Page 18 - Drumul_socialismului_1970_05

m fl
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4769 | VINERI 8 MAI 1970

ACUM 25 DE ANI:
VICTORIA ÎMPOTRIVA FASCISMULUI

IN CRINCENELE

Ş ŢR Ă U M Ă IZB lN D ĂA
BÂ TALII, POPORUL

ROMÂN A ÎNSCRIS
PROGñ:SU LUI Şl CIVILIZAŢIEI

NEMURITOARE

P A G IN I DE VITEJIE S e Îm plinesc 25 de ani IN C E A S U L BIRUINŢEI răştioara de Sus, In Carpaţii
de clnd toate gurile de
Albi, acolo unde pentru cu­
au
arme ucigătoare ce
cerirea
lablonka
comunei
zguduit văzduhul şi au răs­ s-au dat lupte crîncene. a că­
colit pămîntul de la Volqa lui asupra răului, a luminii a­ duşman înverşunat şi perfid, zut eroic şi maiorul llie Prică,
pină la Nil au amuţit, au în­ supra întunericului, era tri­ au ştiut să dovedească inalte ţiile pe şarjă discutam despre talizator s-a resimţit din plin comandantul batalionului nos­
evenimentele de pe front. Di­
cetat să mai răspindească umful omenirii în lupta sa calităţi de luptă şi morale, mineaţa. cineva a adus vestea la Hunedoara. Cuptoarele tru. lablonka a fost eliberată
groază şi moarte. Perspectiva permanentă, grea dar hotărltă săvîrşind glorioase fapte de că războiul luase sfirşit. Ştirea noastre lucrau din ce în ce cu preţul multor vieţi. Iar
strălucită a zilelor şi a biru­ pentru cinste şi omenie, pen­ vitejie şi eroism. Eram mîndri s-a răspindit cu iuţeala fulge­ mai bine, graficele consemnau printre cei aproape 400 de ră­
CEHUL ARDEA IN inţelor noastre de azi este tru dreptate şi libertate, pen­ că ploaia de foc ce se revăr­ rului. După terminarea schim­ ţelul turnat lua drumul mari­ niţi mă aflam şi eu.
recorduri după recorduri. O ­
profund ancorată în semnifi­
Cîte acte de vitejie şi c u ra i
bului, . tineri şi butrîni, intr-o
caţia acestei măreţe victorii tru fericirea şi împlinirea o- sa asupra duşmanului avea atm osferă plină de însufleţire lor şantiere ale reconstrucţiei nu ne-au prilejuit zilele ace­
ceva din focul sacru născut
mului ca fiinţă superioară şi
obţinute acum 25 de ani. Par­ paşnice ale cărei urmări j i lea intense ale iernii şi primă­
ticipantul la marea şi sinqe- raţională a planetei noastre. realităţi le simţim şi le trăim verii lui 1945 ! Atacurile dra­
roasa încleştare dintre forţe­ Cind armele au încetat să din plin astăzi. matice de la K osice, de la
VÂPÂI le beligerante a s im ţit şi a s-a destrămat în văzduh, cînd macaragiu fa hala de stripaJ — Banska-Bistrica au consem­
mai tragă şi fumul obuzelor
IOAN DRAŞOVEANU
trăit cu prisosinţă fiorul tonic
nat In cronica de luptă a re­
şi grandios al acestei victorii moartea nu mai stătea la pîn­ Zorile s-au deschis O.S M, nr. 1, C.S. Hunedoara gimentului nostru măreţe e ­
asupra fascismului, după care dă şi oamenii au ie şit din xem ple de virtuţi f.stăşesti
omenirea, eliberotă de angoa­ adăposturi inţelegîndu-se cu ărturisesc că puţine m o­ şi civice. Dar noaptea aceea,
să, a obţinut uluitoare suc­ glas descătuşat, psihologia co­ M mente din viata mea clipa fn care s-a anunţat ca­
LI. col. CONSTANTIN cese în drumul său spre pro­ lectivă parcă se trezise din- le-am trăit cu o atît de pitularea fără condiţii a Ger­
gres şi civilizaţie. tr-un somn adine, sfîşiat de maniei naziste, după ?m greu
puternică intensitate ca cele
spasme şi coşmaruri. Se părea
PINTILESCU Pentru cei ce fusesem în­ că zorile s-au deschis, că slnt Ziua mult aşteptată din 9 Mai 1945. Sînt 25 de ani şi lung război, plin dc sacrifi­
cleştaţi pe viaţă şi pe moarte de-atunci şi amintirea zilei cii, nu poate fi descrisă. Ne
tn marile b ă tă lii ale celui mult mai largi mai senine mi-a rămas vie in memorie. aflam pe poziţie intr-n pădu­
de-al doilea război mondial, şi că ne îngăduie să gtndlm
In Istoria popoarelor exista evenim ente care, prin Jertfele ziua de 9 Mai 1045 a adus zdro­ departe, la viitor, la viaţă, la Clipa aceea a fost şi va ră- re aproape de Bmo. Duşma­
p rile ju ite de Îm p lin ire a lo r, p rin Însemnătate şi urm ări, ră- fericire. Pe măsură ce spec­ Clipa aceea mine de neuitat. Am aştep­ nul era foarte aproape de noi.
mîn neşterse In m em oria urm aşilor. Adeseori, acele eveni­ birea cclv' mai înverşunat şi trul întunecos al fascismului tat-o. Am luptat pentru ea La 40-50 de metri. Proiectile
mente sem nifică atingerea unor te lu ri către care oam enii au puternic duşman al umanităţii zdrobit, al morţii şt al răz­ Am făcut parte din Regimen­ trasoare de toate culorile si
năzuit şi pentru care au iluptat tim p de secole. O dată ve n i­ — fascismul. Prin capitularea boiului sfirşlt se îndepărta dc tul 92 al Diviziei 18 infanterie. calibrele au luminat cerul.
totală a rămăşiţelor armatei
tă, ziua raarlî In iâ p tu lri Inaugurează, de cele mai m ulte ori, ' fasciste a încetat irosirea za­ privirile noastre, In minţi şi Din acel septembrie ’44, cind Pămîntul vuia. V ictorie!
o nouă etapă In is to rie i ea este înscrisă cu Utere de aur In în inimi creştea încrederea, am pornit să eliberăm nor­ Ura ! A sosit pacea f paceee !'*
cartea neam ului, Iar generaţiile care îl sim t binefacerile îi darnică a unor energii uriaşe bucuria, viaţa. în inimile noastre, în vetre­ şi entuziasm ne-am adunat pe dul Transilvaniei, am străbă­ Dar inamicul era încă in faţă.
păstrează un cult şl o sărbătoresc cu veneraţie. O asemenea şi distrugerea de incomensura­ le noastre de topit metal. Tră­ platoul de la poarta nr. 1. A ­ tut un drum lung şi greu. Atacurile au co n tin u a t si mai
zi este şi 9 M al, cînd poporul român, evoclnd nem uritoarele bile valori materiale şi mo­ Marea victorie a făcut iam intens fiecare victorie re­ colo am aflat că In ziua pre­ Cîmpia Turzii, Cluj, Cărei, aprig. Erau dese şi grele. În­
fapte ale ostaşilor rom âni şi sovie tici, aduce un prinos de rale ; s-a sflrşit cu tensiunea, ca-ntr-o zi de mai să-nflo- purtată pc front, fiecare succes cedentă. la orele 12,00 s-a sem­ Walau, Tiszalôk. Tokay, Asza- cordarea noastră creştea. Dar
recunoştinţă celor ce s-au Jertfit pentru a încheia dram aticul cu groaza, cu nopţile de veghe, rească iar visul şi viaţa, care dobindit în clmpul m un cii, nat actul de capitulare necon­ lon, Buzita, Szeglighet. Jablon- vestea cea mare ne-a înzecit
capitol din istoria universală — războiul dezlănţuit de Ger­ cu pîndă la uşile m orţii; s-a nu pot fi zdrobite de nici un toate acestea dindu-ne noi diţionată a Germaniei fasciste ka, Ranska-Bistrica sînt doar forţele. Mulţi dintre noi au
mania nazistă. pus capăt unui întuneric apă­ duşman, care s-au dovedit in nădejdi, speranţe sporite In­ Cu toţii eram stăplniţi de o cîteva din localităţile pentru căzut în această zi, după ce
E roii evocărilor cuprinse în aceste cîteva rin d u rî slnt sol­ sător, unui calvar sufocant ce decursul întregii istorii a o- tr-o lume nouă, intr-o pace vie şi adincă emoţie. Ceea ce a căror eliberare regimentul au striqat cuvintul aşteptat
a cuprins cea mai mare popu­ menlrli mai puternice decit
daţi, sub ofiţeri şl o fiţe ri din Regim entul 35 al D ivizie i 21 in ­ durabilă, trainică. înainte era nădejde, speranţă, nostru a dat lupte grele, m u lţi atît : VICTORIE.
fanterie din care făceam parte şi care, cu 25 de ani in urmă, laţie umană a globului. moartea. devenise realitate ; sîngero- ostaşi m ergind pină la sa­ Acum, după 25 de ani pot
Şi ziua mult aşteptată a ve­
au parcurs drum ul glorios al lu p te i pentru libertatea patriei, Pe Ungă senzaţia dispa­ nit. In noaptea de 8 spre 9 mai sul Reich hitlerist nu mai e­ crificiul suprem. In luptele spune ca şi a tu n c i: sîn t m fn-
pentru zdrobirea fascism ului. riţiei acestui spectru întune­ Prof. DUMITRU SUSAN eram hi schimb cu Ioan To- xista, războiul luase sfirşit. din Munţii Tatra a rămas d ru că mă număr printre os­
...Era în ziua de 12 Ianuarie 1945 cînd se term inase reg ru ­ cos, ce l-a co n s titu it războiul directorul Liceului „D ecebal" ma, Ştefan Olah, prim-topitor încremenit, cu mîna pe micro- taşii ţării mele.
parea fo rţe lo r în cadrul A rm a te i 4 rom âne In vederea orga­ declanşat de forţele negre ale Deva In faţa noastră se deschidea
n iză rii unei ofensive de m ari p ro p o rţii, care să ducă neapă­ fascismului, Ziua victoriei a — acum ei sînt pensionari — perspectiva muncii şi recon­ receptor, sergentul transmi- VASILE EMIL
rat la sfărîm area rezistentelor Inamice de pe platoul S ilicka însemnat pentru întreaga noas­ şi tn răstimpul dintre opera­ strucţiei paşnice. Acest act vi- s{onist Ion Lăzărescu din O- plutonier ajutant
şi pătrunderea adîncă a tru p e lo r noastre către Roznava. D i­ tră structură spirituală o e­ ricît timp ar trece, eve­
liberare, o descătuşare, o pri­
recţia lo v itu rii principale — lo c a lită ţile la b lo n o v—H a rsku t— menire, o invazie de lumină O nimentele deosebite din
Roznava. isto ria ţârii se păstrează
caldă şi binefăcătoare ce nt
In acest cadru tactic, ofensiva generală declanşată de D i­ nealterate tn memorie, cuget V ic to ria din prim ăvara a­
vizia 21 Infanterie a întîraplnat, chiar de la -început, rezis­ se strecura năvalnic în suflet, şi conştiinţă. Ca şi acum. lu­ nu lu i 1945 este aceea pentru d o a re şl subjugate de na­
tente foarte puternice din partea in am icului. Acesta, adueîn- ca razele soarelui apărut liber a cărei dobîndire au fost ne­ zişti, care în nebunia lor au
tîrît
lumea
război
într-un
dn-şi între tim p noi în tă riri, rezistă cu încăpătînare. Rapor­ pe un cer senin după multi­ cram la oţelărie şi mi-amin- cesare cele mai m ari je rtfe ,
tul de forte, c o n d iţiile de teren şi starea vrem ii în care se ple şi apăsătoare zile şi nopţi tesc cu cîtă însufleţire şt ne­ sa crificii, sufe rinţe şi acte de străin de interesele eî. în ­
duceau luptele erau net în favoarea adversarului. A stfel. în mohorite, cu frig, cu ploaie răbdare urmăream operaţiu­ eroism de neînchipuit. A tr-u n război de ja f si cotro­
fata d ivizie i noastre, care mai dispunea num ai de 4 bata­ şi g rin d in ă . nile militare de pe frontul triu m fa t nu o co a liţie a u ­ pire de pe urma căruia în ­
lioane, se găseau — folosîndu-se de lu cră ri qenistice re a li­ Aceasta era căldura şl lu ­ antihitlerist. Eram mîndri că nor puteri îm potriva a lte i, treaga c iv iliz a ţie a avut de
zate dîn tim p — u n ită ţi din D ivizia 24 Infanterie h o rtist^ si m ina păcii, a victoriei bine- ostaşiis români, în lupta cm un c o a liţii — a fost triu m fu l u­ su fe rit''. Toate cu vîn tă rile e­
din Brigada 1 m unte h itle ristă . Ele Beneficiau de s p rijin u l a nor legi m orale si p rin cip ii rau adevărate chem ări ia
5-6 baterii de a rtile rie , din care 1-2 grele. e I O O G 9 • lu plă „p e ntru- a distruge o ri­
legate in diso lu bil de destinul ce urm ă a fascism ului şi tre­
In ziua de 15 Ianuarie 1945. subunităţi din Regim entul 35 om e nirii. Şi, tocm ai de aceea, cerea la reclădirea tă rii, la
Infanterie au atacat la vest de şoseaua care duce spre H arskut N IC O L A E Ţ Ă U W spre deosebire de toate v ic ­ refacerea ei economică prin
şi au ocupat înălţim ea cu cota 563, apropiindu-se astfel de to riile din trecut, ea nu a de­ muncă, pentru bunăstflrea
această lo calita te. Inam icul se apăra însă cu în d îrjire şi nu pins de m ăreţia unei singure noastră" — citim în presa
ceda cota 580. încercările de in filtra re in d ispo zitivul lu i au Nu vom uita! naţiuni, cl de dem nitatea $î vrem ii.
fost. reluate in noaptea aceleiaşi zile de către un pluton din m ăreţia tu tu ro r popoarelor.
batalionul 1. A doua zi s-a atacat în aceeaşi d ire cţie în două După actul isto ric de la La Hunedoara, Simeria.
rîndu ri. N ici de data aceasta nu s-a reuşit să se pătrundă în Brad, O răstic, la amiază, tim p
d isp o zitivu l inam ic. Fasciştii se cram ponau cu disperare în Nu vom uita I Sub cerul ca o şl miroseau a fum şi a răşină I
raionul cuprins în unghiul '-e-l descrie şoseaua Iab lon ov- hortâ
H arskut pentru a nu pierde observatoarele (cotele 580 şi 583) cu stele mii ca roşii stegulete, Nu vom uita I In straiele umile,
şi a perm ite retragerea spre vest a fo rţe lo r lor principale din stringind la piept mantaua de mulfi n-au ştiut de zimbet sau
zona Turna, atacate de trupele Sectorului 54 fo rtific a ţii so­ plumbi sparta
vietic. i-au secerat rafalele răzleţe I de carte, Angajind în operaţiile m ilitare de la 23 August 1944 şi PE PĂMÎ N
La 20 ianuarie. în urma unul nou atac, s-a pus stăpînire Nu vom uita I Cu chiciura pe pînă la 9 mai 1945 efective care au însumat aproape 540 000
pe cola 580, im portant punct dom inant din teren. In această gene dar s-au zvîrlit cu focul sub de oameni, depunind un considerabil efort economic, România
acţiune s-a distins în mod deosebit sergentul m ajor Petre cind străbateau prin ceata şenile, si-a îndeplinit cu cinste obligaţiile asumate alături de puterile
Potlogeanu din Regim entul 11 dorobanţi, care. îm preună cu opalinâ, ca să avem de fericire parte F aliate, pentru încheierea victorioasă a războiului în Europa, In
plutonul său. p ro fitîn d de întuneric, a luat cu asalt un punct mulfi au rămas sub neaua din fotogralîe : un crîmpei din luptele purtate pentru eliberarea De­ HUNEDOAREI...
de s p rijin al apărării in am icului, apoi un post de observare poiene
al a rtile rie i, capturînd 14 p rizon ieri, 10 pistoale automate. 2 breţinului.
m itraliere , m uniţie şi alte m ateriale, deschizînd astfel drum >© © (
către H arskut.
In noaptea de 20-21 Ianuarie, u n ită ţile D ivizie i 21 in fa n ­ ţător, te rib il, ar fl trebu it să 23 A ugust 1944, cînd u n ită ţile de 30 de m inute toate sire­
terie. fiin d stim ulate de rezultatele obţinute în ajun, au în ­ . M-am deşteptat în zori. O prim esc rap ortul a trei com ­ m ilita re îm preu nă cu fo rţe le nele locom otivelor si în tre ­
treprins o intensă cercetare de luptă. Incursiuni repetate, lum ină alburie, um brită încă, panii deodată. Acolo, pe asfalt. pa triotice au eliberat Capi­ p rin d e rilo r precum şl clopo­
care s-au soldat cu capturarea de m ulţi prizon ieri, au procu­ eroM.'M peste şanţuri şi în tă ri- s f î r ş i t u l a$ fl mers m inute în $lr prin tala şi apoi întreg te rito riu l tele b isericilo r au chemat
rat preţioase in fo rm a ţii p rin tre care şi faptul că ultim ele ele­ turi. D incolo de p o ziţiile nem ­ fata rîn d u rilo r lor apropiate, patriei, armata română a luat populaţia sâ participe la m i­
mente ale inam icu lu i de pe cota 557 aveau misiunea să mal ţilo r. acolo unde se înălţase strînse. cu mina la viziera parte activă la eliberarea Un­ tin g u ri şi dem onstraţii.
reziste doar 4 ore. In aceeaşi noapte, în ju ru l orelor 23. o peste noapte pojarul acela, za­ căştii de oţel. A ic i tre b u ia sâ gariei şi Cehoslovaciei, actio - .-.in cei 25 de ani care au
subunitate hori ist ă s-a predat în sectorul ba talionu lu i 2 din rea era întunecată de un nor fie şi cei cu care în august '44 nînd eroic pînă la cap itula­ trecut de la v icto ria asupra
Regim entul 35 Infanterie. P rofitînd de această îm prejurare, de fum şi iu nin qine plutitoare. m ult decît orice, îm i spuneam. cîieJ, ml-a ordonat colonelul. ara sărit pe nem ţi, şi cei cu rea G erm aniei hitleriste . fascism ului în lume s-au p ro ­
com andantul ba ta lio n u lu i nostru a introdus în golul creat „ A fost un depozit de petrol, Poale mai m ult decît însâsi Si dacă mai m lrîie, pul m itra ­ care am plecat apoi la război, ...La 8 mai, reprezentanţii dus schim bări mari. Deşi ra­
compania comandată de locotenentul Terzim an, unul din cei pe care l-au aruncai în aer", dragostea !" lierele în ei ! Repede, fără să si cei cu care ne-ara îm pros­ com andam entului suprem al p o rtu l de forte pe arena mon­
mai valoroşi o fiţe ri al re g im e n tu lu i. A cţiunea a început către mi-am explicat eu Luată de A lu n e i a strălucit si lum ina mai stai pe qînduri pătat pentru prim a dată rîndu - arm atei germane au semnal dială s-a schimbat în favoa­
orele 02. S trecurlndu-se pe cărări întortocheate, patrulele v in i, funinginea aceea ajunsese dim ine ţii, diam antin, în razele A m salutat şi am plecat. rile, pe M ureş, şi cei oare au la B erlin actul d e fin itiv de rea socialism ului, dem ocraţiei
noastre au în tîln it unele rezistente ale in am icului şi prin pînă deasupra p o ziţiilo r nem­ p rim u lu i răsărit de soare neîn- Peste o jum ătate de ceas, am ven it după asta, mereu, In cap itulare neconditiopată a şi păcii, im perialism ul co n ti­
lupte scurte, la grenadă, au reuşit să le anihileze şi să cap­ ţeşti, peste care cădea în ir-o sîngerat. C hipul lu i Cionca a qăsit compania aliniată pe şo­ m un ţii B ilkk şl la Budapesta, G erm aniei fasciste. nuă sâ reprezinte o gravă a-
tureze încă 31 p rizon ieri. Prin aceasta s-a lă rg it spărtura în cernere măruntă si neagră, p rim it însenina! si lin iş tit a- seaua care ducea pe urm ele în m unţii Tatra si le Banska- ...In ju d e ţu l Hunedoara, m enintare la adresa păcii po­
dispo zitivul de apărare al Inam icului. In dim ineaţa zilei ur­ uşoară, aproape nevăzută. Pă- ccaslii năvală de lum ină albă. nem ţilor. M i-a dat raportul un B istrica. D a r och ii lo r, v ii şi Ştirea despre capitularea Ger­ poarelor, a dezvoltă rii lor l i ­
mătoare. întregul batalion a pătruns in poziţia de apărare de ratntul şi h o itu rile nem lilor, Dar numai fruntea lui, înaltă sergent bătrîn si mustăcios, cutezători, arzători — pe caro maniei fasciste, transm isă în bere sî Independente. In a­
la Harskut şî a provocat retragerea precipitată a inam icului, şanţurile prăbuşite, gropile de si dreaptă, nasul aproape ro ­ căruia, de încordare, îi trem u­ atît de m ult îm i plăcea sâ-i miez de noapte Ia toate pos­ ceste co n d iţii, se Impune tot
care a lăsat pe teren m ult armament şi m un iţii. obuz, reţelele de slrm ă de­ tund, sprîncencle bogate şi rau degetele lip ite de marqinea privesc, cînd le treceam prin tu rile de radio, a produs un mai m ult în tărire a u n ită ţii tu ­
veneau astfel si mai neqre,
In arhiva M.F.A. s-a consemnat acest episod din lupta Re­ pehii acoperiţi de pleoape au căştii de oţel. U ltim u l s u b o fi­ fată — erau acum acoperiţi de entuziasm de nedescrîs. La tu ror fo rţe lo r an tiim p eria lisle.
gim en tu lui 35 infanterie astfel > ,/P rînlr-o înaintare plină de mai încrem enite, mai pustii. p rim it m înqîierea soarelui. Res­ ţer căzuse cu trei zile în urmă, p lu tire a aceea de pulb ere şi Deva, străzile au fost pavoa­ P orn in d de la considerentul
elan, rezistentele inam icului sin i silite să se retragă a lît de A i noştri Ieşiseră din oropi tul fetei era acoperit de-o bar­ iar o fiţe ri nu mai aveam de fum, în care se topeau şi care zate cu drapele roşii Si tric o ­ că în epoca noastră fiecare
precipitat in c it la ora 14,30, cînd com pania a 5-a din Regimen­ şi se strînseseră în gru p u ri de bă m ărunta si deasă, neagră, peste două săptămînl. Cînd am ne despărţea ati. de crud pen­ lore. naţiune are un ro l de înde­
tul 3.5 infa nterie pătrunde în localitatea H arskut. surprinde cîte şapte-opt pe lîngâ m itra li­ îm bîcsitâ ca pîsla. La fel era si văzut raîna aceea de oameni, tru totdeauna. „Doamne, c iti In m ijlo cu l m u lţim ii, pre­ p lin it. România desfăşoară o
inam icul care fuge in derută. Se capturează un num ăr de "0 ere. Povesteau si rîdeau, cîn- barba mea, căci obişnuisem să înghesuită pe-o latură a dru­ oameni am p ie rd u t!. Sl numai şedintele C o nsiliu lui de M i­ a c tiv ita te susţinută pentru a­
prizon ieri. 2 tu n u ri anticar, 3 branduri gTele, 4 căruţe cu mu­ tau, aşa cum făcuseră poate nc radem împreună, în clipele m ului, si cînd am auz.lt răspun- din com pania mea I" Ara tresă­ n iştri, dr. Petru Groza, adu­ sigurarea păcii şi securităţii,
n iţii. 22 cai. o bucătărie etc." tot restul nopţii. Din spate, de rit, p rivin d pustiul cenuşiu, si cea p rim u l salut zilei b iru in ­ pentru dezvoltarea colaboră­
pe la po sturile de comandă, gol de acum, al şoselei. Vede­
M om entele acestea de succese în luptă, în care inam icul ţei i „Salutăm pacea 1 Războ­ r ii în tre popoare.
surprins în derută se predă sau, părăsindu-si arm am entul şi răzbatea un sunet de trom petă, Fragment de povestire din „Cronica de război" nia asta de vis fusese însă nu ­ iu l s-a term inat 1 Trăiască In P artidul şi guvernul nos­
m aterialele de război, o rupe la fugă încotro vede cu ochii, lin, cuceritor. Era a lît de lim ­ de AUREL MIHALE mai a mea, căci ochii mi se prim ul rînd p a c e a r.s în t cu­ tru, pa rticîp înd la toate in i­
şi in care panica în rln d u l adversarilor se întinde ca un foc pede şi de în a lt, c-am a vu t scăldau In la crim i I vin te le rostite de înflâcăratul ţia tiv e le m eni te sâ co n trib u ie
atîtat de v in i, înaripează ostaşii, îi avîntă în luptă fără a mai senzaţia că în zorii acelei p ri­ Am strîns m ina sergentului, patriot, urm ate de uralele Ja o evoluţie p o z itiv i a c lim a ­
line seama de oboseală şi p rim e jd ii, de sete sau de foame. me zile de pace, el vestea In ­ butucănoasă sl aspră, cu Inim a ne sfirşite ale meselor popu­ tu lu i in te rn a ţio n a l, dau e xp re ­
Este un moment culm inant pe care-1 aşteaptă orice lu ptător trarea în tr-o lume nouă. de răgaz. ăul la salut, eubfire şl firav, răvăşită $1 g ln d u rlle încă la lare. sie id e a lu rilo r de pace ale po­
Am rămas pe marginea sân­ cel căzuţi. Ziua v ic to rie i a produs şl
in atac. A m plecat apoi la postur de îm prăştiat ca al unor recru ţi p o ru lu i român, năzuinţei sale
tulu i, înco nju rat de lin işte sl — S înteti to ti 7, î-am În tre ­ în Valea J iu lu i un entuziasm
După 5 lu n i de lupte continue, regim entele D ivizie i 21 in ­ comanda al regim entului, unde în prim a zl de cazarmă, m-am dintotdeauna de apropiere şi
cu cugetul împăcat. A lă tu ri, bat cu glasul scăzut. de nedescris. Populaţia ora­
fanterie au intrat pentru prim a oară în tr-u n cantonament, mă chemase un agent, o dată întristat. Durerea, neputinţa, înţelegere cu toate popoarele
Clonca dormea încă, zqîrcit — T oii, dom-le sublocote­ şului Petroşani s-a adunat la
bucurindu-se de clleva zile de odihnă şi adăpost. cu ceilolu o fiţe ri. N-am avut amărăciunea m-au încercat deo­ lu m ii.
sub manta, cu p isto lu l-m ilra li- nent, m i-a răspuns el, două­ arena sportivă pentru a săr­
lncepînd de la 25 octom brie 1944, cînd ostaşi! D ivizie i 21 vrem e decît să ne strînqem dată, chinuitoare. îm pietrisem zeci si şapte !
erâ la căpătîi. ll doborîse si m tinile, să ne îm brăţişăm , sâ pe m arginea şanţului, cu mîna bători acest mare evenim ent. NICOLAE WARDEGGER
infanterie au depăşit graniţa de nord-vest a patriei noastre şi pe el, în sfîrşit, cazna atîtor Am trecut în pas uşor p rin „De cinci ani popoarele Eu­ arhivist principal la
au pătruns pe păm întul U ngariei şi pînă la 23 ianuarie 1945, zile si nopţi de război. In toa­ fumăm o ţigară $î să prim im la cască sl p riv irile înceţoşate, fata celor treisprezece rîn d u ri ropei au fost călcate In pi- Arhivele Statului - Deva
cînd s-au term inat luptele de la graniţa dintre U ngaria şi tă campania, poale că era a ordine noi D ivizia trim isese de năpădite de-o aburire care ve­ de cîte doi, string in d cu pute­
Cehoslovacia, u n ită ţile acestei d iv iz ii au lăsat pe păm întul treia sau a patra oară cînd îl acum un detaşament îm barcat nea din Inima. re mîna fiecărui om.
la rii vecine 27 c im itire în care se odihnesc pe vecie 498 vedeam dorm ind. Veqhease a­ pe maşini, în stînqa noastră, In m om entul acela m i-au a­
fii ai României. Jertfa lor va îi mereu pildă g e ne raţiilor ce supra mea cu o credinţă care după nem ţi. T rebu ia să po rnim părut, ca într-o vedenie, nesfîr-
sitele rîn d u ri de lu p tă to ri care
Si noi, chiar în ceasul acela,
ne urmează. mă îndatora mal m ult decît era pe şoseaua din fata noastră. îm pliniseră vreodată plutoanele
☆ omeneşte posibil, clipă de c li­ Comandamentul era inform at com paniei mele. Parcă trăiam
pă, oriu n d e mă aflasem . în
că unele u n ltă ti răzleţite vor un vis a l în tîln irii cu cei că­
Si. astfel, curojosii ost aşi aî D ivizie i 21 Infanterie, luptînd cu Iureşul bă tăliilo r, în tranşee, încerca să opună rezistentă şi zuţi. Zeci si ute de ch ip u ri de
o dirzenie demnă de adm irat şi-au adus din plin con tribu ţia sub bombardamente si ioc de după capitulare. Nu trebuia să ceară, în vă lu ite In fum ul si
la eliberarea popoarelor de sub ju gu l fascist, la victorie. De­ m itraliere, ziua sl noaptea în le dăm răgazul să se mal orqa- pulberea iranseelor, erau a li­
tim pul m arşurilor lunql, is to v i­
punerea arm elor de către trupele inam ice în fata u n ită ţilo r nizeze, să mineze d ru m u rile , niate acolo pe sosea, cot la cot
noastre învinqătoare constituie actul cel mai în ă lţător dîn toare, Clonca fusese mereu să arunce podurile In ner, să cu ceilalţi, um plînd pustiul ce­
alături de mine. învăţasem să-l
întreaga campanie a D ivizie i 21 infanterie. distrugă sau să incendieze sa­ nuşiu al drum ului. Priveliştea
preţuiesc sfatul în clipele cele
Vestea m ult aşteptată despre capitularea, fără co n d iţii, a tele şi oraşele. Trebuia să m er­ asta zquduitoare a m in lii mele
Germ aniei naziste a stîrn it un fapt a cărui sem nificaţie şi mă­ mai grele $i să mă bizui pe gem tot pe urma lor. cit mai mi-a încercat din nou simţirea,
glon tu l şi grenada lui, căci
re ţie nu pot fi cuprinse în cuvinte obişnuite. Ca la un sem­ aproape, să intrăm in ei, să-l cutreraurîndu-m ă. Am rămas
avea un ochi aqer, o mînă
nal. sfîrşitu l războiului a fost salutat de o mare de flăcări. îraprăslîem, şi sâ-i capturăm, nemişcat, p rivin d m ulţim ea um ­
iscusită si o inimă de frate.
P« zeci de km tn lu ng ul fro n tu lu i, s-au tras în aer m ilioane aşa Incit te rito riu l care ne re ­ b re lo r în firip a te aievea pe so­
dn cartuşe, proie ctile trasoare de toate cu lo rile $i de toate Stăm şi-l priveam cum dor­ venea — pînă la lin ia de dem ar­ sea, plutitoa re ca un fura, pînă
calibrele. mea ca un copil si-m i spuneam caţie dintre zonele de ocupaţie cind m-am trezit repelind în
că o dată. după război, cînd ale p u terilor aliate — sâ fie neştire o cifră care mă Ingro-
Cerul ardea în văpăi m ulticolore, iar păm întul clocotea de
chioiele dezlănţuite d*n piep tu rile /.ccilor de m ii de oameni lu c ru rile se vo r aşeza după cît mai repede ocupai. Cum nu zea. „C in c i sule patruzeci si
scăpaţi cu viată din coşm arul an ilo r de război. O fiţe ri şi os­ dorinţa noastră, va trebui s3 scăpaserăm din Ioc decît şapte ' şase !, C inci sute patruzeci şi
taşi. în fră ţiţi in acel moment ca şi în ceasurile grele de luptă ne în tîlnim si să ne povestim o fiţe ri pe întreg reqim entul, şa se !“ . Acesta trebuia să fie
şi încleştări, strigau din toată inima acel „U ra ;i prelung, dă­ în tihnă, poate la un pahar de am cerut să plec eu în v îrfu l efe ctivul companiei mele, dacă
tător de bucurie fără m argini. vin, despre ţoale cîte au fost. coloanei, fiind cel mai tînăr
„Tovărăşia luptei si prim ejdia dintre toţi. nu m i-ar ii căzut nici un om I Primii prizonieri hitlerişti din august 1944.
m o r|ii leagă pe oameni mai — Trebuie să-l calci pe căl­ in clipa acestui sflrsit necru­