 8 încărcătoare solicitate te şi întreţin ere. A vîn d în ve
expuneri la cluburi, case ţele de care U.M.T.F. Deva dis tiere. Prin extinderea ateliere ducţiei de masă lemnoasă sta le avem asigurate. dere tim pul favo ra bil şi ziua-
de cultură, cămine c u ltu ra pune in m om entul de fată. O r lo r noastre de reparaţii vom b ilită prin planul de stat de — Care sînt m ăsurile p ra cti lum ină prelungită am m ărit
le, In întrep rind eri si In sti ganizarea, deci, se referă reuşi să efectuăm în cea mai pinde de crearea unor condi ce luate de conducerea com num ărul curselor lo unele m ij
tu ţii, în şcoli şi la staţiile la serviciile funcţionale din mare parte repara ţiile curente ţii, de asigurarea cărora răs bina tu lui pentru ca ne ajunsu ri loace de transport. Rezultate
le de la U.M.T.F. să fie lic h i
de radioficare. cadrul u n ită ţii, la modul de şi re v iz iile tehnice cu forţele punde conducerea C.E.I.L. D e date ? le prim elor două decade din
„Ecoul larg şl satisfacţia acţiune al com ite tu lu i de d i de care dispunem, ceea ce va va. Iată ce ne răspunde în le- luna a p rilie sînt m ult mai bu
deplină iată de noile m ă recţie. conduce la reducerea substan qătură cu aceasta tovarăşul — La Petroşani s-au asigurat ne, aşa că sarcinile de plan pe
suri luate pentru eradica — In lr-a de văr noi am pre ţială a im o b iliză rilo r. Am or- inq. Romulus G otiu — d ire c con diţii pentru executarea re trim e stru l doî şi în continuare
qanizat îa Baia de Criş şi H a
rea din sinul societăţii luat o oarecare organizare a ţeg recondiţîonarea agregate to ru l tehnic al C.E.I.L Deva : p a ra ţiilo r curente şi a re v iz i pot şi trebuie să fie realizate.
noastre a elem entelor ca procesului propriu-zîs de trans lor şi m otoarelor, ceea ce va „în fiin ţa re a U .M .T.F.-ului la ilo r tehnice în atelierul de la Dîn re la tă rile In te rlo c u to ri
re contravin re q u lilo r de port. Deşi rezultatele nu sînt determ ina elim inarea unor nea Deva a fost una din dolean Lonea. am elaborat un studiu lo r noştri reiese că organiza
con vie ţu ire socială, care cele mai bune, ele se prezintă junsu ri m anifestate in trecut. ţele cete mai acute ale noastre, pentru extinderea atelierelor, rea „o rg a n iz ă rii" u n ită ţii de
slidează munca cinstită a „îm b u n ă tă ţite " fată de re a li De asemenea, am sta b ilit com îm plinire a ei nu s-a făcut insă personal m-am ocupat de l i transport continuă, iar stocu
chidarea pieselor disponibile şi
fost atestat de participarea zările anterioare. Dacă în ve petente loarte largi şefilor de in cele mai bune forme. In altele. rile de masă lemnoasă co n ti
larqă a cetăţenilor Ia dez- chea subordonare a I.M.T.F. sectoare pentru soluţionarea prim ul rînd ne-a fost transfe — Dar, de aprovizionarea nuă să stea în pădure. Dacă
balerea no ilo r acte norm a Sebeş, se realiza un indice de unor problem e m ajore de rat un parc auto loarte uzat, pieselor de schimb şi a mate C E I.L, Deva în trim estrul I
tive — ne-a declarat tova u tiliza re a parcului de 39 la transport. iar in al doilea rînd nici noi ria le lo r care lipsesc cine s-a şi-a realizat sarcinile globale
răşul Njcolae Stinea, pre sută, la noi a crescut le 59,5 nu am reuşii să asigurăm cele ocupat ? de producţie nu trebuie n e g li
Cu toate acestea, realizarea
şedintele orqanizatlei ju Ia sulă. plan ulu i trim estrului H este mai eficiente condilü pentru jat (aptul că în trim estrul II
deţene a A sociaţiei ju riş — Comparaţia nu rezistă a- condiţionată de unele proble activitatea de transport şi me — Tot no!, dar serviciul nos acestea cresc substanţial. Rea
tilo r din Republica Socialis tîla tim p cit la unitatea ce o me ce nu depind de noi. Este canizare. Prin urm are, directo tru de specialitate nu se rid i lizarea lor im plică luarea unor
tă România. conduceţi se risipesc alîtea re rul u n ită lii în mod ju stificat că la n ive lu l sarcinilor ce-t m ăsuri operative care să li
zerve. vorba de dotarea cu 8 încăr ridică aceste probleme. revin, form ularistica prim ează în
Numeroasele întreb ări chideze m arile neajunsuri con
— Da, fiindcă nu avem ate cătoare adaptate pentru în tre defavoarea o p e ra tivită ţii. Este
puse de oam enii m uncii Conducerea com bînalului şî statate în activitatea de meca
liere de rep ara ţii la nivelu l ce ţinerea dru m urilor, o baracă adevărat că nu avem re p a rti nizare şî transport, astfel îneît
pentru clarificarea anum itor m etalică pentru mărirea capa se rviciile Hc resort au m ú lti ţii, dar rezultatele ar (i altele
aspecte din prevederile de rut- Cele de la Baia de Criş. c ită ţii de reparaţii a ate lie ru plo preocupări penlru folosi dacă s-ar căuta cele mai ope U.M.T.F. Deva să-şi aducă con
Dobra, Petroşani şt Haţeg, deşi
cretului, cuvintele prin ca au fost extinse în u ltim u l tim p. lu i de la Dobra. rezolvarea u rea mai raţională a capacităţi ra tive forme de aprovizionare. trib u ţia din plin la realizarea
re cetăţenii şi-au exprim at nu perm it efectuarea unor re nor problem e in aproviziona lor de transport. Am alocat si O mare parte din im o b iliz ă ri sarcinilor de plan ale C.E.I.L.
satisfacţia pentru m ăsurile paraţii complexe. re. asigurarea m aterialului lem vom aloca in continuare fon le înregistrate sînt de fapl o Deva. ju stificin d realmente to t
iuate sini dovada interesu — S arcinile trim e stru lu i II nos necesar transportului şi o duri pentru extinderea atelie reflectare fidelă a acestor nea odată necesitatea c o n s titu irii
lu i larq pe care l-a stîrn it cresc cu aproape 25 la sută mai substanţială asistentă teh relor de reparaţii, iar pentru ju nsu ri. ci ca unitate dc sine stătă
Decretul C o nsiliu lui de faţă de prim ele trei luni ale nică în teren din partea servi- cel de la Dobra avem prom î- N oi am analizat recent acti toare.
Stat*'.