Page 17 - Drumul_socialismului_1970_05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VAţ
1 !
I

PAGINA A IV-A S
I

î i Sosirea m in is tru lu i de e x - 1
§
terne a l R om âniei la Kinshasa |

mEvoluţia situaţiei din Cambodgia |

& Adunarea festivă de ia |

Praga |

Curier, Atlas ?

ANUL XXII. Nr. 4769 VINERI 8 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI '////////////////////A i//tfjltJ fltttn tiM itH tN ifttiti ti MtfMIPMWi / A

PARTIDUL NOSTRU OII murai SI mil DIALOG

Se împlinesc 49 de onî de cind proletoriatul liere şi pentru gospodărirea raţională a resurse­
român, oflot în plina dezvoltore numerica si ca- lor de opă, extinderea irigaţiilor, combaterea li ÜTIIUIUI III WE
lilativâ. şi-o făurit propriul său partid marxist, eroziunii solului, care vor ridica pe o treaptă I'll M l
detaşamentul său orgonizot de avangardă - superioară agricultura noastră, o vor moderniza
Partidul Comunist. Născut în focul bătăliilor de şi vor determina considerobile sporuri de pro­
closă de Io începutul secolului, partidul si-a ducţie. Fizionomia economică si socîol-culturolâ
ongajat fiinţa în ridicareo pe trepte mai înalte a satului românesc vo căpăta astfel valenţe noi. In stitu tu l de mine din Pe­ P.C.R., prlm -sccrelar al Com i­ ale organizaţiei judeţene dc
a idealurilor proletare, să conducă destinele cu puternice elemente de progres şi civilizaţie troşani- A ici, in centrul de in - tetului judeţean dc partid, partid
muncitorimii, ţărănim ii sărace şi intelectualităţii urbane. vătăm înt superior care pregă­ preşedintele C o m itetului exe­ După ce a prezentat aspecte
progresiste, să călăuzească cu fermitate lupta Profundele prefaceri revolutionore, ce ou loc teşte cadre de specialişti cu o cu tiv al C o nsiliu lui popular p rivin d aşezarea, bogăţiile, is­
poporului pentru eliberarea so socială şî noţio- în economie, au atros o înflorire m ulti­ înaltă calificare pentru întrea­ judeţean. La în tîln ire au luat. to ricu l si tra d iţiile dc luptă
nolă. laterală o învăţămîntului. artelor $i culturii ga noastră industrie m inieră, de asemenea, parte tovarăşii pentru eliberare naţională si
Clement Negrut, prim -sccretar
Perioada istorică ce o urmat creării partidului — componente fireşti ole civilizaţiei, ole unei se desfăşoară în aceste zile o socială ale p la iu rilo r liunodo-
societăţi moderne. prodigioasă activitate. Se pre­ al C o m itetului m unicipal Pe­ rene, prim ul secretar al Co­
a fost dominată de apariţia în viata societăţii
Perl ru politica partidului nostru a fost din- găteşte sesiunea de com unicări troşani al P.C.R., preşedintele m itetului judeţean dc partid a
româneşti a unei forţe politice noi, de orientare a ce rcu rilo r ş tiin ţific e studen­ com itetului execuliv al consi­ spus i Rod al p o litic ii consec­
consecvent marxist-leninistâ. de o factură or* totdeauna caracteristică grija şî preocuparea ca ţeşti ! colectivele de studenţi liu lu i popular m unicipal, conf. vente a p a rtid u lu i dc dezvolta­
eforturile poporului să se răsfrîngâ permanent
oonizatorică şi concepţie ideologică cu totul şi coordonatorii ş tiin ţific i în ­ univ. Iile Constantinescu. pro­ re si în flo rire m u ltila te ra lă a
deosebite, forţă ce proveneo din celulele cele asupra îm bunătăţirii nivelului său de trai ma­ dreaptă sau completează unele rectorul in s titu tu lu i, secretarul patriei, ju d e ţu l nostru se face
mai sănătoase şi revolutionore ole organismului terial şi cultural, bunăstării şi fericirii sale. Im­ supoziţii, concluzii dc amă­ com itetului de partid. astăzi cunoscut prin în fă p tu i­
social. In această perioadă a fost elaborată presionanta dinamică o economiei o asigurat nunt.. Bineînţeles, totul este Prim it cu însu fleţire de că­ rile m in e rilo r, s id e ru rg istilo r şi
creşterea proportionolă o venitului naţional,
toctica şi stralegio revoluţionară, s-a pregăti' grefat pe sarcina dc bază — tre sutele de studenţi si cadre co n stru ctorilor, ca un avan­
care în 1969 o fost de 5,6 ori moi mare decit
migălos, tenace, îndelungo*. sigur, asaltul îm ­ desfăşurarea ritm ică, mereu didactice în marea aulă a in ­ post al in d u stria liză rii socialis­
potriva capitalism ului, o for' înfăptuită insurecţia nivelul antebelic. Pe această bază s-ou înfăptuit ascendentă a procesului in- s titu tu lu i. prim ul secretar al te, un ju de ţ cu un înalt grad
ormotă şi trecerea Io construirea unei societăţi sistematic măsuri pentru creşterea nivelului de stru ciiv-e d u ca tiv. C o m itetului judeţean de pa rtid
trai al poporului. In ultim ii ani s-o îm bunătăţit
cnre so coincidă cu cele moi înalte aspiraţii ale In această atmosferă stu d i­ a făcut în fata a u d ito riu lu i o I. MtRZA
omului - societatea socialistă. sistemul de salarizare pentru toate categoriile oasă. un iversitară, s-a desfăşu­ amplă prezentare a ju d e ţu lu i
de salariaţi, îndeosebi pentru cei cu salarii mici. O mare varietate de apora tură de măsură şî control uşu­
Un sfert de veac în istoria unui popor reprp rat ie ri in tîln irc a studenţilor Hunedoara, a lo cu lu i pe care-1
au fost efectuate importonte creşteri ale pen­ rează conducerea procesului tehnologic la laminorul de 600 mm
zinta o perioadă relativ scurtă ; dor ceea ce a siilor, s-a introdus un sistem de oensionore si din C.S. Hunedoara. Aparatura din fotografie, ne explică tova­ şi cadrelor didactice dc la in ­ ocupă in opera de in d u s tria li­ {Conlinuore in pag. a 3-a)
realizat poporul nostru sub conducerea partidu­ s-au ridicot pensiile pentru ţăranii cooperatori,. răşul ILIE MARINCA, are meni rea de a determina temperatura stitut cu tovarăşul loachim zare socialistă a tă rii, a preo­
lui în acest răstimp are dimensiuni, profunzime Se înfăptuieşte un vast proqram de construcţii lingourîlor. Moga, membru al C. C. al cup ărilor prezente şi de v iito r
<• am plitudini fără precedent. „In ultimul pătrar de locuinţe, sporesc mereu cheltuielile statului
de veac - arată tovarăşul NlCOLAE CEAUSESCU pentru dezvoltarea învăţămîntului, culturii, ştiin­
- România a parcurs o întreagă epocă istorică : ţei, pentru ocrotirea sănătăţii.
socialismul a învins pe deplin Io orose şi sale, Paralel cu proqresul susţinui al economiei,
ţnra noastră năşind astăzi pe calea făuririi sor ştiinţei, artei şi culturii, partidul nostru acordă o
cietătii socialiste m ultilateral dezvoltate, cores­
mare însemnătate dezvoltării societăţii pe toote
punzător Programului stabilit de Congresul al planurile, perfecţionării relaţiilor de producţie, Instalaţie de descăr­
A-tea al Partidului Comunist Român", Prin pro­ înfăptuirii neobătute o principiilor fundamentale
movarea neabătută de către partid o politicii
ole socialismului în toote sferele vieţii sociale
de industrializare socialistă, economia româ­ — dezvoltarea democraţiei socialiste, crearea
nească o cunoscut o puternică dezvoltare. De* condiţiilor pentru co societatea noastră să pună care a vagonetelor
venind ramura principală o economiei, industria
din plin în valoare virtuţile creotoare ale popo­
participă cu mai bine de 60 la sută la formn* rului, so permită afirmarea larqă a personalită­
ren produsului social total Producfin industrială ţii umane. Gîndîrii creatoare cu privire la per­ La Com binatul carbonifer lăsat să ruleze pe şine într-o
este de peste 15 ori moi mare decit in anul
fecţionarea m ultilaterală o orînduiriî î-a fost ..Valea J iu lu i" Petroşani a pantă. La capătul acesteia,
1938 i în ultimele cincinale ritmul de creştere a consacrat un ansamblu de măsuri care — oşa fost creată o instalaţie de lin ia ferată se ridică brusc,
producţiei industriale o fost de peste 13 Io sută cum subliniară tovarăşul Nicolae Ceauşes.cu — descărcare din mers a vago- obligînd veh icu lul să urm e­
în medie anual. netetor de mină cu cutie fixa. ze, prin forţa in e rţie i, un
o dată cu întărirea ordinii, disciplinei si răspun­
Proqreseîe incontestabile ole industriei româ­ derii în îndeplinirea programului de dezvoltare N oul tip de instalaţie are drum pe vertica lă în form a
neşti insă nu pot fi redate door de expresii can­ a societăţii, conduc lo creşterea otributiilor or- o construcţie simplă, in geni­ lite re i S. Un dispo zitiv spe-
titative. Pentru oricare cetăţean ol patriei noos- gonelor locale de partid, de stat. economice, oasă şl este uşor de în tre ţi-. -c ia l nu perm ite căderea Va •
tre. constituie un motiv de profunda mîndrie pa ­ sociol-culturale, lo creşterea m obilităţii funcţio­ nul. Ea nu foloseşte mecanis­ gonetului, care circu lă în tr-o
triotico faptul că industria s-a dezvoltat multi- nale şi o iniţiativei întreprinderilor şî Instituţiilor, me ro ta live pentru răsturna­ poziţie răsturnată, şi determ i­
loterol : s-o diversificat în proporţii uriaşe, divi­ creează noi condiţii penlru participarea perma­ rea vagonetelor — aşa cum nă descărcarea integrală a
ziunea socială s-o adîncit. repartizarea terito­ nentă. nemijlocită o maselor la conducerea tării. au toate Instalaţiile de acest m inereului. U rm ă to rul vago­
rială o adus la viotâ intensă regiuni întreqi. In­ Slujind cu devotament nemârainît interesele gen fabricate pină acum — net trim is spre golire îm pin­
dustria româneosco se înzestrează cu caracte­ poporului, Partidul Comunist Român promovează cl o cale de rulare curbată ge pe predecesorul său. care
revine astfel in poziţia n o r­
ristici specifice industriei de tradiţie din ţări în politico so Internaţională concepţia dezvoltă­ pe verticală. Funcţionarea mală pe calea ferată. Noua
ovonsote. rii colaborării cu celelalte ţări socialiste, cu descărcătorutui pare, prin
instalaţie are un deosebit
Transformarea sociolistâ a agriculturii, aşezarea toote partidele comuniste sî muncitoreşti, respec­ sim plitatea Iul, „o u l Iul Co- randam ent şi eficacitate eco­
pe boze noi o relaţiilor de producţie la sate. tării în relaţiile internaţionale a principiilor lu m b ". Fiecare vagonet este nomică Studenţi ai I.M. Petroşani, in timpul expunerii prezentate de primul secretar al Comi­
transformarea socialistă a satului au dus lo creşte­ unanim recunoscute. Aceasta a adus partidului tetului judeţean de partid.
rea continuo o producţiei agricole vegetale si nostru un binemeritat prestiqîu în lume.
onimole, Prefacerile profunde ce au loc la sote Aniversarea a 49 de ani de la crearea P.C.R.
însă nu se opresc aici. Potrivit concepţiei parti­ prilejuieşte organizaţie) judeţene de partid, co­ A ____ ____ V A
dului nostru, valorificarea superiorităţii orînduiri! muniştilor, tuturor oamenilor muncii hunedoren),
hotărîrii IN ACESTE ZILE HOTARITOARE PENTRU
socialiste in agricultură impune eforturi susţinute manifestarea celor mai calde sentimente de re­
pentru făurirea unei aqriculturi intensive, cu o cunoştinţă faţă de partid, exprimarea
înaltă productivitate. Consecvent concepţiei sole neabătute de a depune eforturi susţinute pentru Bacalaureat
în aceste direcţii, partidul o elaborat recent înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce le revin din
programe noţionole de perspectivă pentru dez­ programul vast al făuririi României socialiste
PRODUCŢIA AGRICOLĂ SE ( 1970
voltarea zootehniei şi sporirea producţiei anim a­ m ultilateral dezvoltate. IMPUN:
; A b so lve n ţii u ltim u lu i an
Măsuri energice în legumicultura al lice u lu i de cultură gene­
rală term ină cursu rile la 23
mal
mal, cu trei săptăraînl
devreme decit c e ila lţi elevi,
Se ştie bine că obţinerea u ­ tpmă cu tovarăşul Aurel Gher­ în aceste zile se acoperă cu po­ râ rii pagubei aduse un ităţii. j Pînă la 17 Iunie, el se vo r
nor producţii sporite de legu­ man, şeful C entrului de legume lietilenă (?). Nepăsarea condu­ Nici în cazul cooperativei a- j pteqăli In d ivid u a l peolru
me la hectar este de neconce­ şi fructe Orâşlie, a evidenţiat cerii C A P. fată de producerea grtcole din Bobîlna nu se poate bacalaureat şl vo r lua parte
put fără o organizare tem eini­ că încă de pe acum se fac sim ­ legumelor este dovedită şi do spune că legum icultura stă !n I — fa cu lta tiv — (a consulta­
că a m uncii, fără o participare ţite numeroase goluri şi restan­ alte aspecte. Bunăoară, nici pl- centrul atenţiei cooperatorilor, i tlile şl le cţiile de sinteză.
zi de zi a cooperatorilor la e­ te la livrarea legumelor. Ca do­ nâ la data dc G mai a.c. nu a conducerii unităţii. Pe lingă Ca $1 in anul precedent,
xecutarea lu cră rilo r specifice vadă, la spanac, din cele 88 to­ s-au plantat peste 400 kg arpa­ faptul că nu s-au însăm lnţat | candidaţii la bacalaureat vor
acestor culturi. ne contractate, pînă la data de gic, iar m orcovii rămaşi ne- suprafeţele prevăzute cu spanac j da examen scris $1 oral —
A flîndu-ne In perioada rînd 5 mai a.c., s-au preluat abia scoşl din anul trecut de pe un şl salată — ceea ce a făcut ca pentru secţia reală — la lile -
trebuiau deja pregătite bazele 28 de tone, exislind posibilita­ hectar — pe care se puteau ob­ şi obligaţiile contractuale sâ nu | ratură română şl matematică,
producţiei de legume a anului tea să mai fie livrate circa 10 ţine ve n itu ri de circa 10 000 lei poală fi onorate decit sim bolic ] (ar numai oral Ia unul din
curent, se pune întrebarea : ce tone. De asemenea, din 13 tone — au fost Introduşi sub arătu­ — nu s-a asigurat nici produ­ obiectele : Ilzică, chim ie, bio­
garanţii se oferă in p rivin ţa li­ calată contractată, nu există ră, deşi s-a întocm it şi grafic cerea can tităţii de răsaduri ne­ logie, după preferinţă. Cel
v ră rii unor cantităţi sporite de po sibilităţi de livra re nici pen­ de livra re Ia C .LF. pentru 2iua cesare p lan tă rii suprafeţelor
C.A.P. Turdaş. M ecanizatorul Grigore Negriş execută grăpatul culturilor. care au urm at secţia urna»
produse şi onorării integrale a tru G tone. O nerealizare de de 29 ap rilie a.c. Recepţionc- stabilite i nistă vo r susţine probe |
ob lig a ţiilo r contractuale ? peste 5 tone se întrevede şl la ru l A ndrei Buciuman ne spu­ Deficienţele am intite consti­ I scrise şi orale la lite ra lu ra j
Discuţia purtată pe această ceapă verde. nea că inginerul Constantin Co- tuie suficiente argumente care j rom ână şl la o lim bă m oder-
Din rîndul u n ită ţilo r cu rea­ rlcluc a invocat lipsa forţei de demonstrează necesitatea ca or­ I nă, studiată cu inccpere din
liză ri total nesatisfâcătoare tn muncă pentru recoltarea m orco­ ganizaţiile de partid din unită­ j clasa a V -a a scolii generale, j
43 de ziie pînă la noua premieră industrială de pe $an- p rivin ţa p re gă tirii producţiei se v ilo r şl a păstirnacului dar, ţile am intite ca exemple nega­ ! sau la lim ba latină. De ase-
detaşează C.A.P. Foit, Bobllna,
deşi 1 s-a asigurat forţa de lu­
j menea, vor f( exam inaţi, la
Beriu, A u re l Vlaicu şl altele. cru necesară, nu s-a prezentat tive, conducerile acestor coope­ alegere — numai oral — Ia
De la C.A P. Foit, spre exem­ nim eni din conducerea u n ită ţii rative, in gin erii şi cooperatorii I una din d is c ip lin e le : Istoria \
fieruS Termocentralei Mintia plu, nu s-a liv ra t nici un kg de în clmp pentru a le da de lu ­ sâ-şl Intensifice preocuparea i României, biologie, filozofie. •
cru. Să nu mal am intim că nu
spanac din cele 5 tone contrac­ sint asigurate nici răsadurile pentru a nsigura sporirea con­ 1 Răspunsurile candidaţilor !
Tim pul se scurge im placabil, Cum răspund colectivele de taţi. Avem create toate posibi­ de pretenţioase. Avem Insă ma­ tate. In plus, deşi unitatea pu­ necesare p la n tă rii în tre g ii su­ tinuă a producţiei de legume, J vo r îl notate de cfte doi I
apropiindu-i pe constructorii, constructori şi energeticieni a­ lită ţile pentru aceasta. P rin ci­ re încredere în experienţa, pu­ tea produce o cantitate însem­ prafeţe. lată o mostră auten­ creînd astfel posibilitatea ob­ ; profesori exam inatori pentru !
m ontorii, izolatorii şl energeti- cestor chemări majore ? Satis­ palul e să facem faţă volum u­ terea de concentrare, hărnicia tică de neglijenţă. La D irecţia ţin e rii unor însemnate ven ituri I flecare din obiectele prevă- j
clentî m arelui şantier al T er­ fac stadiile fizice actuale ale lu i mare de lu crări rămase de şi Înalta responsabilitate ce-i nată de legume în solar, o par­ agricolă judeţeană se cunoaşte ; zute fn program a de baca- j
mocentralei M intia, de ziua in lu crărilor, graficul devansat de - executat pentru luna mai. A ­ caracterizează pe m ontorii an­ te din acesta se foloseşte pen­ oare o asemenea situaţie ? Dacă băneşti şi creşterii nivelu lu i re­ ; laureat, iar media se va cal- j
care competenţa, priceperea şi punere in funcţiune ? Se scurge cum cîteva zile s-a term inat gajaţi în durarea acestor lu­ tru producerea răsadurilor, Iar da, dorim sâ cunoaştem măsu­ trib u ţie i pe norma convenţio­ I cula a rilm e lic, atît la probele ■
hărnicia lo r va fi supusă unui tim pul în favoarea în d e p lin irii cu bine spălarea acidă ia ambe­ crări". o suprafaţă Însemnată de abia rile luate In vederea recupe- nală. I scrise, cit şl la cele orale, i
nou şt exigent colocviu — pu­ angajamentului ? Răspunsul la le corpuri ale cazanului şi mo­ Intr-adevăr, m ontorii şl izola­ J Pentru obiectele la care se j
nerea în funcţiune la 20 iunie aceste întrebări l-am solicitat mentan efectuăm operaţiunile to rii prin munca ce o desfăşoa­ ? susjln doar examene orale, j
a grupului nr. 2 de 210 MW . ră hotărăsc respectarea term e­ ; nota obţinută devine medie, j
Acest termen a fost stab ilit de nului de punere în funcţiune. Intensificarea ritmului la j Am bele sesiuni ale ediţiei j
înşişi fă u rito rii acestui obiectiv, In aceste zile, cota lor de par­ j 1970 a bacalaureatului, din i
care s- ru angnjat în faţa p a rti­ ticipare directă trebuie să a­ | vară — 18— 22 Iunie — $1 din !
nale o putere instalată dc 210 Munca rodnică, dăruire totală tingă valori maxime, în fiecare i toamnă 20— 25 august, vo r fl j
dului să ofere economici naţio­
I susţinute In fa|a unor
co- !
MW cu 10 zile mai devreme dc- zi să se consemneze in lupta semănatul porumbului ! speciale prezidate de un j
cu tim pul randamente sporite,
cît term enul planificat. ritm u ri accelerate de execuţie. i profesor sau conferenţiar !
PInâ la premiera industrială pentru respectarea scadentei Despre activitatea m ontorilor In toate cooperativele agrico­ crează la semănat, a lţii doi la pregătirea terenului. După cum < universitar. 1
au mai rămas 43 de zile de în ­ în această etapă hotărîtoare le se depun e fo rtu ri susţinute arat şl unul la discuit. ne spunea secretarul consiliului
cordare, tensiune, încleştare ma­ lată ce ne declară tovarăşul pentru folosirea din plin a tim ­ L u crările de pregătire a te­ popular comunal, tovarăşul loan
ximă a fo rţelo r pentru executa­ Nicolae Matei, inginer şef la pului de lucru şi a m ijloacelor renului şi de semănat — ne re­ Neîconl, aici se munceşte cu
rea întregului volum de lucrări şantierul Energomontaj ; mecanizate la pregătirea tere­ lata tovarăşul Băiuţ Drăghin, toate forţele şi se foloseşte din
şi probe tehnologice necesare unor cadre cu munci de răspun­ de aducere a apei de răcire în „A vem create toate condiţiile nului şi insâm intarea porum bu­ prim arul comunei Densuş — plin tim pul de lucru şi m ijlo a ­
punerii în funcţiune a grupului dere in executarea acestui g i­ centrală, după care urmează su­ pentru valorificarea la m axi­ lui. Despre activitatea ce se sînt într-un stadiu avansat şl cele mecanizate pentru a se pu­ Lotul fo tb a liş tilo r
nr. 2 în condiţii complete de gant energetic. flarea cazanului cu abur pro­ mum a întregului potenţial pro­ desfăşoară în aceste zile pe o­ în cooperativele din raza comu­ tea realiza viteze sporite de lu ­
exploatare. Colectivele de m un­ „Conectarea grupului nr. 2 priu, refacerea circuitelor du­ ductiv de care dispune şantie­ goarele cooperativelor agricole nei noastre. M ecanizatorii Ioan cru la pregătirea terenului şi rom âni pentru M exic
că de la şantierele Energo- la sistemul energetic naţional Ia pă suflare, izolarea • turbinei, rul nostru, valorificare care va din raza comunei Pui şl stadiul B râilâ şl Voicu Iosivoni lucrea­ semănatul porum bului.
construcţia, Energomontaj, 3 i­ data la care ne-am angajat, da­ realizarea in decada a doua a conduce in mod cert la respec­ de execuţie a lu cră rilo r, ne-a ză din zori şi pînă In seară, In aceste zile, activitatea o r­ In curjuf zilei de Ieri o foii I
zolaţii, de la întreprinderea e- că totul decurge normal, în mod lu n ii mai a prim ului paralel şi tarea angajam entului luat. Ba vorbit tovarăşul Iovean Farcaş, însâm inţind zilnic 15— 18 hecta­ ganelor şi O rganizaţiilor dc olcâtull lotul celor 22 de fotba- I
lectrocentrale Deva, in această cert se realizează, ne relatează in sfirşit punerea în funcţiune mai m ult, colectivul nostru de secretarul com itetului comunal re. La C A P. Peşteana s-au in- partid, consiliilor dc conducere liştî români care vor participa Io
perioadă hotâritoare, sint che­ tovarăşul ing. Florcn Bcrcş, di­ a întregii capacităţi a grupului, muncă şi-a stabilit termene de partid. Cooperatorii din Bă- săm inţat G0 hectare din 101, iar nlc cooperativelor şi specialişti­ turneul llnol al campionatului
mondiol din Meiiic. Lotul ejle al­
mate să depună eforturi înzeci­ rectorul tehnic la întrep rind e­ la 20 iunie, direct pe cărbune. leşti au term inat de Însâmmţnl la C.A.P. Densuş 53 din 108. In lor trebuie sâ fie orientată spre cătui! din Râducanu, AdamoeSe,
te, să-şi valorifice din plin în­ rea electrocentrale Deva. Vrem Efectuarea reviziilor de arm ă­ A. M O ID O VAN Întreaga suprafaţă cu porumb 3— 4 zile, în cooperativele noas­ mobilizarea in continuare a tu ­ Oornea (portorl). Sâtmoraanu,
treaga lor forţă productivă, să-şi insă ca această punere în tură după spălare şi suflare R. SONOC în 2lua de 7 mai, în toate cele tre se va term ina complet a- turor fo rţelo r dc care dispune Ivonceicu, lupeicu, Dan, Dinu,
R.
Mccanu, Deleanu (fundaţi),
unească puterile p rin tr-o conlu­ funcţiune s-o facem in condi­ joacă un rol hotârîtor în rea li­ trei unitâtî care mai au de în- ceastâ im portantă lucrare. fiecare unitate pentru a folosi Nunweiller, Dumitru, Ohergheli,
crare Ireproşabilă pentru înde­ ţii m ult moi bune decit la p ri­ zarea obiectivului pe care ni sâmînţat porumb, se lucrează Pe ogoarele C A P. Unirea, la din plin tim pul şi capacitatea Peicoru (mIJlocoji), Dembrawjehl,
plinirea cu succes a angajamen­ mul grup, adică să reducem la l-am propus. Acestea sint ope­ din plin la nrot, discuit şi se­ brigăzile din satele Tuştea şi dc lucru a m ijloacelor mecani­ Neagu, Dobrin, Dumllroche, Do-
tulu i asumat in întrecerea so­ m inim um posibil perioada de a­ raţii care necesită un volum C ontinu ar« iii p o p . o 3 *o) mănat. La C A P. din Pui, me­ Crâguiş, lucrau în ziua de 7 zate la insămînţarca ultim elor mide, Tufan, Tâloru )l Luceicu
(otoconţl).
cialistă. tingere a param etrilor proiec­ mare de muncă şl sint deosebit canizatorul .Victor D avila lu ­ mal un număr de 8 tractoare le suprafc|c cu porumb.