Page 14 - Drumul_socialismului_1970_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4768 $ JOI 7 MAI 1970

J U B I L E U L Z I L E I Concurs Procedee u u n m

tehn o lo gice
In flecare zl — ne spunea to­ toarele şi m aşinile agricole ne­
cesare executării lu cră rilo r, ne-
varăşul Oprlnescu — slntem pe
V I C T O R I E I „Cine ştie, m oderne (Urmare din poa. 1) teren şi asigurăm ca tim pul de respcctîndu-şi astfel ob ligaţiile
asumate prin contract. A tre ­
lucru să fie folosit din plin,
I Una din d ire cţiile p rlncl- cauzată de ploi, de excesul ma­ lulnd măsuri, acolo unde situa­ bu it să se intervină pină la D i­
ţia o Impune, pentru ca m un­
; pale ale d e zvoltă rii progre- | re de um iditate In sol, care nu ca să nu stogneze nici un mo­ recţia agricolă judeţeană pen­
tru ca să se asigure m aşinile
ciştigă“ ; sulul tehnic fn ln d u slrla j a permis intrarea In clinp a ment şl tractoarele de care coopera­
; constructoare
de maşini o
j constituie introducerea fn ; tractoarelor. Nu este mal pultn Cooperativele agricole de tiva agricolă are nevoie. Aşa
adevărat — ne spuneau Inter­
; producţie a nnor procedee j locutorii — că In unele u n ită ţi producţie din Bâcia, Petrenl, se face că aici a fost pregătită
j tehnologice moderne. Ca ur- Tîmpa şi Totia din raza comu­ o suprafaţă mică de teren şi nu
Recent, în sala mare a j mare. în tot mai m ulte uzl- s-a irosit tim p bun de lucru nei noastre — ne relata Gheor- s-a Insâm lnţat nici un bob dc
Şcolii generale din Roroos. i ne de specialitate din ţară y d in cauza proastei funcţionări ghe Ştirbu, secretarul consiliu­ porumb. Conducerea IM .A . O-
în fata unul public numeros a tractoarelor. In ziua de 4 mal, râştie trebuie să la măsuri ca
| au fost extinse procedeele lu i popular comunal, au tnsâ-
alcătuit din p ă rin ţi sl elevi, I de turnare cu modele uşor de exemplu, nu s-a putut în­ m tnţat cu porumb mal m ult do secţiile sale sfl-şl respecte o b li­
a avut loc un concurs „C ine ‘ fuziblle. în coji obţinute cu cepe semănatul porum bului la jum ătate din suprafeţele plani­ gaţiile pe care şt le-au asumat
ştie, ciştig ă " pe teme din Valea Slngeorgiulul, pentru că faţă de cooperativele agricole
• răşini sintetice, sau turna- ! la maşina de semănat lipsea ficate. In fiecare zl, pe ogoa­
mişcarea muncitorească o­ | rea centrifugală care rea li- j rele u n ită ţilo r noastre se lu ­ şi să le dea tot concursul la
g lin d ită în lite ra tu ra română. | zează o creştere de circa 50 j un disc de distribuţie. Tot olcl crează atU la pregătirea tere­ executarea cît mai grabnică a
Cel 5 concurenţi. V io rica trei tractoare au stat mai m ul­ lu crărilor.
la sută a p ro d u c tiv ită ţii I te ore din cauza lipsei de lu ­ nului, ¡nsămîntarea porum bului,
Stănut, D orin Drăqan. Aure) j m uncii şl o reducere a a* cit şi la Întreţinerea cu ltu rilo r. In aceste zile, deşi au căzut
Ardean (clasa a V lll-a ţ, A u - i daosurllor de prelucrare )a b rifia n t’!. Asemenea stagnări au La C A P. Ttmpa, de exemplu, ploi, se constată o preocupare
rcl Ocoltşan şl A u re l M ăie- ! | piesele turnate de 45— 60 la existat şl In alte unităţi. s-au p liv it 40 hectare cu grfu, susţinută din partea tutu ro r fac­
raş (clasa a V Il-a | şl-au do- j i sulă. Au lost Introduse, de Com itetul orăşenesc de par­ ¡ar la Bâcia s-au plantat două to rilo r de răspundere, a meca­
vedlt din plin seriozitatea în ! asemenea, In u ltim u l tim p şl tid, pentru a impulsiona ritm u l hectare cu varză şl patru cu nizatorilor şl cooperatorilor pen­
pregătire, dind răspunsuri j procedee tehnologice specifi­ de muncă şl a se folosi din plin mentă. CInd nu se poate ara şl tru a se term ina In tim p cit
exacte, fapt pentru care au ce. aplicabile la un num ăr capacitatea tractoarelor şi ma­ însămînţa, se lucrează la În tre ­ mal scurt însâmlnţarea porum ­
fost răsplătit! de către (urlu restrlns de uzine, ca de e­ şin ilo r la pregătirea terenului ţinerea c u ltu rilo r şi în grădi­ bului şi trecerea cu toate fo r­
cu note de 9 şl 10. tar de xem plu elaborarea fontei In şi Insămfnţarea cu ltu rilo r, a nile de legume. In ce priveşte ţele la întreţinerea c u ltu rilo r.
către organizatori cu prem ii crustă dură. aliată cu crom, luat măsuri ca m ijloacele meca­ pregătirea terenului avem un Tim pul înaintat, cit şl insta­
In obiecte. executarea m iezurilor In cu­ nizate să fie concentrate In •«­ avans bun şi ca atare fro n t de bilitatea vrem ii impun ca o r­
! tll calde, formarea la pre- lucru pentru semănat. In toate ganele de partid şl de stat co­
NICOLAE CATANICIU j slunl Înalte şl altele. cele unităţi unde terenul este unităţile, Îndată ce terenul s-a munale şi orăşeneşti, consiliile
mai zvlntat şi se poate lucra. zvîntat se şt trece la semănat. de conducere, specialiştii, toţi
Lu crările de pregătire a tere­ cei care muncesc pe ogoare
nului şi insămfnţarea c u ltu rilo r sâ-şl concentreze toate forţele
slnt m ult râmase în urmă la şi să depună efo rtu ri susţinute
C A P Blrcea Mică In această pentru ca In fiecare unitate a-
Manifestaţie a populaţiei din Bucureşti, dupâ lupta de la Bâneasa - Otopeni împotriva
în f ă p t u ir e a p r o g r a m u l u i bune de lucru pentru că secţia tim pul bun de lucru, m ijloacele
trupelor fasciste in zilele fierbinţi ale insurecţiei. unitate s-au pierdut m ulte zile gricolâ să se folosească din plin
I.M .A., care deserveşte această mecanizate şl atelajele p ro prii
Evocarea faptelor de „Contribuţia unitate — şef de secţie Nlcolae la executarea lu cră rilo r a g ri­
cole.
Zglrdea — nu a asigurat trac­
vitejie ale ostaşilor României la vic­ NATIONAL PRIVIND DEZVOL­
români toria asupra
fascismului'1 TAREA ZOOTEHNIEI Expoziţie de sculptură
Cfl p rile ju l Z ilei v ic to rie i, Ieri dim ineaţa, la sala
„P a tria “ din m unicipiul Deva, a avut loc o In tlln lre a M a rţi, 5 mal, la Liceul pe­ şi grafică
e le vilo r Şcolii generale nr. 4 cu m aiorul Ştefan Mureşan, dagogic din Deva, in lata cu 300-400 kg superfosfat şl 200 tâ fiin d In cantităţi Insuficien­
unui numeros auditoriu, a kg azotat de amoniu la hectar, te este nevoie de aplicarea de Deschisă ln sala m agazinului fon dului plastic Deva, ex­
care a vo rb it despre „Paptcle de v ite jie ale ostaşilor
vo rb it colonelul Ioan Jancu iar prim ăvara Înainte de por­ îngrăşăminte pentru obţinerea poziţia personală a a rtiştilo r plastici locali Ernest Kovacs şi
rom âni în lupta Îm potriva arm atei h ltlerlste In tim pul nirea !n vegetaţie să se adm i­
despre cauzele şl urm ările unor producţii m ari T rifo iu l M îrcea Bitcâ se rem arcă p rin tr-o ţinută sobră, poale austeră
celui de-al doilea război m ondial“ . Lupta dreaptă, abne­ celui de-al doilea război nistreze 150-200 kg azotat de a- răspunde cu sporuri m ari la a­ pe alocuri, bine intenţionată de cei doi tine ri plasticieni,
gaţia, sa crlllcllle , laptele de v ite jie de care au dat do­ m ondial, re lie lîn d lupta po­ Iul favorabil pentru cultura lu - monlu la hectar. Numai astfel plicarea Îngrăşăm intelor orga­ care dovedesc prin lu cră rile expuse un interes deosebit
poarelor, eroism ul ostaşilor cernei era oarecum justificată în perioada de 4-6 ani, d t poa­ nice în doză de 25-30 t la ha, penlru circuitarea elem entului uman în sfera contem poranei­
vadă ostaşii noştri au s llrn ll un viu interes In rln d u l
rom âni. Expunerea a fost prin însuşirea trifo iu lu i de a fi te dura o cultură, se pot ob­ indicată fiin d aplicarea lor la tăţii.
celor peste 500 de elev), senilm ente de profundă m tn- ţine producţii m ari şt constan­
urm ărită cu un deosebit In­ plantă bună premergătoare în planta premergătoare, precum Preocupat de realizarea unor proiecte de sculptură m onu­
drie pentru faptul că slnt 5111 unul popor a llt de viteaz teres de către cadrele ,d i­ special pentru griu, în condi­ te. Pe terenurile mai compacte, si la IngrâşAminlele chimice ln mentală, Ernest Kovacs reuşeşte să-şi realizeze in te n ţiile sa­
In continuare a rulat film u l a rtistic românesc „Prea dactice şi elevii din cla­ ţiile unei a g ricu ltu ri moderne, din zona teraselor rîu rllo r, re­ doze de 200-300 kg superfosfat le în lu cră rile : „G eorge B a riţiu ". „P roiect de m onum ent",
bazată pe o fe rtiliza re diferen­ zultate bune se doblndesc nu­ si 200 kg azotat de amoniu la „Perpeluum m obile", lucrări care-l rem arcă ca un bun cu­
m ic pentru un război a llt de m are“ . sele m ari ale liceului.
ţiată in funcţie de necesităţile mai dacă la în fiin ţa re se a p li­ hectar aplicate la înfiinţarea noscător al genului. Considerăm că lu c ră rile : „N a iad a",
plantei, cu o rotaţie corespun­ că şi gunoi de grajd în doză cu ltu rii. „R odica“ , „P o rtre t", îl rep rezin tă cel mal bine pe artist, dez-
zătoare a plantelor, combatere de 30-40 tone la ha, pe lingă Considerentele arătate ple­ vă lu in d u -i sensibilitatea şi lirism u l, ca lită ţi indispensabile o ri­
chimică a buruienilor etc., a- îngrăşăm intele chimice. dează pentru schimbarea op ti­ cărui artist plastic.
ceastâ însuşire Îşi reduce m ult Un rol însemnat in reuşita cii conducerilor u n ită ţilo r şl în­ G rafica lu i M ircea Bltcă. cheamă p riv ito ru l la o m edita­
din im portanţă. Nu trebuie să c u ltu rilo r de lucernă 11 joacă treprinderea de acţiuni hotârîte ţie de ordin filo zofic, care im presionează prin acurateţea lu ­
A rtiş tii am atori j se înţeleagă însă că se m in i­ şi metoda de însâmlnţare, deo­ în vederea extin de rii sim ţitoa­ cră rilo r. Ideile vehiculate duc la o adîncă înţelegere a miş­
im portanţa
c u ltu rii
malizează
sebit de eficientă fiin d însâ­
re şi creşterii
producţiei
cării elem entului uman în tim p şi spaţiu, rem areîndu-se lu cră­
la
în turneu ! Donatori onorifici trifo iu lu i, dor pentru te re n u ri­ m lnţarea ei în cultură pură,. hectar la cu ltu rile de trifo lie - rile : „M e ta fo ră ", „Sărbătoare", „C reştere", „Em ancipare",
le profunde lucerna este la ea fărâ plantă protectoare. Ln ne. Astfel va exista o bază te­ „Z o ri", „Epopee".
Form aţia de muzică popu- i La spitalul din Bata ds C ri) o fost o rg a n lia lâ o recoltare de lin g e „acasă“ . Staţiunea agricolă Geoaglu şi meinică de îndeplinire a sarci­ IOAN ŞEU
Iară a Casei de cultură din i de Io donatorii onorifici. Cu aceosto ocono ou fo it rocollata 103 prize o Deşi cere soluri profunde şl în cooperativele unde s-a prac­ n ilo r puse în faţa crescători­
Petroşani a prezentat re- ; 250 ml. . . . ticat această metodă s-au rea­ lor de animale.
Se poato afirm a cu certitudine <A in solele din teritoriul arondat spi­ fertile , obţinerea de producţii
cent un reuşit program fo l- ! ta lulu i din Boia dc C ri* e iîstâ o odevărată tro d iţie In ceea ce privejta m ari fn fiecare nn este con­ lizat lucerniere încheiate, care
d o ric în oraşul U ricani, pre- ; această acţiune. Spunem o c c il lucru deoarece în perioada anilor 1460­ diţionată de fertilizare. Este încă din prim ul an au dat 2-3
cum şl (n satele Clmpa şl \ 1970 e xlito iute de oomeni to re ou întro IS ţi 25 de donări : Sîmion greşită părerea că avfnd cali­ coase.
Cimpu Iul Ncag. ! M aro, M aria M oto, Simion lacob, Ioan lu lu ţa . Dum itru Lupu, M aria
Şurlea, Aurei M ieloan, Poroschivo Tom ţa |l m ulţi a lţii. tatea de a asim ila pe cale bio­ T rifo iu l roşu, In zona noas­
Spectacolul In titu la t „M in -i Un oport deosebit ţl-o u odus ta re uţita acestei acţiuni m edicii lu lia n o logică azotul din. atmosferă, nu tră, ocupă, de asemenea, o pon­
dră -l Valea J iu lu i“ , sub j Sldo, Doro Băbcscu, Vosite Grosim an, precum ţi Emanoîl H ardo, teiporv ar mai trebui să se fertilizeze dere de ’ seamă în ’ structura
robii cu problem e de educaţie soniioră la spitalul unificot din Bolo de
conducerea muzicală a Iul j C riţ. cultura. Rezultatele de produc­ plantelor furajere ca urmare
Gheoighe Popa, a obţinut ! Dr. VICTOR FUMURESCU ţie arată că Ia în fiin ţa re tre­ a va lo rii lui n u tritive ridicate,
un frumos succes. Brad buie sA se fertilizeze lucerniera D atorită p a rticu la rită ţilo r sale
biologice, cultura preferă tere­
nurile ceva mai compacte, mai
reci şi mai umede. In judeţul
nostru reuşeşte foarte bine,
momi şcolare la m mal bine chiar decît lucerna,
in terenurile de terase. Acest
lucru a fost evidenţiat atît de
cercetările făcute, cît şi de
producţiile obţinute Ja C.A.P.
Existenţa Îndelungata a unei nuarie. Intre serbările tra d i­ ru l si orchestra şcolii, e- continuă acum în cadrul cer­ Beriu,. Vaidei, Romos ş a. O
in s titu ţii şcolare este factorul ţionale, prin care şcoala se echipa de dansuri naţionale cului lite ra r „M ih a i Eminescu” . cultură de trifo i bine în tre ţi­
determ inant al prom ovării tra ­ putea afirm a in fiecare an în prezentau programe în oraş La acesta e le vii activează cu nută poate să asigure uşor 4-6
d iţiilo r. Liceul „A u re l V la icu " faţa p ă rin ţilo r şi pu blicului, a- sau în satele din ju r. O clasă creaţii originale în versuri, tone ffn de bună calitate Ia
din OrSşlje, care a Îm p lin it nu m in lim cea a patro nu lui şcolii, de elevi, după ce a pus în sce­ proză, dram aturgie, in echipa hectar, bogat în proteine, v i­
de m ult, o jum ătate de veac de A u re l V laicu, ţinută în luna nă „O m ul cu mîrţoaga*' de G. de teatru, culegeri de folclor tamine şi substanţe minerale.
existentă este bogat In tra d iţii septem brie a fiecărui an (In Ciprian. a întreprins un turneu sau a ju lin d la confecţionarea Trebuie subliniat că şi la cul­
Şcolare, Fiind considerai în­ 1921, serbarea aceasta come- în zece sate şi comune din a- de m aterial didactic. In şcoală tura trifo iu lu i nivelul produc­
totdeauna ca o In stitu ţie cu un m oralîvă s-a desfăşurat chiar propicrea oraşului. T ra d iţii apare periodic revista lite ra r- ţiei este condiţionat de respec­
corp prolesoral harnic şi me­ în satul H inţinţi) ; serbarea şcolare bogate s-au creat la ş tiin ţific ă „Pagini şcolare'. tarea Întregului complex^ de
rituos, Liceul din O răşlie a d a tin ilo r la sărbătorile de ia r­ Liceul din O răşlie şi în sensul Serbările prezentate in u ltim ii factori agrotehnici şi în mod
continuat si continuă să dez­ nă, care se ţinea Sn sala mare bunei preqăliri, a p a rticip ă rii, ani cu e le vii şcolii dem onstrea­ deosebit de aplicarea îngrăşă­
volte de la un an la altu l tra ­ şi reuşitei la concursurile şco­ ză o vie activita te cultu rală şi m intelor. Se impune fe rtiliz a ­
„C e n tra l" sau „T ransilvania",
diţia scolii, Prin latura afec­ lare. Din aceeaşi perioadă da­ o dezvoltare permanentă pe li­ rea c u ltu rii a tît pentru fap tu l Extinderea complexelor in- ducţiei animaliere în perioa­
îm brăcaţi în costume naţiona­ complexului intercooperatist
tivă ce au im prim at-o, tra d i­ tează Şi efectuarea unor ex­ nia acestor tra d iţii. Şi acum câ terenurile ln care trifo iu l tercooperotiste de creştere şi da 1970-1975.
le, e le vii şcolii înfăţişau o b i­ de creştere a mieilor de la
ţiile cultivate aici şi-au adus cursii de lung itin era r în va­ se organizează anual serbarea găseşte condiţii favorabile de îngrăşare a animalelor repre­
ceiuri si datini ale lo culu i, iar Pentru a-şi aduce o con­ Simeria. Complexul, care are
pe deplin con tribu ţia in pro­ canţele de vară. In a doua pe­ patronului şcolii, avînd în climă slnt mal sărace, cit şl zintă una din sarcinile de
un profesor vorbea despre bo­ tribuţie cit mai substanţială o capacitate de îngrăşare
cesul de educaţie. rioadă de existenţă a şcolii, plus piese Şl scenete despre pentru că la producerea unor
găţia şi frum useţea d a tin ilo r mare însemnătate pe care la înfăptuirea acestui pro­ pentru 30 000 capete miei
Existenta unor bogate tra d i­ 1954-1968, tra d iţiile fostului li­ A u re l Vlaicu. cantităţi m ari de masă vegeta­
noastre străbune. A lte serbări tivă este nevoie de elemente plenara C.C. al P.C.R. din gram, intre altele, s-a hotă­ anual, a fost dat in folosinţă
ţii de cultu ră în O r ăst ie s-a in tra te în tradiţia lice u lu i în ceu nu numai că s-au reluat, P rivit în ansamblul m anifes­ 17-19 martie a.c. le-a pus in rî! ca şi in judeţul nostru să parţial, in prezent fiind popu­
im prim ai de la Început în sti­ dar au fost mereu dezvoltate tă rilo r sale, Liceul din O răşlie fertilizan te ln doze mal m ari.
aceeaşi perioadă 1919-194B faţa lucrătorilor din agricul­ se înfiinţeze o asociaţie in- lat cu peste 2 300 miei.
lu l de muncă al lice u lu i din erau cele de încheiere a anu­ şi înnoite. Din toate punctele cunoaşte de la un an la altul De exemplu, pentru producerea tercooperatistă de creştere şi
localitate. Nu vom urm ări în de vedere şcoala cunoaşte a­ o mai mare dezvoltare a tra ­ unei recolte de 4-5 tone fin , tură în vederea m aterializării In fotografie este prezentat
lu i şcolar, cu ocazia sosirii în îngrăşare a animalelor. In un aspect al noului complex,
mod deosebit o sistem atizare localitate a unor personalităţi cum noi şi noi forme, all nu­ d iţiilo r şcolii, o permanentă trifo i la ha este nevoie de 110 obiectivelor cuprinse in Pro­ codrul acţiunilor iniţiate in unde sînt create condiţii op­
Ş tiinţifica a problem ei, ci mai culturale în cadrul A strei, sau măr de elevi, profesori, altă do­ îm bogăţire şi înnoire a lor. kg azot, 35 kg fosfor, 85 kg po­ gramul naţional de dezvoltare acest sens, o deosebită im por­
m ult o abordare a lor cu sco­ tare şi alte cerinţe. tasiu, 100 kg calciu etc. Ele­ time de hrănire şi îngrijire
piesa de teatru prezenta­ a zootehniei şi creştere a pro­ tanţă o prezintă înfiinţarea a mieilor.
pul de a la face cunoscule. In tă anual de elevii din u l­ A ctivita te a societăţii de lec­ Prob PETRU BACIU mentele existente In sol, pre­
acest sens, tra d iţia de muncă tima clasă de liceu. Co­ tură a liceului de altădată se Orâştip. cum şl cele sintetizate de plan-
conştientă, sirguincioasă, din
convingere, a profesorilor şi e­
le v ilo r liceului, a fost elem en­
tu l care a dus la faima si pre­
stigiul in stitu ţie i. N um ărul ma­ La tot pasul, pe întreg cu­ V U I-a de la Grădiştea de M un­ poziţia depozitului (şase din ce­ pentru posesorul lor ? Pe locul
re de absolvenţi ai liceului, prinsul ţin u tu lu i hunedorean, te (Sarmlzegetusa dacicA), s-a le şapte unelte erau folosite rle descoperire a uneltelor nu aşezările dacice din M u n ţii O -
mai vechi sau mai noî, rid ic a ţi răştiei — precum şi datorită
ne Sntîmpinâ vestigiile străm o­ găsit în campania de cercetări exclusiv pentru dulgherie) pu­ există urme care sâ indice o
la înalte titlu ri ştiin ţifice ne faptului că piesele sînt In tr-o
şilor noştri daci, care, cu peste arheologice din anul 1951 un tem admite că proprietarul a aşezare antică, uneltele fiin d
stau m ărturie. Pentru ca ele­ 2 000 de ani ln urmă, îşi du­ atelier cu peste 70 de piese. fost un meşter dulgher, care pe ascunse în afara aşezării In ca­ stare de păstrare foarte bună,
v ii din dascle superioare să ceau viaţa pe aceste meleaguri. Cea mal mare parte a unel­ lingă uneltele necesare practi­ re locuia proprietarul lor. Nu credem că depozitul se poate
se poală perlecţiona In arta telor descoperite la Luncani cării meşteşugului avea nevoie întotdeauna uneltele de fie r se data în a doua jum ătate a se­
predării şi declam ăril, pentru O ricărei c iv iliz a ţii îl stau la co lu lu i I e.n„ sau la Începutul
temelie uneltele de muncă, de­
ea să poală uza de cele învă­ secolului II e.n., In orice caz.
ţate si citite, s-n form at So­ prinderea şi Iscusinţa om ului îna inte de anii 105-106. Cît p ri­
cietatea de lectură“ (1920). de a munci, de a produce bu­ veşte condiţia socială a pro­
Acest, nucleu cu ltu ra l al şcolii n u ri m ateriale. Dacii, din acest p rie ta ru lu i acestor unelte, cre­
avea si» genereze permanent punct de vedere, ln cele două dem că el a fost un om mai
secole care au precedat cuceri­ DEPOZITUL DE UNELTE
tra d iţii bogate. Pe lingă şedin­ în stărit, nu ne gîndim de loc
ţele obişnuite ale societăţii de rea romană, au ajuns la un la unul d in tre n o b ili (larabos-
înalt nivel. Bogata, variata şl
lectura, aceasta organiza îm ­ tes. pilea ţi), ci la un meseriaş.
preună cu corul şi orchestra valoroasa colecţie de unelte da­ Ce ne mai arată uneltele pre­
liceului, serbările Ia zilele fes­ cice a M uzeului Judeţean H u­ zentate mai sus şi, bineînţeles,
nedoara— Deva s-a îm bogăţit DACICE DE LA LUNCANI alături de ele, m ulţim ea şi va­
tive ca 1 Decembrie şi 24 Ia­ recent cu o nouă şl Interesantă rietatea uneltelor dacice? Pre­
descoperire. Este vorba de de­ zenta lo r îi indică pe daci ca
pozitul de unelte dacice, scos foarte pricep uţi în m etalurgie,
la Iveală In luna mal 1969, pe în confecţionarea de unelte.
te rito riu l actualei aşezări L u n - M in ereu l extras la Gheţar şi
cani, din M un ţit O răştiei, în I­ erau folosite la prelucrarea şl de unelte folosite de meşteri află risipite prin tre ruinele lo­ Telîuc, după topire, trecea ca
Tinerii mediata apropiere a cetăţii da­ lem nului, excepţie fâcînd cleş­ fie ra ri, pentru aplicarea unor cuinţelor sau atelierelor ; uneori m aterie prim ă la un atelier de
cice B lidaru. tele de fierar. Acest fapt nu ţinte sau în tâ rltu rl din fie r pe ele se lntllnesc sub form a unor fierărie, unde inform ele tu r­
Uneltele au Ieşit la lum ină este în măsură să surprindă. produsele lemnoase pe care le adevărate depozite destinate te de fie r erau prefăcute de
siderurgişti cu ocazia unor lu cră ri a g ri­ N um ărul mare de unelte pentru executa. schim bului (dar m ult mal rar), fa u rii daci In fe lu rite unelte.
dulgherii, aflate Intre
ruinele
pă-
Pentru a argumenta această
îngropate
descoperiri
A lă tu ri de alte
In
fiin d
cole,
m înt la o adîncime de 25-30 sau în afara aşezărilor dacice ipoteză trebuie să ne gîndim sau ascunse In clipe de p rim e j­ sim ilare, depozitul de unelte
die. In ţin u tu l M u n ţilo r Orăş­
cm. Lotul de unelte, un mic de­ din M unţii Orăştiei, ln prim ul câ, deşi ln sînul societăţii da­ tiei s-ou găsit astfel de depo­ dacice descoperit la Luncanl
in frunte pozit de fapt, este form at din rînd la Grădiştea de Munte, cice meseriile deveniseră ocu­ zite ascunse în tim pul luptelor este deosebit de preţios în fi­
7 piese : un cleşte de fie ra r (nr arată câ prelucrarea lem nului paţii de sine stătătoare, nu cu rom anii, cum sînt cele de pe xarea mal exactă şl adincirea
1), o rangă (nr 2), tre i securi trebuie sâ i i fost la daci unul exista o diferenţiere chiar dealul Strîm bu şl Valea Largă. unor problem e de istorie ve ­
IH p rişIii din Com btnalul (nr 3,5,6), o secure-bardâ cu din meşteşugurile înfloritoore. atît de netă între ele. DIscutînd Chiar şl meşteşugarii din a te li­ che, precum şi p rin aceea că
siderurgic Hunedoara par­ gaura de înmânuşare long itudi­ Această dezvoltare este dovedi­ acest lucru din punctul de ve­ erul de . fieră rie de Ia Sarm i- relevă încă o dată gradul îna lt
ticipă cu hărnicie, în afara nală (nr. 4) şi o teslă (nr. 7). Fă­ tă, pe lingă variatele unelte de dere al etnografiei, se consta­ zegetusa şi-au ascuns uneltele de dezvoltare economică a so­
orelor de serviciu, la a cţi­ ră n aduce analogii fiecărei dulgherit, dintre care o parte tă, pînâ în tim p u rile moderne, într-o oală de fie r pe care au cie tă ţii dacice din epoca de
unile de muncă vo lu n la r- piese ln parte, aprintim câ ele sîat prezente şi în depozitul câ în mediul rural, indiferent îngropat-o In pămînt. Ei n-au existentă liberă , pînă la cuce­
palriollcă. sînt lucrate din fie r fo rja t şl nostru, şi de bogăţia în lemn a câ acel gospodar se ocupa de mal apucat însă niciodată sâ le rirea romană.
Un prim bilanţ al h ă rnlrîe l câ în aşezările civile sau ln ce­ regiunii. / agricultură. creşterea vitelor, dezgroape şi sâ le folosească. Descoperirea de la Luncani
lor însumează 22 000 ore de tăţile dacice din M unţii Orâş- Ne mai răm ine sâ stabilim ce dulgherie. fie ră rie şa., pe lin ­ Aceleaşi cauze şi m otive consi­ se înscrie ca un nou punct pe
muncă patriotică. în care au tiei s-au descoperit, prin cerce­ îndeletnicire avea proprietarul gă uneltele specifice ocupaţiei derăm că au determ inat ascun­ harta arheologică o ţin u tu lu i
colectat peste I 550 tone dc tă ri arheologice sau datorită grupului de unelte de la Lun- sau meşteşugului său. poseda o derea uneltelor ce constituie hunedorean, com pletînd in a­
fier vechi, au con tribu it la în iîm p lă rii. un număr conside­ cani, cărui fapt se datoreşte varietate rle unelte aparţinătoa­ depozitul in discuţie. celaşi tim p co le cţiile M uzeului
înfrum useţarea sectoarelor rabil de unelte rle tipul celor ascunderea depozitului şi ţâ re altor ocupaţii. Legală de această problemă judeţean Hunedoara-Dcva cu
si secţiilor com binatului, a prezente în depozitul de la Întreprindem o încercare de CInd si de ce au fost ascunse este şi datarea depozitului Pe noi şi interesante obiecte.
tutu ro r lo cu rilo r de muncă. Luncani.. Numai in tr-u n singur datare cit mai slrînsâ, cît mai în pămînt pieseie ce compun a­ baza a n alogiilo r cunoscule —
Ioc, de exemplu, pe terasa a exact posibilă. Dată fiin d com- cest depozit, o adevărată avuţie Prof. GH. LAZIN
______ / depozite şi unelte sim ilare din Muzeul judeţean Deva