Page 13 - Drumul_socialismului_1970_05

tH etH tM ttnnM itttrttitrM fN nM frtrntrnfntrtttrtifrttrfrtnfT rtrrnf** t
W v#
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!
SECVENŢE INTERN LE
!

PAGINA A IV*A
i

• Evoluţia situaţiei din Cambodgia f

B Iranul a cerut convocarea

Consiliului de Securitate

I
m O p ro p u n e re a se cre ta ru .

lu i general al O.N.U., U T h a n t |

p Curier, Âflas \

ANUL XXII. Nr. 4768 JOI 7 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI

EXTINDEREA CULTURILOR DE

LUCERNA Ş l TRIFOI— sursă

im p o rtan tă de e c h ilib ra re
Tovarăşul N icolae Ceauşescu şedintele C o m ile lu lu i de Slat m icieni, cercetători şi specia­ restei in s titu ţii m oderne a că­
îm preună cu tovarăşii Paul N i- pentru Energia Nucleară, d i­ lişti. rei a ctivita te este consacrată
in ve stig ă rii unuia d in tre cele
In sala b ib lio te cii, unde se
culescu-M izil, M axim berghia- rectorul in s liliilu lu i. şi de acad- alia re u n ii C onsiliul Ş tiin tilic mai re vo lu ţio n a re dom enii ata
a b alan ţei fu ra je re nu. Manea Manoscu, D um itru H oria H ulubei, m inistru consi­ al In stitu tu lu i, prol. univ. Ioan ş tiin ţe i contem porane.
lie r la C onsiliul de Stal.
Popa şi Ion Slănescu, a făcut
m iercuri dim ineaţa o vizită la La intrarea în in stitu i, oas­ Ursu a adresat tovarăşului In s titu tu l de fizică atomică
In s titu tu l de fizică atomică, li­ peţii sînt în tim p in a li de A d ri­ N icolae Ceauşescu şi ce lo r­ — a arătat v o rb ito ru l — a fost
nul din cele mai mari şi im ­ an Georqoscu. p rim -vice p re ­ la lţi conducători de partid si În fiin ţa i tn anul 1956 prin re­
In contextul m ăsurilor între­ rilo r furajere In acest sens, în speciilor şl categoriilor dc ani­ portante centre rlo cercetări şedinte al C o m ile lu lu i de Slat de stal un călduros salut de organizarea In s titu tu lu i de tizi-
prinde de conducerea de partid program ul naţional de dezvol­ male. Deşi găseşte condiţii fa ­ din tară pentru Energia Nucleară. Cmi- bun ven ii, exprim ind. tn nu­
şi ae stat pentru intensifica­ tare a zootehniei s-a subliniat vorabil o, putindu-se realiza cu C onducătorii de partid şi de I i an Rndeanu, vicepreşedinte mele oam enilor dc şliintă. cal­
rea producţiei agricole se în­ necesitatea ca pină In 1975 să uşurinţă producţii de 5-8 tone stal au fost In so liţi de prof. al co m ile lu lu i. Dănilă Barb şi de m u lţu m iri pentru s p rijin u l onllnuorcln P09. a io )
scrie şi Programul naţional de se ajungă la o pondere de 70 fin la ha. ea este extinsă prea univ. ioan Ursu, membru co­ M arius PctTaşcu. directori ad­ perm anent acordai de partid şl
dezvoltare a zootehniei şi de la sută a lucernei şi trifo iu lu i puţin In unităţile agricole. respondent al academiei, pre­ ju n c ţi ai in s titu tu lu i, acade­ guvern cre ă rii şi d e zvolt3rii a-
creştere a producţiei anim alie­ pe suprafeţele cultivate. Preve­ Din punct de vedere al valo­
re In perioada 1970-1981), care derile program ului naţional au rii n u tritive, lucerna ocupă un
a fost dezbătut şi adoptat de o sem nificaţie deosebită şi pen­ loc de frunte prin tre celelalte
plenara C C al P.C R. din 17-19 tru judeţul nostru, fiin d bine- furaje cultivate avînd un con­
m artie a.c Încadrat organic pe ţin u t foarte bogat in substanţe C vîntarea tovarăşului
linia în d e p lin irii D irectivelor proteice uşor asim ilabile, tn v i­
Congresului al X-lea al P C R . tamine şi săruri m inerale, mai
acest program ţine scama de ales săruri de calciu şi săruri
si* .aţia economică şl de concli- înfăptuirea progra­ ale acidului fosforic. P articula­
;..)e naturale şi sociale ale ţă­ rită ţile biologice ale lucernei,
rii noastre, de tra d iţiile po­ precum şi rezultatele înregis­ NICOLAE CEAUŞESCU
porului nostru In creşterea a- m ului naţional de trate In unele cooperative a -'
nim alclor, de stadiul actual şi gricole ca: Orăştie, Pricaz, Si-
tendinţele dezvoltării ştiinţei şt meria, Sintandrei ş.a recoman­ mum. De altfel, aceasta este
tehnicii Toate acestea li asi­ dă extinderea c u ltu rii In mod Stim aţi tovarăşi. să acorde o alentie mai mare că. deoarece, pînă la urmă, a­ lin ia pe care se dezvoltă pro­
gură nu numai o justă orien­ dezvoltare a zooteh­ deosebit In unităţile situate pe Doresc să mulţumesc preşe­ acesleî problem e 1 trebuie să cestea au ro lu l principal în gresul »chnic in toată lumea.
tare tematică, dar şi o c e rtitu ­ valea M ureşului şi a celorlalte d in te lu i . C om itetului de Stat ţinem seama de faptul că nu pregătirea cadrelor respective. R ealizările mari pe care le-au
dine a în d e p lin irii prevederilor riu ri. Reuşita c u ltu rii este de­ pentru Energie Nucleară, tova­ dispunem dc prea m ult ura­ Este necesar să luăm toate mă­ ob ţinu i m ulte ţări avansate se
sale. niei necesită sporirea term inată In foarte mare măsu­ răşul Ursu, şi ce lo rla lţi to va ­ niu şi că este necesar să a- surile spre a asiqura pregă­ daloresc tocmai acestui ciclu
C ondiţiile pedoclimatice ale ră de solul destinat care tre­ răşi din conducerea in s titu tu ­ junqem la o folosire cîl mai tirea din tim p a specialiştilor, toarte scurt al trecerii de la
judeţului nostru, cu deosebire buie să fie profund, permeabil, lui pentru e xp lica ţiile ce ni raţională, optim ă, a acestuia pentru că numai astlcl vom cercetare la producţia indus­
suprafeţele întinse de pajişti considerabilă a pro­ cu pl-I neutru, textura m ijlocie le-au dat pe parcursul vizite i. In acest in stitu t se fac. de putea realiza program ul pc trială. O ric it de m ari ar fi
naturale, oferă o bază bună şi bogat in substanţe n u triti­ Totodată, fe licit pe lu cră to rii asemenea, cercetări in dome­ care l-am sta b ilii realizările în munca de cerce­
pentru creşterea animalelor. ve. Fiind mai rezistentă la se­ in s titu tu lu i de fizică atomică, niul la scriln r şi în alic dome­ Cu ţoale rezultatele hune tare şi o ricît dc apreciate ar
Acest fapt, împreună cu tra d i­ d ucţie i de n u tre ţu ri cetă decît trifo iu l şi v a lo rifi- pe specialiştii tu tu ro r in stitu te ­ nii care sint foarte im portan­ obţinute pină acum. iu ţoale ii. dacă nu sînt folosite în pro­
ţia de vechi crescători de ani­ cinil m ult mai bine condiţiile e- lor din cadrul actualului Co­ te atît pentru industrie cit că dispunem dc oameni cu te­ ducţie. ele nu duc la creşte­
male a lo cuito rilo r, a im prim ai xistcnte. lucerna va trebui să m itet pentru Energia Nucleară, şi pentru dezvoltarea în qe- meinică pregălire. va trebui rea avuţiei naţionale, răm in
economiei agricole a zonei noas­ înlocuiască trifo iu l din terenu­ care colaborează la de zvolla­ ncral a cercetării ştiin ţifice . lotuşi să ne propunem să li­ pînă la urm ă lără rezultate
tre un accentuat caracter^^o- rile situate In luncile n u rilo r. rea cercetărilor în dom eniul Am văzut şi unele realizări chidăm in tr-u n tim p cîl mai practice, concrete. O serie de
otehnic. De altfel, un Dacă pină In anii trecuţi men­ liz ic ii alomice. pentru rezulta­ din dom eniul aparaturii elec­ scurt răininerea în urmă în ce
cunoscut că In nici o coopera­ ţări au obţinut in u ltim ii ani
Însemnat de cooperative a g ri­ ţinerea in cultură a unor su­ tele obţinute in activitatea de tronice. Im presia mea esle — priveşte folosirea energiei nu­
tivă agricolă nu se asigură rezultate deosebite în dezvol­
cole obţin de pe urma creşte­ prafeţe m ari de trifo i in area- Dină acum. Aceste rezultate şi cred că şi c e ila lţi tovarăşi cleare în scopuri paşnice în
proteina necesară In raţia z il­ tarea lor tocmai datorită a p li­
rii anim alelor mai m ult de ju ­ nică a anim alelor, cu deosebi­ dovedesc că dispunem de ca­ sint de aceeaşi părere — că d ife rite dom enii dc activitate.
mătate din producţia for glo­ Ing. M. GUTA dre b u irv de cercelare. că c- întregul colectiv, dc la con­ lin a din problem ele ce mi se cării cu repeziciune tn produc­
re In perioada de Iarnă. pare că ar trebui să stea mai ţie. atît a rezultatelor cerce­
bală Ing. N. SIMŢEA xislă toate premisele ca pro­ ducere Şi pină la m uncilor, tă rii p ro p rii, cît şi ale cerce­
Cu toate acestea, producţiile Cercetările întreprinse, pre­ de la Staţiunea agricolă gram ul naţional de folosire a desfăşoară in această p rivin ţă m ult în alenţia co m ile lu lu i si
anim aliere realizate de m a jo ri­ cum şi rezultatele obţinute la experimentală Geoagiu energiei nucleare în scopuri o a ctivita te susţinută, cu bu­ a organelor noastre do sinteză tă rii realizate pe plan mondial,
tatea cooperativelor din judeţul Staţiunea agricolă experim enta­ paşnice să fie realizat in con­ ne rezultate. centrale este ca a tit rezu lta­ fo lo s irii a lo t ceea ce este mai
în ştiin ţă şi
nou şi înaintat
nostru stnt încă destul de scă­ lă Geoagiu şi tn unităţile a­ d iţii optim e. După cum cunoaşteţi. In ca­ tele care se ob|in in in s lilu le -
zute, lucru ce este determ inat gricole din judeţul nostru cu (Conlirtùarè? Wvjpag. Fireşte, cu nu sin» specia­ drul program ului naţional, se' le dum neavoastră, cîl şi în alte tehnică
In p iin cip a l de neasigurarea u­ p riv ire la alegerea celui mai list şi nu doresc să intru în prevede dezvoltarea a incă u­ dom enii ale cercetării ş tiin ţi­ Cred că ar trebui să studiem
nor furaje de calitate şi In can­ indicat sortim ent dc plante fu ­ problem ele de specialitate, teh­ nui ecnlru dc cercetare nu­ fice so fic introduse mai rapid — şi pentru acest lucru să se
tită ţile necesare. îm bunătăţirea rajere. care In condiţiile pedo­ nice. Am vizi tal in stitu tu l dum ­ cleară trebuie, dc asemenea, în producţie Am văzut că pe acorde şi in v e s tiţiile necesare
>dica)ă a situaţiei impune o clim atice ale zonei noastre ofe­ neavoastră încă in p rim ii săi să începem să construim şi baza so lu ţiilo r ofe rite dc cer­ — p o sib ilită ţile de a asigura
deosebită grijă faţă de produ­ ră posibilitatea obţinerii unor Spectacol de gală ani dc a cliv ita tc şi pol spune centrale atomice. Toate aces­ cetare s-au realizat o serie de valorifica rea mai bună a rezul­
cerea .fu ra je lo r necesare hrn- recolte m ari şi de calitate su­ că a11 o b ţin u i progrese mari tea cer e fo rtu ri foarte serioa­ lu cru ri loarle bune. aparale tatelor cercetării. Totodată,
n irii anim alelor cu ra ţii de pro­ perioară, evidenţiază o scrie dc în cercetarea ştiin ţifică- Slin se. In planul nostru este pre­ perlectionale de dife rite tip u ri. este necesar ca in stitu tele
ducţie, nu numai de întreţin e­ aspecte dc care trebuie să se că rezultatele a c tiv ită ţii dum ­ văzut să im portăm o centrală Din pocale, realizarea unora noastre de cercetare să stabi­
re cum se tnlim plă deseori ţină neapărat seama Astfel, es­ al formaţiilor laureate ale Festivalului neavoastră sint apreciate de care să funcţioneze pe bază din ocesle aparale se opreşte lească anual care din realiză­
Una din măsurile im portante te de remarcat că lucerna con­ m ulte in stitu te din ţară. c it şi de uraniu îm bogăţii şi. în a- numai la pro to tip u ri sau la ci- rile lor se pot introduce tn
de sporire a can tităţii şi ca li­ stituie una din cele mai valo­ din străinătate. Aş putea deci ccsl sens. sin i in curs trata* lova unicate, ncasiqurîndu-sc producţie cu rezultate m axim e
tă ţii producţiei de furaje este roase plante furajere, puţind fi naţional al artei studentesti spune că rcea ce s-a făcut pi- tive cu Uniunea Sovielică. In trecerea la producţia in du stria­ şi să urmărească m ăsurile ce
îm bunătăţirea stru ctu rii cultu­ întrebuinţată In hrana tuturor nă acum este m ulţu m itor, da­ acelaşi tim p. ducem tratative lă. trebuie luate pentru fin a liza ­
că ţinem seama de n ive lu l De cu alte state pentru im portul M ie mi se pare că in stitu te ­ rea In dom eniile respective ale
Formoţiife laureate ale Festi­ tuţli centrale şi orqonizaţii rare |-ani atins, de m ijloacele de centrale pe uraniu natural le dum neavoastră au realizat a c tiv ită ţii practice a re zu ltate­
valului naţional al artei studen­ obşteşti, personalităţi ale vieţii de care dispunem in acest do­ cu apă grea — care rep rezin­ atît In dom eniul aparaturii cil lor cercetării ştiin ţifice .
ţeşti — edilia 1970, competiţie culturale, profesori şi studenţi, meniu. Cunoaşteţi însă că sar­ tă o allă filie ră de bază in pro­ şi al cercetării m ulte lu cru ri Doresc, tovarăşi, să exprim
La întreprinderea de trans­ intrată in tradiţia nouă a vieţii un numeros public. cin ile pe care ni )c-am propus gram ul naţional de utilizare a bune care ar putea să iie pro­ încă o dată aprecierea deose­
universitare din ţoia nooslro, au Erau de faţă membri oi cor­ în program ul nuclear naţional energiei nucleare în scopuri duse pe scară industrială. A- bită pe care conducerea p a rti­
prezentat miercuri seara. in pului diplom atic. sint deosebit de m ari, cer e­ paşnice. Aceasta presupune în ­ cesl lucru nc-ar putea da. în du lu i o dă in s titu tu lu i şi ca­
să şi im pulsionarea cercelăriî
io rtu ri im portante, mai cu sea­
prim ul rînd, posibilitatea
să
drelor sale, rezu lla telo r o b ti-
porturi auto Deva Sola Palatului Republicii Socia­ Lo sosire, conducătorii de mă dacă avem în vedere că, in tara noastră, precum şi o asiqurăni înzestrarea in s titu te ­ nulc în aclivitatca desfăşura­
liste Romănio, un spectacol
de
gală. partid şi de stol ou fost in- pe plan m ondial, ştiinţa In a- seric de măsuri serioase pen­ lor de cercetare şi industriei tă pînă acum Am convinge­
lim pinaţi de Mircea M olilo, m i­ rost domeniu se dezvoltă foa r­ tru preqătirea cadrelor respec­ cu aparate pe. care astăzi le rea că în urm ă to rii ani in s ti­
La spectacol au asistat tova­ nistrul învăţămîntului, şi Troian te rapid. Noi am dori ca, în tive. După cîte ştiu. în progra­ im portăm 1 mai m ult. am pu­ tutul va con tribu i în mod sub­
răşii
Nicoloe Ceauşescu.
cu
[forturi mai susţinute cu soţia, îon Gheorghe Mourer. Stefănescu, preşedintele Uniunii perspectivă, să ne bazăm nu m ul naţional este prevăzut ca tea crea chiar şi anum ite dis­ stanţial la realizarea progra­
soţia,
numai pe filie re le actuale de
să preqălîm a­
Asociaţiilor studenţeşti. Un qrup
pînă in 1980
p o n ib ilită ţi pentru exp ortul 11-
m ului naţional de cercetare nu­
Emil Bodnaroş, Paul
proape 30 000 de cadre — ceea
Niculescu-Mizil, cu soţia, Gheor­ de studenţi ou oferit flori în a lţi­ reactori cu uraniu natural sau ce reprezintă o sarcină deose­ nor asemenea aparate. De a­ cleară, că va aduce o c o n tri­
cu uraniu îm bogăţit, ci să ajun­
lor oaspeţi
ceea. cred că ar trebui să a­
buţie tot mai consistentă la
ghe Pană, cu soţia, Gheorghe La Intrarea în solă. tovarăşul gem c il mai repede la u tili­ bit de im portantă. Desigur, nalizăm mai bine legăturile progresul general al patriei
pentru utilizarea raţională Rădulescu, cu Dumitru Podo. Nicoloe Ceauşescu, ceilalţi con­ zarea de reactori rapizi. Cerce­ crearea cen tru lu i dumneavoas­ dintre un ită ţile de cercetare noastre. Vă urez dumneavoasr
soţia, Moxim
tările în această p rivin ţă sînt,
Bergh/onu.
tră de pregătire a cadrelor re ­
mai
şi producţie, să trecem
tră,
in g in e rilo r,
fizicie n ilo r,
Gheorghe Stoica, Ion lliescu. ducători oi partidului şi statului la noi. abia la început — în prezintă un fapt po zitiv, dar rapid do la p ro to tip u ri la pro­ te h nicienilo r şi m u n cito rilo r,
Au fost prezenţi membri ai străinătate sînt mai avansate. constituie numai un început. ducţia industrială, In cit lot specialiştilor, tu tu ro r salaria­
Este necesar ca a lîl com ilctul
Comitetului Central al P.C R., ai
a parcului de maşini Consiliului de Stat şi oi guver­ tît şi institu tele specializate Va trebui să se realizeze în ceea ce se realizează ca rezul­ ţilo r acestui in stitu t noi suc­
arest dom eniu o mai bună co­
tat al cercetării ş tiin ţific e să
de cercelare să-şi îndrepte ac­
cese. rezultate tot mai bune în
nului, reprezentaţi oi unor inştl-
tivitate a şi In acest domeniu laborare cu facu ltăţile de fiz i­ poată fl va lo rifica t la m axi- activilate a viitoare.
Întreprinderea de transpor­ plan. M ai trebuie adăugat că
tu ri auto Deva are datoria să în cele 3 luni co lectivu l de la
deservească u n ită ţile econom i­ I.T A. Deva a dat 96 000 lei
ce cu m<ijloace de transport şi beneficii suplim entare şi a rea­
să contribuie direct la buna lizat econom ii la preţul de
desfăşurare a transp ortului în cost în valoare de 102 000 leî
comun. In aceste co n d iţii, cea deşi Intre tim p sarcinile in i­ In aceste zile pe opare
mai im portantă sarcină care ţiale la aceşti indicatori au
stă in fata colective lor de fost m ult m ajorate. R eferin-
muncă ale autobazelor subor­ du-sc la accsle realizări, tova­
donate o reprezintă utilizarea răşul Pavel Lăzăruţ, directo­
raţională şi cu maxim ă eficien­ ru l între p rin d e rii, ne-a decla­
ta a m ijloacelor de transport rat : Timpul de lucru şi mijloacele
de care dispun. Cum se preo­ — Un rol deosebit l-a avut
cupă colectivele am intite de aplicarea noului sistem de sa­
îndeplinirea acestor sarcini ? larizare care a stim ulat foarte
D atorită m ăsurilor luate m ult in iţia tiv a organizatorică,
pentru organizarea mai bună disciplina şi răspunderea în
a m uncii şi deservirea bene­ muncă. Fală de alte perioa­ mecanizate să fie folosite din plin
fic ia rilo r in prim ul trim estru de a existat o preocupare mai
al acestui an. in d icii de u tili­ susţinută pentru folosirea ma­
zare a parcului dc autocam i­ şin ilo r, iar rezu lla le le sînt su­
oane. basculante şi autobuze perioare. Acest lucru nu în ­
au fost depăşiţi cu cileva pro ­ seamnă însă că am ajuns la
cente faţă de nivelu l stab ilit. n ive lu l maxim al p o s ib ilită ţi­ la executarea lucrărilor agricole
Ca atare, în perioada respecti­ lor. Faţă de m ulţi beneficiari
vă s-a realizai 31,7 la sută din ne-am în d e p lin it oblig aţiile,
planul anual, procent care este dar există şi cazuri în care nu
m ult superior prevederilor in i­ s-a răspuns decit in parte so­ Insăminţarea porumbului la C.A.P. Boz. Foto : V. AZUGEANU fn tot mai m ulte un ităţi agri­ A ici, din cele 200 hectare ce sc com itetului orăşenesc <le partid,
ţiale. A lte dale din bilan ţul în ­ lic ită rilo r- cole socialiste din judeţul nos­ cultivă cu porumb, s-au fnsă- şi Romolus Mureşan, vicepre­
cheiat vin de asemenea să La aceaslă părere realistă tru, cu toate greutăţile provo­ m tnţat 120 Avem la dispoziţie şedinte al consiliului popular o­
conlirm e valoarea realizărilor. s-au asociat şi alţi tovarăşi Semănatul porumbului continuă să ocupe O cerinţă esenţială de care depinde term i­ cate de ploile căzute în ultim a — ne relata iov. M ihal llu e ţ, răşenesc — sînt cooperativele
La to n e -kilo m clri convenţio­ vreme, însăm inţatut porum bului preşedintele acestei un ităţi — 8 agricole din satele S trei şi
din conducerea între p rin d e rii. locul principal in cadrul acţiunilor aflate la or­ narea grabnică a semănatului o constituie pre­ se apropie de sfîrşit. In toate
nale planul a fost depăşii cu tractoare pentru ară tu ri, 3 pen­ Strelsîngiorgiu. In cooperative­
De lapt, respeclind un adevăr dinea zilei in agricultură. Faptul că pină acum zenţa zî de zi pe teren a inginerilor şi conduce­ unităţile se desfăşoară o acti­
5.7 la sută. iar la că lă to rî-ki- tru discuit şi 2 la semănat. le agricole din Batiz, Slncrai,
incontestabil, trebuie reţin ut in întreprinderile agricole de stat din judeţ a- rilor de unităţi, în vederea depistării tarlalelor vitate susţinută pentru term ina­
lo m elri cu 7.7 la sută. M ijloace mecanizate avem su fi­ Nădăştia de Jos, Nâdăştia dc
că planurile din prim ul trim es­ ceaslă lucrare s-a executat pe mai mult de 60 ce pol fi pregătite şi insâminţate. De asemenea, rea grabnică a lu cră rilo r dc ciente şi putem ca, In cîtevn
O influentă pozitivă asupra tru au lost mai m ici fată de la sută din suprafaţa planificată, iar in coopera­ organizarea temeinică a muncii, aprovizionarea pregătire a terenului şi Insă- zile bune de lucru, să term inăm Sus şi Săccl, s-au insăm inţat
rezu lla telo r qenerale au avut con diţii şi p o sib ilită ţi. Compa­ tivele agricole procentul de realizare se află un­ in cimp cu sâminţâ şi asigurarea funcţionării ne­ m inţare a porum bului. de Insăm inţat întreaga suprafa­ cu porumb suprafeţe cuprinse
Intre 15-31 hectare, ceea ce nu
m ăsurile luate pentru creşte­ ra tiv cu aceste planuri in d i­ deva aproape de jum ătatea prevederilor, nu întrerupte a tractoarelor şi maşinilor reprezintă Datorită ritm u lu i susţinut In ţă cu porumb reprezintă nici jum ătate din
rea p ro d u ctivită ţii m uncii ca­ cii de u tiliza re a parcului dc poate fi considerat ca un rezultat mulfumitor. sarcini de maximă răspundere ce stau în fata care se desfăşoară aceste lu ­ In raza oraşului Călan sînt 8 plan iar la Valea SIngeorgiului
re in acest caz echivalează cu autocamioane şi basculante au Deşi unităţile agricole dispun de un număr conducerilor C.A.P. şi I.M.A. Prin folosirea cu crări, la C A.P. din C ristur s-a un ităţi agricole cooperatiste. nu s-a Insăm inţat nici un hec­
utilizarea mai c lic ic n lă a m ij­ crescut cu cileva procente dar suficient de tractoare şi maşini cu care semă­ randament sporit a atelajelor, lucrindu-se zi-Iu- reuşit să se însăminţeze cu po­ A ici, din planul total dc 084
loacelor dc transport. Bunăoa­ nu trebuie uitat că chiar prin natul porumbului era posibil să fie terminat in rum b mai bine dc 90 la sută din hectare cc trebuie să se însă- tar. Această În lir2iere a fost
ră. productivitatea pe salariat cel mult 10-12 zile favorabile de lucru in cimp, mină, este posibil şi necesar ca semănatul po­ suprafaţă, iar la C A P. din Si- m inţe2c cu porumb, s-au re a li­ N. ZAMFIR
a crescut, cu aproape 800 tone- D. STÂNESCU se constată că utilajele nu s-au folosit cu întrea­ rumbului să fie terminat în cel mai scurt timp, meria din 145 hectare s-au In- zat, ptnă la 5 mai, numai 173
kilo m e tri convenţionali, iar ra ­ ga capacitate, nu s-au mobilizat toate forţele urmind ca apoi forţele şi mijloacele ce vor de­ sămînţat 120 Intr-un stadiu a­ hectare Mai avansate cu aceas­
portată la lonă-cauacilate existente in unităţi la terminarea grabnică a lu ­ veni disponibile să fie mobilizate la întreţinerea vansat se află lucrările agrico­ tă lucrare — ne relatau tov. (Conliaupre in T>og ,a 2 a)
din Dareul de m ijloace de •ZSBEEÏÏZXXE crării respective. culturilor. le şi la C.A.P. din Sintandrei Gheorghe Oprinescu, secretarul
transport. productivitatea a
crescut cu 6,5 la sută ţaţă de