Page 2 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4765 • DUMINICA 3 MAI 1970
S A R B A T O A R E D E M A I P E
V W W W M W W W W W ^ ^ W W W i W iW W W W W W A V W A W W iV ^ ^ W V V I W W ^ W ^ W W W M W ^ W W W
Responsabilitate majoră
faţă de sarcinile ultim ului an a[
cincinalului - cuvint de onoare
susţinut de fapte!
în masivele coloane ale de deosebite făcute de pa rtidu l şl
m onstranţilor din m unicipiul statul nostru pentru m ajora
(U n n q rc '.d in p a * . 1) Deva, prezenţa constructorilor rea sa la riilo r tu tu ro r categorii
are o pregnantă valoare de lo r de oameni ai muncii.
simbol Această străveche aşe
simple declt In a lţi ani, dar de zare se află in tr-u n proces de
0 expresivitate deosebită — edificare şi dezvoltare a fo rţe In ritmul cinte-
mal pline, mai grăitoare — ca lo r de producţie, a întregii
re pun in tr-o lum ină mai clară vie ţi social-culturale. Aproape
procesul măreţ, de dim ensiuni 40 ia sută din in vestiţiile alo cukii şi jocului
fără precedent, al operei ce o cate in acest an ju de ţu lui nos
făurim . tru se materializează aici în o
biective productive şl e d ilita r- Vestitele tulnlcărese din B ul-
Pe carul alegoric al comple zeştl deschid coloana fo rm a ţii
xu lu i de şantiere de la M intia gospodâreşti. lo r artistice amatoare. O ade
citim : Treclnd prin faţa tribunei vărată paradă a costumelor
aşezată pe frumoasa m agistra Bucuria şl exuberanţa primesc o notă pregnantă o datfi cu trecerea elevilor.
— Şantierul energoconstructll populare, reprezentînd zonele
a realizat 40 la sută din planul lă — cu toate elementele ar folclorice ale ju de ţu lui, se pe
anual t şantierul energomontaj hitectonice moderne durate de rindă p rin faţa tribu ne i oficia
a trecut la suflarea cazanului ei Înşişi — constructorii de pe le. Trec căluşarii din Romos,
nr. 2 ; Întreprinderea de elec- cele două şantiere ale m unici cel care au dus faim a jo culu i
trocentrale a Înd eplinit 39,5 la piu lu i raportează cu deplină hunedorean la Festivalul In te r
m lndrie şl satisfacţie înd eplini
sută din planul anual de Inves naţional de folclor de la Za
tiţii. Angajam entul nostru este rea şi depăşirea substanţială a greb. II urmează dansatorii din
planului şi angajamentelor.
de a pune In funcţiune grupul Geoagiu, aplaudaţi pe scena
nr. 2 cu 10 zile mal devreme. — In prim ele 4 luni ale anu Festivalului Internaţional de mv;;-'
lu i — declară tovarăşul inginer
— Pe gra ficul şantierului nr. fo lclo r „Rom ânia ’69“ . im b râ -
1 al T C.H. se află în s c ris : Teodor Negruţlu, şeful şantie coţi In tradiţionalele cojoace >$É É É É
plan — 110 apartam ente; rea ru lu i nr. 1 — au fost predate trec dubaşll din Tisa ; tale ntaţii
lizate — 336. de tre i ori m ai m ulte aparta dansatori din lila , Fornădla,
mente decît au fost planificate Păuliş, Rapoltu M a re ; artiş
— La Întreprinderea de ma — aşa cum se vede şl din gra tii am atori din S lntăm ăria-O r-
teriale de construcţii BIrcea, fic — , noul com plex de pe lea, Luncoiu de Jos şl B ă lţa ;
sarcina de plan pe 4 lu ni a fost strada M. Kogălnlceanu, sala îlu ie ra şll din Bucium , coborîţl ŞÎ V ' . v
îndeplinită In proporţie de 103,3 de gimnastică a grupului şco parcă de pe p la iu rile M io riţei.
la sută.
la r m inier, şcoala de muzică. EI reprezintă pe cel peste 7 000
— în un ităţile Regionalei de PInă la sflrşltu l anului vom mal de in te rp re ţi populari al obice
căi ferate Deva s-a realizat un da in folosinţă cel puţin 870 a iu rilo r şl tra d iţiilo r Judeţului
beneficiu cu 262 la sută rm l partamente, un .liceu cu 20 de Hunedoara.
mare decît cel planifica*. clase, internatul pentru liceul in acest an s-au înscris ca m a
Alte grafice oglindesc re a li pedagogic, un cămin pentru m i nifestări de amploare şi de suc
zări de seamă dobîndite de co neri, centrul stomatologic, o ces „F estivalul căluşarilor" şl
lectivele de la . „M a rm u ra", creşâ în cartie rul Gojdu, pre ştafeta folclorică „C ă utătorii de
U.M.M.R. Simerla, cariera Său- cum şi alte numeroase lu cră ri com ori". Ca urm are a unei
leşti, întreprinderea dc explo edilitar-gospodăreşll. înalte ţinute interpretative, cu
ră ri miniere... Amploarea construcţiilor în ocazia Încheierii ştafetei fo lclo
Carele alegorice, graficele, m unicipiul Deva a necesitat în rice „C ă utătorii de com ori",
lozincile purtate sau scandate fiinţarea unui şantier speciali numeroase fo rm a ţii artistice au
de coloanele de m in eri, con zat in lu crări industriale — fost distinse cu Insigna „E v i Gărzile patriotice au dat demonstraţiei bărbăţie şi demnitate. Cu pasul întins, demn, cu fruntea ridicată.
structori, energeticienl, fores şantierul nr. 2. Deşt tînâr, co denţiat în munca culturală de
tie ri. lu cră to ri din industria le ctivul de aici înfăţişează re masă".
m aterialelor de construcţii, zultate de prestigiu. La marea sărbătoare a oa
transporturi şl de a lţi oameni — A tenţia noastră este con m enilor m uncii, a rtiş tii am atori
ai m uncii, consemnează, Intr-un centrată in prim ul rînd pe In transm it mesajul unei arte
autentic ju rn a l documentar, in tensificarea lu c ră rilo r de con autentice In care au fost valo
cifre, în fapte, în îndem nuri şl strucţie a serelor de la m argi rificate bogatele tra d iţii fo l
chemări, mersul nostru viguros, nea oraşului, a căror suprafaţă clorice hunedorene.
ascendent, pe m agistralele pla finală va fi de 12 hectare — a ★
n u rilo r de edificare economică ţin u t să precizeze inginerul Ca In acordurile unul marş ti
şi social-culturală elaborate de rol H e rtl, şeful şantierului. PI neresc, începe parada spo rti
partid, hotârîrea de a transpu nă acum au fost term inale două vilor. Prin faţa tribunei defi
ne neabătut în viaţă m ăreţul hectare de sere şi se află in lează sute de tine ri şl tinere
program de fă u rire a societăţii fază avansată de lucru încă 6 ce prin perseverenţa şl talen
socialiste m u ltila te ra l dezvolta hectare. Tot în fază avansată tul- lo r urcă treptele m ăiestriei
te. Întreaga dem onstraţie re se Rflâ şl- construcţia..com ple «sportive. -
prezintă un imens raport colec xu lu i avicol de la M intia, ce C o nd iţiilor m inunate de pre
tiv adresat P artid ului Comunist va îl predat parţial beneficia gătire ce le-au fost create,
Român, cu p riv ire Ia succesele ru lu i în cursul acestui an. sp o rtivii din ţara noastră le
obţinute In întrecerea dintre M arele efort constructiv din răspund cu perform anţe tot mal
organizaţiile judeţene de partid, anii socialism ului a necesitat valoroase obţinute în competi
succese ce se încorporează or şl necesită crearea unei pro ţiile interne şi internaţionale.
ganic în contextul general al ducţii corespunzătoare de ma Succese însemnate au obţinut
e fo rtu rilo r pe care le face în teriale de construcţii. Coloanele şi obţin şi sp o rtivii hunedo-
tregul popor pentru ridicarea care trec prin faţa tribu ne i re reni. Numai pe raza m un icip iu
României pe culm i tot mal prezintă tocmai această tinărâ lu i Deva îşi desfăşoară a c tiv i
Înalte de civiliza ţie şl progres. industrie a ju d e ţu lu i: în tre p rin tatea 6 asociaţii ce însumează Tinere hunedorene în gărzile patriotice. Trec formaţiunile de pregătire a tineretului pentru apă
„SA Îndeplinim cu succes sar derea de m ateriale de con numeroşi sportivi talentaţi. In rarea patriei.
cinile Izvorlte din documentele strucţii Bîrcea şl întreprinde întrecerea lansată între judeţe
celui de-al X-lea Congres al rea de prefabricate din beton. pe linie sportivă, ju d e ţu l H u
P.C.R." — este chemarea care Coloanele de dem onstranţi nedoara a ocupat In anul trecut
animă toate coloanele, pe toţi din m unicipiul de reşedinţă a locul al treilea In grupa a doua. la cotele i ale muncii
dem onstranţii. Coloanele de de judeţului, care urmează con Unui num ăr de 11 sportivi li
m onstranţi au diversificat In structorilor, dau Intîietate de s-nu conferit titlu ri de maeştri
tr-u n chip reuşit m ultitudinea gazde reprezentanţilor oameni ai sportului.
si dim ensiunile jaloanelor con lo r m uncii din oraşul Simerla. ★
crete ale a c tiv ită ţii colective Ceferişti) din unităţile im por ...Trăim fream ătul coloane şef de schimb la lam inorul de rea turbine i va fl term inală la
lo r pe anul 1970, an de Înche tantului nod fe roviar şi alături lo r oam enilor m uncii, din m u 650, pe iu rn a llş tii din echipele 14 mai, efectuarea probei la
iere a actualului cincinal şl de de ei m uncitorii, in gin erii, teh nicipiul Deva, sărbătorescul şl conduse de Slmlon Jurca. 11 ie ro to ru l turbine i şl realizarea
pregAtire a co n d iţiilo r trecerii nicienii de la U.M.M.R., „M a r sem nificaţia a ceea ce ele poar M îfcă, pe cocsaril Hunedoarei. pînă la 15 mai a p rim u lu i pa
la înfăptuirea cin cinalului u r m ura“ , industria laptelui, în tă la l M al 1970. F lo ri m ulte, La bateria nr. 1, ce a îosl su ralel — reclamă m ultă dăruire
mător. In cadrul acestor preo tregesc, prin cifrele conţinute m ii de flo ri. Sute de portrete lu n ii m al*. După un calcul pusă unei reparaţii capitaJe. in muncă, e fo rtu ri sustlnule
cupări, pentru a înfăptui cu de grafice, tabloul rea liză rilo r ale conducătorilor Iu b iţi al par sumar ne face cunoscut că In d ica to rii norm ali de iu n c lio - din partea m o n lo rllo r, con
răspundere sarcinile pe acest deosebite, al d ă ru irii cu care tid u lu i şl statului nostru Înră m inutele preţioase clştlqale la narc au fost atinşi in tr-u n răs s tru c to rilo r şl Izolatorilor*'.
an, se detaşează In mod deo toţi oamenii m uncii din judeţ mate în flo ri. Emblema sărbă cuptoarele nr. 4, 5 şi 6 înseamnă tim p de num ai o lună şl ceva. Poale că p u ţin i d in tre acela
sebit activitatea com uniştilor, a au Intîm plnat cel de-al 26-lea to rii executată cu migală de de fapt circa 80 de tone de „Ţoale aqreqatele fu n cţio care au c itit qralicele prezen
întregului colectiv de pe şan 1 Mal pe care-1 sărbătorim In artizan Din toate coloane o|el In plus. nează pericol. O am enii no şlrl tate la dem onstraţie, c ii re a li
tie ru l m arelui obiectiv ener libertate. le se desprinde însă, la u n i In cele 4 luni, o ţe la rli hune- au în llm pln at ziua de I M al zările co le ctive lo r dc muncă
getic de la M intia. La m itingul şi demonstraţia son, din lozincile scrise sau cele Bogăţie şi varietate de produse date de mîinile harnice ale rioreni au dat în contul anqa- p rin tr-u n buchel frum os de ale şantierctor Enerqoconslruc-
tată ce ne-a declarat tovară de 1 Mal slnt prezente In acest scandate, ataşamentul neţărm u cooperatorilor meşteşugari. .. ja m e n lu lu l aproape 6 500 tone rea liză ri". Aceste cuvinte, cu ţta, Enerqom ontaj şl nr. 3 Izo
şul Florin Nlculescu, secretarul an colective care reprezintă, pe rit faţă de conducătorul înţe de metal. O bună parte din valoare de sim bol, aparţin to la ţii, şi-au putut da seama că.
com itetului de partid al com viu, transpunerea In viaţă a lept al poporului nostru în o acesla a (ost plăm ădit in noile varăşului loan F illp, m aistru în acele clipe, pe înaltele
plexului de şantiere : m ăsurilor elaborate de Confe pera de fă u rire a societăţii so cuptoare Şl aqregate, la care princip al la cocserie. Ele semni schele şi în Im punătoarele
cialiste m ultilate ra l
dezvoltate
— Asemenea tutu ro r oameni rin ţa Naţională a partidu lui, de — P artidul Comunist Român, param etrii p lan ificaţi au fost fică do rin ţa echipelor conduse hale. alte m iin l harnice înre
atinşi in tr-u n lim p de două ort
lo r m uncii din judeţul Hune plenarele C om itetului Central Com itetul său Central, secreta de Roman Bota, Gheorqhe gistrează noi succese în com
doara, colectivul nostru de p rivin d perfecţionarea condu rul general al pa rtidu lui, tova mai scurt. A ic i avem ca in Onase, Iu llii Pîrva şl a Sntre- pe tiţia cu tim pul. La cazanul
m uncitori, in gin eri şi tehnicieni, cerii economiei : ale centralul răşul Nicolae Ceauşescu — ho- • te rlo cu to ri pe In g in e rii A - qului c o lc c liv de a ridica nr. 2, echipa de m ontori. con
în frunte cu com uniştii, desfă Industriale a m in ereu rilor ne târlrea fermă, plină de respon Icxandru Barbu şi loan M lu - ştacheta re a liză rilo r — 7 000 to dusă de Gheorqhe Tudose.
şoară o activitate laborioasă, feroase, com binatului de ex sabilitate de a Înfăptui neabă le s c u : „Toate posturile chele ne de cocs peste plan — la m onla ven tile si executa
avind ca obiectiv apropiat pu ploatare şi industrializare a tut toate sarcinile trasate de au fost dublate. Facem încer cotele n o ilo r cerinţe si e xl- canalele de qaze arse. echipa
nerea în funcţiune cu 10 zile lem nului, în tre p rin d e rii de in partid, precum şi aprobarea de cări lu o nouă marcă de otel. qenţe. Iui loan M atei lucra la etanşa-
m al devreme a grupului nr. 2 dustrie alimentară. plină, fără rezerve a întregii Prezenţa unor to p ito ri cu ex »Anul trecut, de 1 M al. a rea plafonului, Iar cea a Iul
de 210 megawaţi. Stadiul avpn- Reţinem, din coloanele acestor p o litici interne şl externe a perienţă este absolut necesară. proape to ţi care sintem pre C ornel Habor la m ontarea
sat în care se află lu cră rile va noi un ităţi complexe, pe cele pa rtid u lu i şl statului nostru. De curind am p rim it din partea zenţi aici ne aflam In coloa tablei sub requlator.
perm ite ca în a doua decadă a ale fo re stie rilo r şl s ilv ic u lto ri Oamenii m uncii din oraşul be ne ficiarilor scrisori de m ul nele de dem onstranţi, ne rela C lu j, Reşiţa, Sibiu, Abrud.
lu n ii mal să se efectueze p ri lor. C it de departe este im a ţum ire pentru calitatea o te lu tează Inqinerul loan Bulea, de Ială d ire c ţiile spre care de la
m ul paralel şl apoi racordarea ginea m uncitorului „de la pă m ultisecular de la poalele ce lu i hunedorean. La cele patru la Term ocentrala M in tia . De la Autobaza din Deva s-a dat
d e fin itivă a grupului la siste dure" de acum două decenii şl tă ţii îşi manifestă, ca un singur m edalii de aur acordate sape conectarea p rim u lu i qrup Ia „s ta rt" în dim ineaţa zile i de
om, deplina adeziune cu
toţi
m ul energetic naţional — pe jum ătate de cea a celui de as cei ce muncesc de pe toate me lo r cu role regăsim aportul, sistem ul enerqetlc naţional, la 1 M al autobuzelor. Conducă
data de 20 iunie. tăzi ! Securea, joagărul, ţapina ridianele In lupta pentru pace, căutările, in ve stig a ţiile noastre. noi munca nu încetează nici o to rii auto loan Bulz. Tercnte
Concentrîndu-şl principala a- au încetat de a fi unicele unel progres, echitate naţională şl Dorim din (oală fiin ţa ca oţe clipă. Am p rim it sarcina ca. în Ardelean, Slmlon A lm en. N i-
tenţîe asupra acestui im portant te ale unei profesii care, prin socială, le este scumpă cauza lu l românesc să primească noi aceste zile, să asiqurăm siste codin Brinet la vo la n u l maşi
obiectiv, activitatea şantierelor volum ul de efort, nu se putea în tă ririi u n ită ţii ţă rilo r socia m edalii, să se bucure de apre m ului enerqelic naţional o pu n ilo r parcurqînd sute de kilo m e
noastre se desfăşoară pe un compara decit cu aceea a m i liste, a coeziunii m işcării comu cieri unanim e pe pia|a internă tere de 200 m eqawaţl. Sintem tri au fost adevăraţi mesaqerl
front mal larg, vizează respec nierilor. niste şl m uncitoreşti Interna şi internaţională*. m ln d ri că schim bului nostru ai iu d e tu lu i nostru prin ora
tarea angajamentelor cu p riv i P rin faţa tribunei trec coloa ţionale. Acestei cauze i-nu con Prezenţi la posturile lor l-am l-a revenit cinstea dc a în şele pe care lo-au străbătut.
re la punerea în funcţiune şl a ne din un ităţile economice ale sacrat o parte însemnată din găsit şt pe p rlm -la m ln a lo ru l de p lin i o asemenea sarcină, Paşii ne poartă la C om plexul
celorlalte două grupuri. Con C onsiliului popular judeţean, chem ările zilei de 1 Mal 1970. Numele sărbătorii, purtat pe braţe de nădejde. A lexandru Junlc, pe cu p toran it pa rtlcip lnd prin muncă la ma spitalicesc din Hunedoara. La
structorii şi m ontorli de la din cooperaţia de consum şi N icolae Llcă, pe V ic to r Pop, rea sărbătoare dc azi*. m aternitate, prim a naştere a
M intia, prin munca desfăşura cea meşteşugărească, unităţile fost consemnată la orele 1,00.
tă în tr-o viziune de perspecti sanitare, din comerţ. Da, într-adevăr lo tu l func „A stăzi, la noi este ziua fele
vă. realizează astfel imaginea — L u cră to rii organizaţiei ţionează Ireproşabil 1 Acest lo r — ne spune cu un zim bet
interferenţei dintre cele două noastre comerciale s-au stră lucru se poate c iti nu num ai pe larq pe buze m edicul Emeric
cincinale, a con tinu ităţii dez d u it — subliniază tovarăşul tab lou rile de comandă, măsură N aqy. Pînă acum s-au născut
v o ltă rii de la o treaptă Ia alta. Xoan Tomescu, directorul O.C.L, şi control, c| şl pe Ielele ener- 3 fetiţe. Toate se sim t bine.
In toate faptele de şantier, 1n produse industriale — să-şi de q e tlcicn llo r aîlaţi la po sturile sînt voinice, sănătoase, ca si
zilele şl orele cu care stnt ter păşească sarcinile de plan de lor. M a iş lrll Iu lia n Săvescu. mamele lo r".
minate mai devreme lu cră rile desfacere a m ă rfu rilo r cu peste L iv iu Chioreanu. Gheorqhe M ed icu l M ircca G lurqlu, de
este condensată munca, efortu 5 m ilioane lei faţă de perioada Radu, opera to rii N icolac la m aternitatea din Deva, a
rile, priceperea şl hărnicia a identică a anului trecut, con tri Ordeanu, Vaslle Draqoş, Robert încercai fncă în prim ele ore
m ii de oameni. D in tre aceştia, buind astfel prin munca lor In M artlna şi a lţii slnt s lă p in iţl ale d im in e ţii un nou p rile j de
e greu să evidenţlezl pe cel asigurarea unei m al bune a- de sentim entul Izbînzli, al da satisfacţii In nobila activita te
mai buni. $1 totuşi, la o ase provîzionări a populaţiei. Faţă to rie i îm plinite. M unca, price pe care o desfăşoară. La ora 9,
menea sărbătoare, cum este de aceeaşi perioadă a anului perea şi dăruirea acestui colec A nica Tudor a dat naştere m i
ziua m uncii, se cade să li se 1969 au fost vlndute populaţiei tiv ce Şl-a făcut debutul cuţei M ariana, în qreutate de
aducă un cald omagiu brigăzi cu 95 la sută mai m ulte tele de-abia acum 5 lu n i s-a trans 3,450 kq. D ar M ariana nu este
lor conduse de M arin Dan, vizoare, cu 19 la sută mai m ultă form at în m ilioane de k ilo w a ţi sinqtira floare a prim ei „z i de
Gheorghe Tudor. V irg lt Ursu, mobilă, cu 21 şl, respectiv, 31 enerqle elecfrlcă necesară m ai". La m atern ităţile din
Vaier Bota. Emeric Barabaş şl la sută mal m ulte maşini de flu x u lu i necontenit al m uncii.
m u lţi a lţii, m a iştrilo r şl in gi cusut şl de spălat, cu 42 la sută „N e-am anqajat in fata par Deva, Hunedoara, Petroşani,
nerilor V ictor Nema, Iosif Ve- mai m ulte frigidere. tid u lu i să punem în funcţiune sub supraveqherea şi în q rljl-
reşezan, Panalt Banu, Vaslle S lnt rea lită ţi care vin să con gru p u rile 2 $| 3 cu c lic 10 zile rea personalului sanitar, pre
Pelea, M lhal M oruţ, Traían firm e în plus creşterea nivelu mai devreme şl vrem să ne zent la datorie, au mai răsărit
Gaură, Eugen Gundlsch, Gheor lu i de trai, m aterial şl cultu respectăm cu vîn lu l, ne declara Şi alie flo ri, flo ri care Ia
ghe Huc, Ion Andrăsescu, T ra ral al oam enilor m uncii hune- in qin eru l Ludovic Szilaqhl, şe- rîn d u l şi la vremea lo r vor
ían Jula. M ulţi dintre aceşti doreni Nu sînt simple procen lu l lo tu lu i de la turbină. Res prelua în m îin i p ro p rii focul
fruntaşi ai stelei de pe Mureş taje ! F.le reprezintă creşteri pectarea riquroasă a proqram u nestins al m uncii.
Mnt prezenţi în coloană, la loc de m ulte m ilioane de lei, p o lu i sta b ilit — între 5— 12 mai
de cinste în tribună, In tim p sibile, desigur, numai In con vom efectua suflarea cii abur A. NAGY
ce a lţii se află pe şantier. textul m ăsurilor şi e fo rtu rilo r Stindarde, embleme... A. MOLDOVAN
propriu la cazanul nr. 2. izola R. SONOC