Page 19 - Drumul_socialismului_1970_05

90
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4769 % VINERI 8 MAI 1970 3

5 0 de an i de la moartea lu i Ulii M IS

C. DOBROGEANU GHEREA
S ill HIHI II M l KRRIU

influenţă asupra activităţii lui. Prin studiile teoretice publi­
Urmărit de poliţia ţaristă, d a ­ cate intre 1884 şi 1897.
torită participării la activita­ reunite în trei volume. „Studii toare din viata satelor, aspecte cenii de a ctivita te a in stitu tu ­
tea conspirativă a cercurilor critice", C. Dobrogeanu Ghe­ p rivin d dezvoltarea con stru cţi­ lu i se poate trage cu prisosin­
studenţeşti norodniciste, se re­ rea este iniţiatorul criticii li­ ilo r şi ridicarea n iv e lu lu i de ţă concluzia că această măsură
fugiată in România. Aici joa­ terare ştiinţifice româneşti o- trai m aterial şi sp iritu a l al oa­ a fost q ind ită în modul cel mai
că un rol im portant in organi- vînd un rol de seamă in dez- m enilor m uncii hunedoreni. judicios i un mare num ăr do
zareo cercurilor muncitoreşti voltoreo literaturi» pe făgaşul de dezvoltare urbanistică, în Din fon durile statului s-au cadre pregătite în acest în s ii-
şi contribuie la râspîndirea realismului şi a unei orientări care pulsează o puternică via­ construit şi dat în folosinţă a- lu t ocupă fu n cţii de răspunde­
marxismului. Publică, într-o juste in interpretarea fenome­ tă social-culturală. Im portanta proapc 44 000 apartamente, din re în în tre p rin d e rile şi cen­
primă perioodâ, o serie nului artistic. El a susţinui deosebită a ju d e ţu lu i în an­ care peste 14 000 în perioada tralele m iniere.
de lucrări ca : ..Robia şi ideea rolului m ilitonl ol artis­ sam blul econom iei naţionale 1966-1969. D atorită acestui ma­ P rim ul secretar s-a op rit a­
socialismul" (Î884) ; „Korl tului in viaţa socială, răspun­ este oglin dită de cîteva dale re efo rt constructiv, în Valea poi asupra re zu lta te lo r o b ţin u ­
Morx şi economiştii noş­ derea lui cetăţenească. De nu­ Sintetice. De pildă. în 1969 în J iu lu i a apărut o salbă de o­ te în acest u llim an al cin ci­
tri" (1884) ; „Ce vor socialiş­ mele lui Gherea se leagă cele u n ită ţile sale in du striale erau raşe moderne, populaţia m uni­ na lu lui în în d eplinirea planu­
tii rom âni" (1886) ; „Concepţia dinţii încercări de valorificare localizate 8.9 la sută din fon­ cip iu lu i Hunedoara a crescut lui de către toate în tre p rin d e ­
materialistă a istoriei" (1892) ; critică a operelor clasicilor ro­ d u rile fixe industriale ale tă rii, dc pcslo 10 o ii, s-au rid icat rile ju d e ţu lu i, trăsătu rile dis­
iar ca valoare a producţiei tin c tiv e ale v iito ru lu i plan c in ­
„Anarhia cugetării" (1892) ; mâni M. Eminescu, I. L. Cara- cartiere noi la Deva, Brad, Că­
„Anarhiştii şi socialiştii“ giale. G Coşbuc Activitolea globale industriale (5.7 la sută! lău. Sim eria. Haţeg. cinal, precum şt asupra preo­
(1894) ; „D in ideile fundamen­ lui Gherea îndreptată spre for­ şi ca producţie in dustrială pe fn anii socialism ului s-a cu p ărilor m ajore ale organiza­
tale ale socialismului ştiinţific" marea unei estetici şi critici li­ lo cuito r ocupa locul 3 pe tară. creat şi o puternică bază ma­ ţiei judeţene de partid.
(1906) şi altele. Totodată, a La o seamă de produse de ba­ terială pentru in vătăm înt, c u l­ In Încheiere, v o rb ito ru l a
Constantin Dobrogeanu fost anim atorul ideologic a terare marxiste, pentru valorifi­ ză — cărbune, minereu de fier, tură. o cro lirca sănătăţii. M ă r­ spus i Am considerat necesar
fontă, otel, lam inate, cocs, ju ­
Gherea şi-o făcut studiile la numeroase publicaţii leqate de carea ştiinţifică a literaturii delui nostru deţine prim ul loc. turie sin i noile case de c u ltu ­ să vă reţinem atenţia cu c île ­
Horkov, unde îşi însuşeşte ide­ mişcarea muncitorească („Re­ noastre clasice rămîne un bun ră din Pelroşani, Hunedoara, va problem o p riv in d d ire c ţiile
la fel şi la salariul mediu, iar
ile dem ocraţilor ruşi care a ­ vista socială", „Em anciparea", de mare preţ pentru culturo la energie electrică şi în ce Brad, cinem atografele, c lu b u ri­ d e zvoltă rii de v iilo r, înrtrucît
veau să exercite o puternică „Contem poranul" etc). noastră. priveşte gradul de urbanizare le, căm inele culturale, m oder­ fiecare d in tre dum neavoastră
va fi chem ai să-şi aducă toată
— locul al doilea. nul com plex spitalicesc de la co n trib u ţia , să pa rticip e cu
Hunedoara, zecile de şcoli noi.
In u n ltă lile econom ice hune- O rcalizaro deosebită în do­ tot ceea ce a acum ulat pe băn­
Influenţa operei sale în miş­ — din producţia lo ia lă a ţă­ m eniul dezvoltă rii învăţăm în- cile şl in la boraloarele in s tilu -
riorene s-a realizai anul trecut
in d u slrie i
progresul
tu lu i la
lu lu i din judeţ o
constituie,
rii — 47,1 la sulă la cărbune.
99.5 la sută la cocs. 60.7 la su­ desigur, înfiin ţa re a In s titu tu lu i m in iere rom âneşti.
R eţineţi, cu siguranţă, că a­
tă la m inereu de fier, 64 5 la de mine din Petroşani, in s titu ­ xiom a caTe se desprinde din
carea socialistă internaţională sulă la fonlă. 59,3 la sută la o- c ia liş tilo r de îna ltă calificare aceste tendinţe ale d e zvoltă rii
ţie care asigură pregătirea spe­
|el, 47 la sută la o te lu ri alia­
econom ice este de a folosi din
pentru întreaga in du slrio m i­
te, 50.9 la sută la lam inate şi
ft.9 la sută la energic e le c tri­ nieră a ţă rii noastre. p lin c o n d iţiile m ateriale create,
a ju to ru l
cad relor
didactice
O secvenţă a oraşului Vulcan văzut de la înălţim ea etaju­ că. Un volum însemnat dc Raţiunea care a stat (a baza pentru a vă pregăti la n ive lu l
Bogata activitate teoretică şi geanu Gherea o scrisoare de bliculul şl a c ritic ii de specia­ lui 8. Foto : N. GHENA producţie s-a realizat şi în în ­ m ăsurii luate de p a rlid şi de titlu lu i de specialist cu studii
practică desfăşurată la cumpă­ salut. P rin tre semnatari se a­ litate tre p rin d e rile de m ateriale de stat de a organiza centrul de
na celor două secole de C. Do­ fla şl V. I Lenin, alături de Cu Rusia, Gherea nu a în tre ­ construcţii, in du slrie i chim ice, in vătăm înt superior m inier aici, superioare, dar totodată şl ca
oameni în a in ta ţi, ca cetăţeni at
brogeanu Gherea atrăgea aten­ a lţi 20 de frunta şi socialişti. rupt legăturile niciodată. El a econom iei forestiere. la Petroşani, a co n stitu it-o e- societăţii socialiste.
ţia m işcării socialiste Interna­ Dobrogeanu Gherea a avut colaborat la introducerea In xîstenţa im ensului laborator
ţionale, In rln d u rile căreia se re la ţii strînse şl cu mişcarea Rusia a lite ra tu rii revoluţiona­ RADIO Faptul că jude ţu l H unedoa­ in du strial oare ¡1 constituie In form area cadrelor, tre­
bucură de un binem eritat presti­ socialistă din Balcani. El în tre ­ re, care se tipărea peste gra­ CINEMA ra ocupă o asemenea poziţie bazinul carbonifer al V ă ii J iu ­ buie şl vom urm ă ri rezultate
giu. Aprecierea aceasta Izvorăş­ ţinea corespondenţă cu fruntaşi niţă Lu crările sale nu circulat şi are un ro l prim ordial in ce lu i, cu m arile lu i p o sib ilită ţi excepţionale. Totodată, aceas­
te din faptul că socialistul ro­ socialişti din Bulgaria, p rin tre în Rusia ţaristă şi în lim ba DEVA: Splendoore In Iarbă (Cl- PROGRAMUL ! : 6.05-9.30 Muzica priveşte greutatea specifică şi de Instruire practică şi com­ ta presupune că trebu ie pregă­
mân nu s-a m u lţu m it numai cu care D Blagoev, G. D im itrov, franceză nem alogrutul „P a tria ") ; H elga »1 ţi a c tu a lită ţi: 9.30 Ateneu; 10,10 Curs structura producţiei in du stria­ plexele sale problem e care o­ tiţi şl oameni, m odelate trăsă­
popularizarea m arxism ului, cu cu cel din Serbia care recunoş­ In lim ba bulgară şi sîrbâ nu­ O lume, nobună. nobună, nebuna do lim ba vp nn io lâ ; 10,30 M e lo d ii .în­ le, în densitatea şi gradul de feră un teren propice de c u l­ tu ri de com portam ent p ro p rii
(„A ria " ] ; SIMEUIA : lo m o leului
o oreluare mecanică a învăţă­ teau contribuţia sa la îmbogă­ mai în ciţiva ani au fost tra d u ­ („M u re ju l") ; HUNEDOARA : O d ră g ite : 11.05 M utică u şo a ră ; 11,15 le h n ic ila lo a forţe lo r de pro­ tivare Şi afirm are « s p iritu lu i societăţii noastre. Num ai aşa
Suită din uolctut „C în d strugurii
jo
tu rilo r întem eietorilor el; din ţirea socialism ului ştiin ţific , a se opt dintre cele mal însem­ petatluneo „ la d y C h a p li"“ („C on* coc" do I ' il Jo /a ; 11,45 Sloiul mo­ ducţie. în co n trib u ţia adusă la de investigare ş tiin ţific ă în rîn - se va asigura realizarea şl a­
cercetarea re a lită ţilo r româ- propagandei m arxiste în sud- nate lucrări ale Iul Gherea In ­ iltu c to iu l*) ; M o li F landen („S i- d icu lu i* 12, . D in m utica popo a relo r; progresul şi în flo rire a patriei dul stu d e n ţilo r şi cadrelor d i­ firm area fiecăruia, după in tra ­
C ALAN : La nord
d e ru ig i& lu l");
eşti, studiate de pe poziţiile estul Europei. tre articolele traduse, un loc a­ prin nord-vest, soriila („H 12.15 Tangouri; 12.25 Ş tiinţa Io îl ; se datoreşte p o lilic ii consec­ dactice. Nu pe u ltim u l plan s-a rea în producţie, ca să folo­
12,30 M o lo d il p op u lare ; 13.00 Radio­
metodologiei m arxiste, el a des­ A precierile frunta şilo r din parte ocupă „Concepţia m ate­ Iu n ie "); TEUUC: Riscurile mese* ju rn a l; 13.10 Avanprem ieră c o tid ia n ă : vente. de largă viziune a par­ avut in vedere şi faptul că In sim un term en uzitat In eco­
prins concluzii noi, avţnd Im ­ mişcarea muncitorească socialis­ rialistă a istoriei". n oi („M in e ru l" ); PETROŞANI : 14,43 Rodio p u b llc îlo ia ; 14.50 M u tică tid u lu i şi statului nostru pen­ ju de ţu l Hunedoara esle con­ nomie, la param etrii pro fe sio­
A dio Te*os („7 N o ie m b rie *); A l­
portanţă nu numai pentru ţara tă balcanică, faţă de C. Dobro­ Opera lu i Gherea şl raspîn- ie ri* }i C leopotio („R e p u b lic o "); p op u lo râ ; 15.00 R oia v io lu rilo r; 15,25 tru punerea în valoare a bo­ centrată o mare parte din in ­ nali şl c iv ic i c îl mal în a lţi.
C om potilorul soptăm înil — George E-
noastră, cl şi pentru întreaga geanu Gherea şi activitatea sa, direa sn dovedesc şi profundul LUPENI: Visul d-lui G entil („CuJ- n e icu ; 16,00 R ad io ju rn al; 16,20 Jocuri g ă ţiilo r naturale şt tra d iţiilo r dustria m inieră a tă rii, deci cu *
Peninsulă balcanică. au fost exprim ate în mod pu­ internaţionalism proletar, de tu to l") ; LONEA ; W innelou in do perechi: 16,30 Trlbuno ro d io ; 16.45 in d u stria le existente. A scensiu­ mari neccsilăli de cadre Ing i­ In tlln lre a . organizată In ca­
nea econom ică a ju d e ţu lu i H u­
Valea M o iţii („M in e ru l") ; Noop-
Fr. Engels II considera pe C. blic cu d ife rite ocazii La Con­ care a fost animată mişcarea teo a făcută pentru o vito D in in«mâ-(i cînlom , p artid Iu b it; 17,05 nedoara se înscrie organic in dru l A ten eului studenţesc, a
Pentru p o lrio ; 17.35 Folclor m u iico l ;
Dobrogeanu Gherea ca pe un gresul al Jl-lea al P artid ului socialistă românească încă de („7 N oiem brie") ; AN1NOASA : 13,10 R cvliio oconom lcă; 10.30 O me­ contextul general al dezvoltă­ nereşti. suscitat un viu Interes în rln -
eminent m arxist, din lucrările social-democrat din România la Începuturile sale, prestigiul Lingă tine trăiesc oameni („M u n ­ lodie pe adresa dv,: 19.00 G areto ra ­ r ii ţă rii, al em ancipării tu tu ro r La capătul a peste două de­ dul v iito rilo r specialişti m ineri.
citoresc” ) ; PETRILA ; M ina cu b ri­
căruia se fam iliariza cu mişca­ (1912) D Ţ utovlcl spunea : „So­ de care se bucurau conducăto­ lia n te („M u ncito iese ” ) ; VULCAN: d io ; 19.30 Soptăm ino unul m elom on; ju d e ţe lo r ei.
20,05 Tableta do seară; 20,10 365 do
rea socialistă din România. In ­ cialism ul din Serbia datoreşte rii m işcării socialiste rom â­ Beru }i eom isoiul Son Antonio cîntece; 20,20 A rg h e tio n o ; 20.25 Zeeo P artidul şi statul nostru âu
(„M u ncito re sc” ) ; URICAN I: Eddje
tr-o scrisoare adresată din Lon­ In mare parte succesul său de neşti. Chopmon — agent secret („7 N o­ m eM dil preferate; 22,30 M u tică dn făcut de-a lu ngul anilor e fo r­
dra lu i Ion Nădejde (pe vremea astăzi şl a ju to ru lu i pe care l-a D in păcate, lucrările Iul C. iem brie") ; ORAŞTIE : F ra ţii Ka- )n rr; 23.00 Concert de m utică uşoo- tu ri considerabile, uriaşe pen­
ră ; 0,03-3,00 Estrada nocturnă.
aceea redactorul revistei socia­ avut de Ia socialismul român. Dobrogeanu Gherea nu sînt lip ­ ra m ator, acriile 1-11 („P o lrio ") ; tru va lorifica rea superioară a îndrum ătorul pentru adm iterea
liste Contemporanul), Fr. En­ Una din prim ele broşuri pe ca­ site de anum ite lim ite şl chiar Sbotlock H olm ei („F la că ra ") ; PROGRAMUL II : 6,00 Program mu­ b o g ă ţiilo r naturale şi dezvolta­
G E O A G IU -B A I: V irld ia n a ; HAŢEG:
gels scria : „Dacă veţi putea re am c ltit-o a fost studiul ma­ greşeli lzvorite din selectarea şl N oile oronturi ole tă xb u no lotilo r iic o l de d im ineaţă ; 7.00 Rodto- rea fo rţe lo r de producţie in în şcolile profesionale
jurnal ; 7,10 Program m u iico l de d l-
să-mi spuneţi ce dicţionar mal relui tovarăş — Gherea asu­ aprecierea faptelor analizate. („P o p u la r") ; BRAO: Prieteni foro m lneotâ — continuare ; 8,10 Tot ju d e ţu l Hunedoara. Num ai în
bunişor sâ-ml cumpăr din ro­ pra concepţiei m aterialiste a P rin aceasta se explică Inter­ g rai („S te o u o r o jie " ) ; GURABAR- înainta ; 9,10 Curs de lim ba ipo - acest cincinal au fost alocate Joi dim ineaţa a Ieşit dc sub totodată stud iile echivalente
Profesioniştii
ZA :
(„M in e ru l“ ) ;
mâneşte în nemţeşte, In fra n ­ isto rie i". Intr-adevăr, lucrarea pretarea contradictorie a acti­ IHA : Păcatul dragostei („Lum i- n io lă ; 9,30 C intece; 9.44 M atineu tea­ fonduri de in v e s tiţii în valoare tip a r ediţia 1970 a „îndru m ă­ care dau dreptul ab solvenţi­
tra l; 11,20 M u tică uşoorâ; 11,45 M u­
ţuzeşte sau In Italieneşte, aş îl apărută la început sub form ă v ită ţii sale leoretice, Încă din n o "). tică populară dm R. S. C ehoslovacă; de 12.4 m iliarde de lei, din to ru lu i pentru adm iterea in lo r să concureze pentru ad­
foarte îndatorat ; astfel aş pu­ de conferinţă, cu toate lim itele tim pul vie ţii. 12,03 Avanprem ieră co tidio n â ; 12,15 care peste 75 la sută au (ost şcolile pro le slon alc“ . Elabo­ m iterea In în vă ţă m in tu l serat
tea înţelege mai uşor articolele sale, a educat după cum se Lucrarea sa teoretică de ba­ Concert do p rim ; 12,35 Soeculum. orientate spre dezvoltarea in ­ rai, ca şi în ce ila lţi ani, de al şcolilo r profesionale, re­
Lucian Blaga ; 13.00 Concert do p rim
originale şl broşurile „Ce vor vede o întreagă generaţie, nu ză „Neolobâgia" a dat naştere (co ntin u a re); 13,30 Cortea ş tiin ţific o ; dustriei. M in is te ru l Jnvă ţăm ln lulul, el ţeaua şl p ro filu l acestora etc.
socialiştii . români ?'* şi „K a rt numai de socialişti rom âni ci şl unei ample dezbateri, polemice.... 13.40 Selocţiunl din opereta „A n to n N o ile obiective date în func­ se adresează tin e rilo r absol­ Se arală. p rin tre altele, că
M arx şi econom iştii .n o ş tri".. străini, avJnd o Influenţă deo­ U nii, ca de pildă C. M llie sau., Ponn" de AMred Mondelsolsn; t4,03 ţiune. am plificarea Şi m oder­ ve n ţi at şcolii generale care ab solvenţii şco lilo r profesio­
G n lec şl Joc; 14.30 Şlagăre do Ieri
Mai tîrziu, Gherea l-a cunoscut sebită în dezvoltarea m işcării profesorul D. Drăghlcescu, re­ şl o ii; 14,55 Ş tlînţo la i i ; 15,00 O pe­ nizarea celor existente au spo­ doresc să devină m uncitori nale pot li p rim iţi fn licee
pe Fr Engels personal. In 1893, socialiste din Balcani. marcau Interesul s tîrn it de lu ­ ra pentru to tl; 15,30 M u tică uşoorâ : rit capacităţile dc producţie calklicaţi, precum şl m uncito­ după prom ovarea exam enelor
re ln tiln in d u -l apoi cu ocazia u­ De aceeaşi caldă apreciere se crare în presa de specialitate, 15.40 Rodio p u b lic ita te ; 16.00 Rodio- ale ju d e ţu lu i cu 2.3 m ilioane rilo r din p io riu clie dornici dc diferenţă sta b ilite do M i­
ju rn a l; 16.20 Concert susţinut de Fon-
nor conferinţe internaţionale, a­ şi o apreciau favorabil. A lţii,
bucura Gherea şl în rîn d u rilo 17,U0 Deschiderea em isiunii ; joro repretentotivâ o A rm a te i; 16.50 tone de hu ilă pe an. 3 m ili­ să-şi ridice calificarea, u im in d nisterul In vă ţă ra în lu lu l o ri au
şa cum însuşi Gherea relatează socialiştilor bulgari. In anul p rintre care C. Stere, conside­ 17.05 îeloşcoolâ. Compuşi organici Po teme do p roie cţia m u ncii; 17.00 oane tone de b lum u ri şi a­ cursu rile serale ale învă ţă -
(IftOfi) în artico lu l scris la m oar- 1915, etnd se sărbătoreau 60 de rau lucrarea ca o polemică a cu a io t (cniroio, clasa o Covalcodo ritm u rilo r; 18.30 Curs do proape 1 m ilion tone lam inate posibilitatea să urmeze cursu­
lea lui Engels. ani de la naşterea lu i C. Do­ autorului îm potriva o rien tă rii X ll-a). Film d id a c tic : Cen­ lim ba sp on lo lâ ; 18.50 V a rie tă ţi m u ti­ grele şi m ijlo c ii, 125 000 tone m in lu lu i profesional. rile de zl sau serale ale şcoli­
19.30 A coto Io M irceo Florio
trale term oelectrice;
ce le ;
N oul îndrum ător se referă
după
lo r tehnice de m aiştri,
In urma in iţia tiv e i luate de brogeanu Gherea şl 40 de ani poporaniste, „boală" ideologică 17,43 Un cîntec d in inim ă. Omo- Simioneseu; 19,50 N oopto bună. c o p il; o|el electric, circa I m iliard la c o n d iţiile dc adm itere in un stagiu In producţie, fn
depăşită de autorul
„Neoiobâ-
delegaţia socialiştilor români la de activitate în cadrul mişcă­ giei". A treia categorie de au­ giul celor mici _ emlsiuno 20,00 Seară de operă; 21,45 M aeştri kW h energie electrică etc. şcolile profesionale — cursuri cursul căruia au dat rezu lta­
de cîntece şi versuri;
onferinţa Internaţionalei a FI-a rii socialiste, D. Blagoev a a­ tori, p rin tre care S. Tim ov 16.00 „C o p iii vă aşteaptă" - em l­ do o d in io a ră ; 22.30 Sonata pentru vi­ Au fost prezenlate, in con­ de zi şi serale — precizînd te bune în muncă.
. e la Z iirich (1893) de a se dez­ dus un cald omagiu lu i Gherea (Antlneolobâgia), 11 resping In siuno d lslro ctivă ; oară şl p|on. tinuare. transform ărilo în n o i­
bate „chestiunea agrară", pre­ spunînd i „S ocialistul român a 18,33 M u tică populotâ la ecreroo
bloc. te lesp e cta to rilo r;
stigiul lu i Gherea In mişcarea avut o mare Influenţă asupra Cu toate lipsurile şf lim itele 19.00 Telejurnalul de seoră;
muncitorească socialistă in te r­ socialism ului din Balcani". sale, opera Iul Dobrogeanu Ghe­ (9,20 Cîntec In m ai. Emisiune mu-
naţională a crescut considerabil. Cu această ocazie ziarul „So­ rea ocupă un loc însemnat In lic a l-lite ra ro dedicată Zilei Prima de asigurare (costul
P artidului Comunist Român.
Acest fapt este relevat cu sa­ cialism ul" a dedicat colaborato­ istoria ştiin ţe lo r sociale din Interpretează corul Radíetele-
tisfacţie de presa socialistă din ru lu i său o întreagă pagină, România, In râspîndirea ideilor v iiiu n ii; Ţineţi la bunurile din gospo­ asigurării) este de numoi 2 leî
ţara noastră, în darea de sea­ sub titlu l „V iaţa şi opera tov. m arxiste, in dezvoltarea concep­ 19,S0 A ctualitatea economică ; pe an la 1 000 lei sumă asi­
20.05 Film artistic : „B le ite m o ţiî" ;
mă care s-a publicat in urma Dobrogeanu G herea", în care ţiei revoluţionare a proletaria­ 21,4S Un slert de veac de Io vic­ gurată. In cazul asigurărilor
co n fe rin ţă (Munca, 22 V III era evocată personalitatea sa to ria asupra fascismului încheiate pe durate mai mici
tului. V ictorie în moi (partea a de un an, prima de asigurare
1893). Lu crările Iul C Dobrogeanu „O im portanţă deosebită în 11-a a C ulegerii de docu­
După moartea Iul Fr. En­ Gherea au văzut lum ina tipa­ clarificarea problem elor sociale mente cinem atografice alese dăria dumneavoastră ? Atunci, se calculează operîndu-se
gels, relaţiile lu i Gherea cu so­ ru lu i in mai m ulte lim bi (fran­ ale ţâ rii — subliniază tovarăşul şi eomanloto de Eugen M ân­ pentru fiecare lună 1/10 din
drie) :
cia liştii din alte ţâ ri au conti­ ceză, rusă, bulgară, slrbâ), cu- Nicolae Ceauşescu — o are ac­ 22,25 Telejurnalul de noopto ; cota anuală.
nuat El întreţinea re la ţii cu noscînd tira je m ari pentru a­ tivitatea teoretică desfăşurată 22.35 Cadran - om isiuno de ac­ De dorit ar fr ca fiecare ce­
G V. Plehanov, K. Liebknecht, cele tim pu ri. Editarea lor a de Constantin Dobrogeanu Ghe­ tu a lita te intern a ţio na lă ; tăţean să dea dovadă de pre­
R. Luxem burg, K. Kautsky, Cla­ fost încurajată încă In tim pu l rea — una din cele mai proe­ 23.00 închiderea em isiunii. asiguraţi-le la A. D. A. S .! vedere asupra bunurilor pe
ra Zetkin. Cu ei, fruntaşul so­ v ie ţii Iul Fr. Engels, cu care, m inente fig u ri de g in d ito ri so­ core şi le-a agonisit, eerind
cialist român făcea schimb de după cum am văzut, Gherea a­ cia lişti ai ţâ rii noastre din acea în acest sens orqanelor
literatură m arxistă, documente vea legături. vrem e". Din dorinţa de a ajula ce­ riafe de construcţii pentru uzul nurile, dor nu mai mult de A.D A.S. să le încheie contrac­
ale m işcării m uncitoreşti din In Franţa anilor 1893-1894, re­ Depistarea ariei de râspîndi- tăţenii să-ji opere bunurile gospodăresc (cherestea, lemn 10 000 leî în cazurile de invali­ tul de asigurare. Acest lucru
România şi unii activişti al par­ personale de distrugeri, statul cioplit, bîrne etc), produse din
vista „ L ’Fre nouvelle" în a că­ re a lu cră rilo r tui C Dobrogea­ ditate permanentă totală şi de îl pot face toţi cetăţenii, in d i­
tid u lu i socialist, ca D. M arines- o creat serviciile A.D.A.S., prin lemn, furaje.
rei redacţie lucrau şl studenţi nu Gherea peste graniţă, stu­ 5 000 Iei pentru cazuri de de­ ferent de locul unde ou doml-
cu, sini trim işi să studieze In români, publică o parte din d iu l influenţei operei sale, se care cei prevăzători î$i pot A.D.A.S. acorda despăgubiri ces ciliul. Pentru solicitanţii cu do­
Germania asigura atît gospodăriile pro­ în cazurile de deteriorare sau
studiile de critică literară ale afla abia la începuturile sale. Suma asigurotâ pentru cazuri m iciliul în oraşele Deva. Hune­
Dovadă a prestigiului de care lu i Gherea. In iţia tiv a este pre­ Fireşte, noi cercetări vor scoale V înd excursie în Italia« prii cît si membrii din fam i­ distrugere a bunurilor asigu­ de despăgubiri civile esle e- doara, Pelroşani, Haţeg, Brad,
se bucura Gherea In mişcarea luată şl de revistele „La Revue la Iveală influenţa exercitată termen 9 mai, ora 10,00. lie, împotriva cofom itâţilor na­ rate. provocate de incendii, galâ cu suma asigurată pen­ Orâştîe le stau la dispoziţie
socialistă Internaţională, se ve­ de el In mişcarea socialistă in­ turale şî a altor impreiurârî ne­ trăsnete, explozii, chior dacă
socialiste", „La Revue soclolo- Adresaţi-vâ Aleea Patriei, tru bunurile din gospodărie lucratorii da la unităţile
de şi de Ia Congresul Socialist ternaţională, contemporană lui. prevăzute. nu au fost urmote de incendiu, core ou fost trecute în con­ A.D.A.S. existente în oceste
din Copenhaga (1010) cînd par­ gique". A rticolele Iul Gherea nr. 2 - Matieş - Deva. Una din m ultiplele forme de ploaia torenţială, grindină, localităţi, iar cetăţenii din me­
ticip an ţii îl trim it Iul Dobro- s-au bucurat de aprecierea pu- Prof, E. FIRCZAK asigurare ce sînt puse la dis­ inundaţie, furtună, urogan, cu­ tractul de asigurare de cel diul rural se pot adresa direct
mult 30 000 lei, pe toată du­
poziţia populaţiei este asiqu- tremur de pămînt, prăbuşiri de rata asigurării. agenţilor fiscali şi casierilor
rarea complexă o gospodăriilor teren, alunecare de teren sau Asigurarea se încheie pe ter­ comunali.
hotârîtoare asupra cărora ne în­ Ia generator. M ontorll ne-au brigăzile In funcţie de randa­ cetăţenilor, core cuprinde : bu­ în coz de pagube produse de men de un on fa cerere, dar se fOAN SALCAU
greutatea zăpezii
sau o gheţii
nurile m ateriale din gospodă­
dreptăm întreaga atenţie. Vor creat suficient fro n t de lucru şi m entul ce-1 pot da. Pentru e vi­ rie, precum şi asigurorea per­ precum şi în cazurile de furt prin poote face şi pe termen moi directorul Direcţiei Judeţene
apare greutăţi, vor trebui luate în urma reviziei schemei m in i­ tarea consumului de forţă de soanei care a încheiat asigu­ scurt, de cel puţin 3 luni. A.D.A.S. Hunedoara - Deva
decizi! şl măsuri, dar pe baza me, acesta se va am plifica. muncă necallflcată am Introdus spargere. De asemenea, se mal Suma osiguratâ se stabileşte
experienţei pe care o avem, Ceea ce ne preocupă însă la ora unele prefabricate confecţionate rorea şi soţia (soţul) acestuia acordă despăgubiri pentru pa­ global pentru toate bunurile, (Material publicat la cererea
m ult mai strînse, m obilizînd în vom face totul ca acestea să actuală în mod deosebit este pe şantierul nostru sau procu­ cum şi obligaţiile ce ar rezul­ gubele datorate de : căderea Direcţiei judeţene A.D.A.S.)
acest fel toate fo rm a ţiile de lu ­ fie rezolvate eficient şl In tim ­ gradul în a lt de organizare de rate de la fu rn iz o rii din ţară. ta pentru asigurat şi membrii pe clădirile sau adăposturile la valoarea reală a ocestora.
cru, pe fiecare salariat, la în ­ pul care să satisfacă respecta­ Nucleul de bază al colecti­ fam iliei sole faţă de proprie*- în core se affau bunurile asi­
deplinirea sarcinilor ce ne re­ rea angajam entului de punere care trebuie să dăm dovadă, vului pe care-1 conduc a rămas tarul im obilului in care locuiesc gurate a unor obiecte qrele
vin. Nu va îl uşor, dar Întreg In funcţiune“ . conlucrarea ireproşabilă între acelaşi din anul trecut. Am sau foţă de alte persoane ca ori prăbuşirea clădirilor res­
colectivul de m ontori este hotă- O mare parte din în fă p tu irile toate colectivele de construc­ mare încredere In el, sînt con­ urmare a unor daune si acci­ pective, precum şl tamponarea
rît să nu precupeţească nici un vins că va depune e fo rtu ri pe dente. Bunurile dîn gospodă­ lor de către vehicule : carboni­
m ontorllor nu pot îl valorifica­ tori angajate în acest ritm tre ­
efort pentru scurtarea duratei măsura sarcinilor care ne re­ rie ce se pot cuprinde în asi­ zarea totală sau parţială ori
de execuţie a gru pu lui nr 2. vin, astfel In cit izolaţiile de la gurare sînt următoarele : m o­ topirea, chiar şl fără flacără :
Fazele m ari premergătoare rea­ grupul 2 sâ-şl aducă eficienţa bilier si obiecte casnice, ca : stricăciunile accidentale pro­
liz ă rii p rim u lu i paralel — spă­ scontată nu numai în tim pul mobile, perdele, oglinzi, lămpi, duse la Instalaţiile de qaze,
larea acidă a cazanului, roda­ probelor rt şl în perioada de ceasuri de perete şl de masă. opă, conal sau încălzire cen­
rea m a jo rită ţii agregatelor ro­ exploatare". veselă, obiecte de bucătărie, trală ; pierderea sau dispariţia
tative şi altele — s-au te rm i­ După cum relatează Inter­ maşini de cusut, aparate elec­ bunurilor asiqurate, cauzate
nat şi la ora actuală se lucrea­ lo cutorii noştri, la ora actuală trice şi de uz casnic, frigidere, direct de riscurile ce s-au
ză intens la pregătirea instala­ nu se ridică probleme deosebi­ răeitoare, unelte pentru uz gos­ menţionat în asigurare.
ţiilo r pentru suflarea conducte­ te care să îngreuneze punerea podăresc ; îmbrăcăminte (in ­ Persoana care o încheiat a ­
lor cu abur propriu. H M ) PEN 1RII în funcţiune la 20 Iunie a gru ­ clusiv blănuri), lenjerie, soitele, sigurarea şi soţia (soţul) aces­
Avînd In vedere că am in tra t pului nr. 2 de 210 MW. D im ­ perne, încălţăminte $î mote- teia sînt asiguraţi pentru ca­
Sntr-o perioadă de v lrf, s-a or­ potrivă, sînt create toate condi­ riole pentru confecţionarea a- zurile de invaliditate perma­
ganizat flu x u l tehnologic în 2 ţiile , există dorinţa fierbinte, cestoro ; instrumente muzicale, nentă şi de deces, produse la
schim buri, s-au defalcat sarci­ răspunderea deplină, hotârîrea aparate fotografice, optice, de dom iciliul lor, ca urmare a
nile de execuţie ptnâ la nivelul ferm ă a tutu ro r colectivelor de radio sl televiziune (Inclusiv unor evenimente subite, pro­
echipelor şi In unele cazuri n c i w souuni muncă, a fiecărui salariat de a antenele şl cablurile de co- venite fără voinţa asiguraţilor,
chiar pe flecare m uncitor. De­ m unci fără rezerve, de a-şl va­ borîre), mognetofoone, pîcu- din : Incendiu, trăsnet, explo­
oarece la grupul nr. 3 am în ­ lo rifica la un înalt grad de e- purî. obiecte de sport, de vînă- zii, cutremur de pămînt, pră­
registrat o devansare a lu c ră ri­ xlgenţă întreaga capacitate şi toare şi voiaj ; cărţi, note buşire de teren, lovire, cădere,
lor faţă de grafic, am retras o competentă profesională, pentru muzicale, covoare etc., toblo- alunecare, acţiunea violentă
parte din forţe şl le-am con­ atingerea unor param etri îna lţi uri şl obiecte de ortă. repro­ a unei persoane sau a curen­
centrat la grupul nr. 2. Pentru te însă înainte ca Izolatorii pidant de muncă. Spun acest lu ­ de funcţionare încă din prim ele duceri după tablouri de artă
a nu da naştere la p e rtu rb a ţii sâ-şl spună u ltim u l cuvînt cru deoarece activitatea lo tului zile de la conectarea grupului 2 sau după obiecte de orlâ etc ; tului electric, atacul dîn partea
In ritm u l ele lucru, generate de „Deşi ar m ai îl de executat pe care 11 conduc a avut m ult la sistemul energetic naţio­ produse agricole (cereole, lă- unui animal, arsură, deqerore,
aceste concentrări, am procedai peste 20 000 de mp de Izolaţii, de sufe rit de pe urma unor nal, pentru îndeplinirea angaja­ ină, legume etc). viticole, po­ înec, intoxicaţie subită, asfi­
la organizarea mal raţională a în ceea ce ne priveşte, pune­ d ific u ltă ţi în conlucrarea cu m entului luat in faţa p a rtid u ­ micole, produse animale si a li­ xiere din cauze subite, pre­
flu x u lu i prîn tr-o programare rea în funcţiune la data prevă­ m ontoril. In zilele de 1 şi 2 lui. Zilele care au răntas pinâ mente : războaie de ţesut, tor­ cum şj o celor întîm plole ca
optimă a fiecărei operaţiuni. zută nici nu poate fi discuta­ mal, de exemplu, cînd zonele la noua premieră iixIustrinlA do cătoare, precum unelte sau urmare a circulaţiei m ijloace­
Aşa că, la noi, practic munca tă. Ea se realizează în mod de lucru au fost mal puţin a­ pe marele şantier al Termocen­ instrumente ale meseriaşilor si lor de transport sau din ca­
nu încetează nici o clipă, se cert, este de părere tovarăşul glomerate, cu 30 de oameni am tralei iMintiu trebuie însă să profesioniştilor aflate în locu­ uza accidentelor cauzate aces­
acţionează acolo unde se simte Octavion Diaconu, şeful lo tu lu i reuşit să executăm un volum constituie un nou p rile j de a- inţă ; unelte agricole, viticole, tora, de folosirea maşinilor, o-
nevoia, indiferent dacă este zi 3 izolaţii. Pentru noi, Izolatorii, de lu crări ce In alte două zile firn ta rc pentru constructori, paratelor. instrumentelor, scu­
sau noapte. tim pu l este foarte presant ; pe­ normale de lucru nu reuşeam m ontori, ¡zointori şi energeti- pomicole, opicole, cele pentru felor şi armelor.
ste puţin tim p, va Intra abur nici cu cel 150 de oameni de deservire zootehnică şi stupi : Suma asigurată pe toată du­
Refacerea circu itelo r după su­ cicni, o nouă clapă pentru ma­
flare. efectuarea probelor elec­ în turbină în vederea începerii care dispunem terializarea optim ism ului dc ca­ mijloace de transport, cum ar rata asigurării, pentru fiecare
operaţiunilor ele izolare cu do­ fî căruţele, camioanele cu trac­
trice aferente transform atorului In vederea realizării volum u­ re sînt slăpim ţi, dc înfăptuire din persoanele menţionate in
uă straturi, care va perm ite în­
bloc 230 M VA, probele electrice lui de izolaţii în tim p optim ţiune animolă, motocicletele şi asigurare, este cea prevăzută
vârtirea rotoru lu i turbinei sub a unui nou succes în opera de
la generator şi realizarea p ri­ am întocm it un grafic de lucru bicicletele ; combustibil, mote-
acţiunea aburului cazanului şi construcţie socialistă a econo­ în contract pentru toate bu­
m ului paralel cu toate lu c ră ri­ adoptat la noul flu x tehnologic
le ce le Implica, sini etapele efectuarea probelor tehnologice ai m ontorilor, In care am zonat miei naţionale.