Page 12 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 12
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4767 • MIERCURI 6 MAI 1970
Vizita ministrului GENEVA După intervenţia americano-
afacerilor externe al Sesiunea Adunării Generale saigoneză în Cambodgia ATLAS
Republicii Socialiste
a Organizaţiei Mondiale Si poporului chinez, exprim ă
„cele mai calde fe lic ită ri si cel
România, Corneliu Formarea unui mai înalt respect, viteazului HENRY FORD Şl
popor cam bodqian” . S ubliniind
AUTOMOBILELE
1 P că G uvernul Reqal de U nitate
N aţională a fost form at în JAPONEZE
situaţia gravă cind trupele
Mănescu, la Brazzaville „guvern regal S.U.A. au invadat Cambodqia. Henry Ford, preşedinte
GENEVA 5 — C oresponden te membre ale O.M.S.. repre scrisoarea arată că „gu vern ul le cunoscutei firme con-
chinez declară solemn că re
BR AZZAVILLE 5. — T rim isul trib u i la întărire a re la ţiilo r tu l Aqerpres. H oria Liman, zentanţi ai O.N.U. etc. Din cunoaşte G uvernul Regal de structoore de outom obile
special Aqerpres, N icolac Cre- rom âno-conqoleze, la d iv e rs ifi tra n s m ile : La Palatul N a ţiu n i România participă o delegaţie de uniune naţională“ Unitate N aţională de sub eqida din S.U.A. este îngrijorat.
|n, transm ite : M in is tru l aface carea cooperării dintre cele lo r din Geneva au început luni condusă de Dan Enăchescu. F rontu lui N aţional U nii al Şi nu, oşo cum s-ar putea
rilo r externe al R epublicii So două ţări. lu cră rile celei de-a 23-a se m in istrul sănătăţii. Cambodqiei drept singurul qu crede, numai din cauza
cialiste România. C orneliu M ă- Şelul delegaţiei române, a siuni a A du nă rii Generale a Şeful delegaţiei României la PEKIN S. — Corespondentul vedere că in te rven ţia am erica vern leqal al poporului cam situaţiei destul de dificile
nescu. care se află în tr-o v iz i depus luni o jerbă de flo ri la O rganizaţiei M ondiale a Sănă cea de-a 23-a sesiune a A du Aqerpres, Ion Gălâţeanu. trans nă îm potriva Cambodqiei re bodgian” . prin care trece industria
tă oficială la Brazzaville, la in- M onum entul m a rtirilo r, rid ica t tăţii. După discursul inaunural. nării Generale a O.M.S, o : La Pekin a avut loc prezintă o parte a planului autom obilului americană,
v lta lia guvernului R.P. Congo, In Piaţa L ib e rlă ţii din lirazza- ro stii de dr. VViIliam Slewart, avut o întrevedere cu d irec m arţi o conferinţă de nresă, in de extindere a războiului din ci şi din cauza concuren
a continuat m arţi co n vo rb irile ville . M in is tru l dc externe al p a rticip a n ţii au luat în dez to ru l general al O.S.M.. dr. M. G. cadrul căreia Norodom Sianuk fndochina. se arată In program, ţei din ce în ce moi se
cu om ologul său conqolez, României şi m em brii delegaţiei batere unele problem e de pro Candau. Cu acest p rile i au «» anunţat form area unui „qu Frontul va coordona lupla sa Declaraţia lui toase de pe piaţa internă
A uxcnce Ikonga. In cadrul guvernam entale însoţiţi de m i cedură. D isculiile pronriu-zise fost abordate unele chestiuni vern reqal de unitate naţiona cu aceea a popoarelor frăţeşti pe care o fac autom obi
co n vo rb irilo r au fost abordate nistru l afacerilor externe al vor începe m iercuri. Pc ordî legate de dezvollarea coope lă - . Acest quvern a fost alcă din Vietnam şi Laos. călăuzln- U Thant lele japoneze. In plus,
problem e de interes reciproc, R epublicii Populare Congo, A u nea de zi sînt înscrise pro ble ră rii României cu O.M.S., p ro tu it in cursul unui conqres al du-se după p rin cip iu l că e lib e Ford mo? este supărat si
in aceeaşi zi a fost semnat xcnce Ikonga, au vizita t com me p rivind mediu) în co n ju ră blema form ării de cadr«3 si a F rontu lui N aţional U nit al rarea şi apărarea fiecărei tărl de faptul că industriaşii
protocolul prim ei sesiuni a Co plexul le x lil de la Kinsoundi, tor. eradicarea princip alelo r p la n ifică rii sanitare. La discu Cambodqiei. desfăşurat la 3 şi reprezintă o chestiune a fie NEW .YORK 5 (Agerpres). — niponi ou trecut la o
m isiei m ixte de cooperare eco unde oaspeţii rom âni au putut m aladii endemice şi epidemice, ţie a participai ambasadorul 4 mai ia Pekin. Conqresu) l-a cărui popor in parte şi că sp ri in cadrul unei conferinţe de serie de măsuri care ii
nomică si tehnică între Repu constata e fo rtu rile rem arcabile form area şi instruirea perso Ion Datcu. şeful m isiunii per ales pe Norodom Sianuk pre jin u l reciproc al celor trei po presă consacrate situaţiei din Dun, în bună parte, Io
blica Socialistă România si Re depuse do poporul conqole/. nalului medical, admiterea de manente a Republicii Socialisto şedinte al Frontului. A fost poare trebuie să se bazeze Asia de sud-est, secretarul ge adăpost de penetraţia a-
publica Populară Congo, fiind noi membri. pe respectul m utual Şi năzuin neral al O.N.U., U Thant, a de merîcană pe pioto lor in
adoptat şi statutul acestui o r pentru dezvoltarea economiei La actuala sesiune participă România pe lînoă O fic iu l ales. de asemenea, un Com itet ţa spre considerarea interese clarat : Nu pot să-mi disim u ternă. Vorbind in foţo
a
Central. Norodom Sianuk
ganism. A tît co n vo rb irile d in sale. deleqali din peste 130 de sta O.N.U. din Geneva. lor fiecărui popor. lez profunda în g rijo ra re vă- conducătorilor filialei ca
tre cei doi m in iştri de externe, prezentat la conferinţa de pre zind că războiul atinge Cam nadiene o firmei sole,
cit si re u n iu n ile specialiştilor să lista q u vern ulu i reoal de Politica externă a Frontului, bodqia. in fo rm a ţiile recente Ford a subliniat că in
celor două părţi au evidenţiat unitate naţională. avînd ca se menţionează în program, se p rivin d reluarea bom bardam en
p rim -m inistru pe Penn N outh, va baza ne cele cinci p rin cip ii prezent este aproape im
exislenţa p o s ib ilită ţilo r reale, telor asupra V ie tn am u lui de
pentru o colaborare fructuoa fostu) prem ier al Cambodqiei. ale coexistenţei paşnice si va nord sin i o nouă sursă de în posibil să se exporte ve
să In diverse dom enii, in spe In continuare, Norodom li călăuzită de sp iritu l Cartel g rijo ra re . Aş dori, de aseme hicule de fabricaţie am e
O.N.U,
cial in cel m inier, petro lier, Sianuk a dat c itire proqram u- nea să exprim public preocu ricano pe piaţa japoneză
m etalurgic, agricol, al exploa lu i p o litic adoptai de Congre parea pe care am resim ţit-o , in din cauza restricţiilor si o
tă rii forestiere si in industria sul F rontu lui N aţional U nit al PEKIN 5 — Corespondentul cursul u ltim e lo r luni, faţă de barierelor vamale impuse
lem nului, tra n sp o rtu rile flu Cam bodqiei. Sarcinile F ro n tu Agerpres. Ion Gălălcanu. intensificarea lu ptelor din de către această ţară.
viale ele. Semnarea acestui lui, se relevă în proqrarm il transm ite : Prem ierul C o nsiliu Laos. U Thant a lin u l să re le Iotă de ce nu or fî im
protocol constituie o formă p o litic, constau în unificarea lui de Stal al R epublicii Popu ve în g rijo ra rea lu m ii in faţa posibil co într-un viitor
concretă de m anifestare a bu şi m obilizarea tu tu ro r pături • lare Chineze, Ciu En-lai. a „ris c u rilo r serioase pe care le destul de apropiat com
nelor re la ţii dintre cele două lo r sociale, a partidelor p o li trim is m arţi lu i Samdech N o com portă recenta agravare a pania „Ford” , şi împreu
ţări. tice. orq a n iza tiilo r profesiona rodom Sianuk. şeful sta lu situ a ţie i" din această zonă. nă cu ea şi olte com
In tr-o declaraţie făcută tr i le şi religioase cambodgiene lu i cambodqian. preşedintele declarînd ferm că „tre b u ie să panii similare, să ceară
m isului specia] Aqerpres, m i în apărarea v independentei na F rontu lui N aţional U nit al se pună capăt acestui război guvernului S U.A. să im
n istru l afacerilor externe, A u - ţionale. a păcii, n e u tra lită ţii si Cambodqiei. şi lu i Samdech hidos". El a propus convoca pună, la rîndul său. o
xence Ikonga, şi-a exprim ai o în le q rită ţli , te rito ria le a tă rii Penn N oulh, prim ul m inistru rea unei „re u n iu n i in te rn a ţio serie de restricţii im por
pinia că semnarea docum entu îm p o triva agresiunii im p e ria al G uvernului Regal dc U n ila - nale“ consacrate situaţiei din turilor de automobile n i
lu i constituie un evenim ent liş tilo r am ericani. A vîn d în !e N aţională, o scrisoare în pone.
marcant în e fo rtu rile comune care, în numele qu vern ulu i V ietnam şi Cambodqia. In eventualitatea că
de lărgire şi în lă rire a re la ţii fabricanţii de automobile
lo r de prietenie dintre Repu americoni vor cere guver
blica Socialistă România şi Re T ru p e le in te r- nului să ia o serie de
publica Populară Congo, în măsuri restrictive privind
sp iritu l păcii şi destinderii in im porturile de automobile
ternaţionale. La rin d u l său, m i ve nfio n iste au nipone, între S.U.A. $i
n istru l român al afacerilor ex
terne a remarcat că protocolul Japonia se va declanşa
prim ei sesiuni a com isiei m ix deschis un nou un nou război — acela al
outomobifelor. După cum
te şi vizita în general vor con se ştie. de mai multă
fro n t M ¿ti vreme între cele două
ţorî se duce un „război"
Interviul colo- j PNO M PENH 5 (Agerpres). fH C £ >0 F surd al produselor textife.
Comercianţii şi industria
in lerve nţio nîste a-
Trupele
P Q fN Í
m ericano-saiqoneze au deschis fA Y N tN N şii americani se vad se
rios concuraţi la eî acasă
nelului O ctave m arţi dim ineaţa un nou front de „invazia" de produse
R.P. POLONA - In foto : O parte din termocentrala Turow de lingă Turoszow, voievoda în Cambodgia, in regiunea Se S O U T H textile nipone. Nici chior
San. din P latourile înalte. Po
Cayard lul Wroclaw, care produce energie electrică folosind cărbune brun de la minele Turow I' şi triv it d e cla ra ţiilo r com anda discuţiile dintre preşedin
Turow II.
m entului american de la Sai c * m o m A W ~ 1 i V IE T N A M tele Nixon şi premierul
gon, declanşarea acestei opera A * * h ' ?0S <r*O N S j 4* nipon Sato nu au dus la
CFUDAD DE M EXIC O 5 ţiu n i a fost precedată de bom obţinerea vreunui rezuftot
(Aqerpres). — C olonelul O c bardamente masive, în tre p rin caro să ii mulţumească
tave Cayard, com andantul se asupra zonei respective de pe oamenii de afaceri a-
gărzilor de coastă haitiene întrevederile ministrului CRACOVIA „Z ilele aviaţia americană. mericanf.
care s-au răsculat la 24 a In acest fel, relatează agen
p rilie îm potriva reg im ului ţiile de presă, trupele em eri-
preşcdinlelui Francois Du- j c u ltu rii rom âneşti" cano-saiqoneze sînt angajate DEPISTAREA ŞOFERILOR
terviu acordat zia ru lu i me- | francez al economiei şi pe terilor-iul cambodgian In AFLAJI SUB INFLUENTA
valier, a explicai, în lr-u n in - \
trei operaţiuni paralele, desfă
xican „ExcelsioT“ , că a luat i V A R Ş O V IA 5. — Cores şurate în regiunea Se San şi COMMAND BĂUTURILOR
e w r ¡
această hotărîre deoarece si- i pondentul Agerpres, I. D um i- în zonele denum ite „C irliq u l ALCOOLICE
tuaţia p o litică din H a iti ..era i traşcu, transm ite - La In sti de u n d iţă ” şi „C io cu l de pa tA á « 8 0 O IA
insuportabilă". El l-a c a lifi- | finanţelor la Washington tu tu l politehnic din Cracovia pagal“ , unde au fosl înreg is
cal pe d icta torul D uvalier I au fost organizate „zile ale trate cele mai intense cio cn iri
drept „p rin cip a lu l inam ic al ! c u ltu rii rom âneşti“ . N. M a- cu forţele rezistenţei populare Un aparat ieftin, de
poporului h e ilia n “ , prccizînd l W A S H IN G TO N 5 (Aqerpres). de afaceri va continua să se reş. ataşat cu ltu ra l al amba cambodgiene. S lñ t mărimeo unui pachet de
că cei 118 oameni pe care ! în tre ve d e rile m in istru lu i deterioreze in Statele Unite, sadei române la Varşovia, a A g e n ţiile de presă semna t>gâri, vo împiedica pe
i-a condus, au acţionat în ; francez al econom iei si fin a n acesta va avea, după aprecie evocai cu acest p rile j legă lează că, paralel cu pătrunde outom obiliştii aflaţi sub
calila te de m ilita ri şi nu de ţelor, Giscard d'Eslainq. aliat rea exp erţilor, consecinţe ne- tu rile tradiţion ale pe lăTÎin rea în adîncim e a u n ită ţilo r a- influenţa băuturilor alcoo
p o liticie n i. în tr-o vizită oficială la W as qalive asupra situaţiei econo cu ltu ra l dintre popoarele ro mericano-saîqoneze pe te rito <á. lice să pornească la
R cferindu-se la cauzele e- j hington. cu m in islru l de fi mice a partenerilor lor occi mân şi polonez. A avut loc riu l Cambodqiei, se intensifică drum Aparatul - „Soie-
şecului răscoalei, colonelul nanţe american, David Ken dentali. un concurs cu prem ii pe te acţiunile fo rţelo r pa triotice în * ,% • A JS? lock” - realizat de firma
Cayard le-a a trib u it lipsei nedy, au fost dominate, p o tri O bservatorii econom ici am eri ma „Rom ânia frăţească“ şi a zona oraşului Pnom Penh, ca » **v T ? í ..Nartron W ire" din Reed
s p rijin u lu i din partea ailor v it agenţiei France Presse, de cani sînt unanim i in a aprecia fost prezentat un m ontaj lile - pitala ţă rii. Acestea au cucerit City, Michigon, supune,
u n ită ţi ale armatei hailicne. situaţia co n ju n ctu rii econo că in te rven ţia S.U.A. în Cam- rar-m uzical prezentat de un punctul strategic Neak Leung, în esenţă, pe conducăto
„U n sp rijin m inim , a spus grup de studenţi ai lectora care marchează locul de tre rul auto la un test. şi, in
mice a S U.A. şi repercusiu bodqia riscă să pună sub sem
e), ar fi permis răsturnarea I nul în treb ării strategia a n liin lla - tu lu i de lim bă română dc la cere peste flu v iu l M ekonq, la CAMBODGIA - Co urmare a hotăririi preşedintelui Nixon cozu) în core viteza de
lu i D uvalier în 48 de ore. i nile acesleia asupra ce lo rla llc U niversitatea Jaqiellona din 45 kilo m e tri depărtare de capi de a acorda ajutor m ilitar guvernului reacţionar din Cambod- reacţie o acestuia depă
In lru c ît nu am avut acest ţări occidentale. Noua scădere lio n islă a A d m in istra ţie i N ixon, localitate, cuprinzînd tradu tală. In cursul zilei de m arţi, flia, instaurat recent printr o lovitură de stol, trupe soigoneze şeşte lim ila considerotă
sp rijin , a trebuit să protejez I de luni a cursului acţiu n ilo r avindu-se în vedere soorirea ceri in lim ba polonă ale u forţele rezistenţei populare au Şi americane au pătruns pe teritoriul Cambodgiei, pentru a co normală — 200 miîmi
Bursei din New Y ork a făcut
v ie ţile oam enilor mei Şi dc im p licită a ch e ltu ie lilo r m ili nor fragm ente din operele ce cucerit, p o triv it coresponden •năbuşi lupta poporului khmer, care opune rezistenţă noilor de secundo — împiedică
să sporească preocuparea de-
aceea am îndreptat cele trei lor mai reprezentativi s c rii tu lu i agenţiei Reuter, şi ma autorităţi. pornirea motorului Con
leqaţieî franceze fată de ame tare ca urm are a noii escala
nave ale noastre spre Porto 1 to ri rom âni şi piese de mu lu l vestic a) flu v iu lu i, precum Pe hartă este localizată zona de pătrundere a trupelor ducătorul, înlroducind
Rieo“ . ninţările unei grave recesiuni dări a războiului purtat în a- zică cultă Şi populară rom â şi satul K oki Thom. situat la taigoneze şi americane in Cambodgia. cheio în dispozitivul de
în Statele Unite. Dacă clim alu l ceaslă regiune a lum ii. nească- 13 kilo m e tri de capitală pornire, apasă şi pe b u
tonul aparatului „Safe
lock". In acel moment se
aprinde o lumină verde
M in is tru l afacerilor externe tător de cuvîn t al delegaţiei slovacia, preşedintele Consi In cozul în care nu ponte
al Spaniei, G reqorio Lopez canadiene. conferinţa de liu lu i N aţional Ceh, care a întoarce cheia în 200
Bravo, a plecat în tr-o vizită două zile nu are ca scop a- subliniat im portanţa insurec R . [),
La Praga a sosit m arţi oficială de trei zile in M aroc. doplaroa de decizii form ale ţiei din mai. in fruntea că rniimi de secundă se a-
dim ineaţă delegaţia de La Rabat, diplom atul spaniol în p rivin ţa viito a re lo r pro reia s-a aflat pa rtidu l com u prînde o lumină roşie, ji
p a rlid şi guvernam entală va avea con vo rb iri cu regele grame de producţie şi des Vietnam motorul nu porneşte.
sovietică, în iru n le cu Hassan, cu prem ierul Ahrned facere. lim itîn du -se doar la nist. arălînd că ea se înscrie
Atm osfera de tensiune care de Traian Pop, adjunct al Leonid B rejnev. secretar în rin du l celor mai de seamă
domneşte in Republica Dom i m in istru lu i învă tă m în lului. general al C. C. al Laraki şi cu m in istrul aface un schimb de op in ii în ar^as- UN SINGUR
nicană de cîteva săptăm inl O O * P.C.U.S. Agenţia TASS rilo r externe, Abdelhadi Bou- tă problemă. acţiuni revolutionäre din is
s-a agravat lu ni în urma a- V lcepreraierul M alayezlel. talcb. Cu acest p rile j, vor toria naţională a Cehoslova • 13 avioane americane SUPRAVIEŢUITOR IN
saslnărli lid e ru lu i sindica lu lui Tun A bdul Razak, aflat în precizează că delegaţia fi exam inate mai m ulte pro ciei. do bo rite de u n ită ţile apără URMA UNUI
va participa la fe stivită
şoferilor din transporturi, A ti- Iran într-o viziIâ oficială, a ţile p rile ju ite de sărbă bleme intercsînd cele două rii antiaeriene.
gusltn Lopez Castro. P o trivit fost p rim ii de şaliinşahtil M o torire a celei de-a 25-a ţări, între care şi chestiunea Cu p rile ju l celei de-a 25-a ♦ O * © Spaţiul aerian al R.D. ACCIDENT AVIATIC
de cla raţiilor unor conducători hammad Reza Pahlavi A ry - aniversări a e lib e ră rii Saharei spaniole, te rito riu aniversări a insurecţiei po V ietnam a fost violat dc
considerat ca fiind cel mai
ai acestui sindicat, Lopez amebr. După cum transm ite Cehoslovaciei de sub o bogat din lume în zăcăminte porului ceh din prim ăvara A dm inistra ţia de la Saigon 2 000 de o ri in cursul lu n ii
Castro ar li fost împuşcat du agenţia Reuter, in cursul în cupaţia fascistă şi va de fosfaţi. aprilie. Un avion m ilitar am e
m inică seara de doi membri trevederii au lost discutate semna noul Tratat de anului 1945, Ia Praga a avut şi guvernul Lon Noi de la rican de transport T 25
ai .gărzii prezidenţiale. P oli problem e legate de evoluţia Ioc, în prezenţa conducători Pnom Penh au h o tă ril în fiin H A N O I 5 (Agerpres). — „Convaîr” s-o prăbuşi!
tia nu a furnizai, pentru mo situa ţiei în O rien tu l A propiat prietenie, colaborare şi ♦ 0 * lo r de partid şi dc slat ceho ţarea in capitala cam bodgia U n ită ţile apărării a n ti lunî, la scurt timp după
ment, nici un fel de in fo r şi Asia dc sud-est şi de dez asistentă m utuală dintre slovaci, o adunare festivă. na a unei m isiuni saigoneze aeriene ale R.D. Vietnam ce a decolat de Io baza
m aţii cu p riv ire la acest in voltarea re la ţiilo r bilaterale Uniunea Sovietică şi Ce C om binatul de vagoane Şl au doborîl în prim ele 4 zile aeriană Homilton (C ali
cident. irano-m alayezienc. In aceeaşi construcţii de m aşini din A luat c u v în lu l Evzcn Er- permanente cu „p riv ile g ii d i ale lu n ii mai. in spaţiul
zi. Tun Abdu) Razak a confe hoslovacia. G yor şl firm a G.H.W . din ban, preşedintele C. C. al plom atice" — anunţă agen aerian al p ro vin ciilo r su fornia). Din cele 14 per
r it cu prem ierul A m ir Abbas D usseldorl au încheiat un F rontu lui N aţional din Ceho- ţiile de presă occidentale. dice ale ţării, 13 avioane soane aflate lâ bordul
Hoveida. contract p rivin d construirea
In ultim ele patru zile, în americane, informează pos aparatului a supravieţuit
Guatemala au avut loc o se unei noi tu rn ă to rii de oţel. tu l de radio -Vocea V ie t una singură.
rie de atentate, care au pro anunţă agenţia M TI. P o trivii nam ului” . In cursul acestor
vocat m oarlea a cinci persoa con tra clu iuî, firm a vesl-qer- Festivalul T e a tru lu i N a ţiu n ilo r, stagiunea 1970, s-a ra id u ri au fost bombardate
ne. Duminică, persoane necu i ! mană va furniza proiectul, deschis luni seara. In tr-u n mod cu totul in solit, cu pre reqiuni populate ale tă rii. NEMULŢUMIRE
noscute au alacat şi ucis pe t 3 tehnologia şi o parle din u ti zentarea — in tr-u n u i din pavilioanele străvechilor hale ■A'
A nlonio M arroqui, prim arul lajele lu rn ă lo rie i de oţel, ca ale Parisului — a poem ului epic „O rlan do Furioso“ de j H A N O I 5 (Aqerpres). — EXPRIMATA... POLITICOS
din Jocolan, (provincia C hi- re va fî construită în oraşul Ludovlco A riosto. interpretai, in lr-o adaptare originală, j Conform da le lor orezen-
quim ula), care făcea parte din Gyor şi care urmează să fio de „T eatrul lib e r“ din Roma. : tale de Comisia pentru cer-
partidul de quvcrnăm înt. FI dată în exploatare în 1072. In această stagiune a T eatru lui N a ţiu n ilo r, care sc va j cetarca crim e lor comise de Nemulţumit de proasto
este cel de-a) doilea prim ar Costul construcţiei. evaluat desfăşura de asemenea şi la „Theatre de France“ , vor ‘ m ilita rii am ericani în V ie t- funcţionare a telefonului
al acestei lo calită ţi asasinat la 5,5 m ilioane mărci, va fi mai avea loc spectacole rn piesele „U na din ultim ele sen j nam, avioanele S.U.A. au său, Deon Lewis. din
In îm prejură ri misterioase. în întregim e acoperit .p rin ale ca rn a va lu lu i” dc C ario G oldoni (Teatro Stabile din : efectua) în cursul lu n ii an rl-
liv ră ri de produse m etalurqi- Jersey City, o ţinut sâ-sî
♦ O * ce ungare. Genova). „Iv a n o v “ dc Anior» P avlovici Cchov şi „Loren- : He 2 000 de ra id u ri în ca
La Berlin s-a deschis, in zaccio“ de A lfred de M n « e t (Teatrul „Za Brano" din drul unor m isiuni de re- manifeste această nemul
prezenţa lui W a llc r U lbrich l. Cehoslovacia). T ca lru l N ational ..I. L. Caraqiale“ din j cunoaştere în spaţiul aerian ţumire într-un mod ori
prim -secrctar al C. C. al ❖ O * Bucureşti prezintă com edí* muzicală ..Coana C hiri ta“ de { al R.D. Vietnam , ginal, dar absolut p o li
P-S.U.G., preşedintele Consi Tudor Muşatescu, după Vasile A lecsandri, in regia Iui j De asemenea, comisia a i i
liu lu i de Stat al R. D. G er Reprezentanţii princip ale Horea Popescu. ; stabilit, că în cursul 1»»nî 1 ! \ ticos. Cînd oficialităţile
mane, cel de-al 7-lea congres lo r ţări occidentale producă I ap rilie aviaţia americană a ! \ de resort i-au cerut sâ-si
al pedagogilor din R. D. G. toare de g rîu s-au în tru n it bombardat de 42 do orţ achite taxo telefonică de
La lucrări participă 3 300 d*; la O tlaw a pentru a discuta p ro vin cii sudice a!c R.D. i i 3 000 dolari, el a olătit
delegaţi, precum si oaspeţi m ăsurile destinate re sta b ilirii Vietnam , lansînd 700 de întreaga sumă ce o d a
de peste hotare. Din Repu e ch ilib ru lu i între cerere şi o : bombe evriţozive obişnuite
blica Socialistă România ia S.U.A. - Poliţia din Lawrence reprimă cu b a sto a n e de fertă pc piaţa Internaţională i Si 231 000 bombe cu bile, ! ! toro numai in monede de
parle o delegaţie a M in iste cauciuc o demonstraţie a negrilor in timpul unor recente tu l nrovocînd numeroase v ic cîte un cent.
ru lu i învăţăm ântului, condusă burări. Negrii au demonstrat împotriva discrim inărilor rasiale. a g riu lu i. P o trivit unui pm~
time în rin d u l populaţiei.
Redacţia $1 admînlslxaţlo clarului t Deva« ilr. Dr. Petru Qrozo, nr. 35. Telefoane i 12317 |l 11275» Tfpsru! : îr.lTtîîr'nderes pcü 5 ra fie i Deva. 44065