Page 20 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 20
\
A 25-A ANIVERSARE A ELIBERĂRII CEHOSLOVACIEI DE
încheierea vizitei SUB JUGUL FASCIST Evoluţia situaţiei din Cambodgia
ministrului Adunarea festivă
de la Praga Vii proteste împotriva
afacerilor externe La H radul din Praqa a avut pe la rq diverse problem e ac
loc jo i adunarea festivă con tuale ale construcţiei socia
sacrată celei de-a 25-a a n ive r liste din Cehoslovacia.
al României sări a e lib e ră rii Cehoslovaciei salut conducători ai de le gaţii intervenţiei trupelor am ericane
de
A u ro stit apoi cu vîn tă ri
de sub ju q u l fascist. In prezi
diu au luat loc conducătorii de lo r de partid şi de stat pre
partid şi de stat aî Cehoslova zente la fe s tiv ită ţi — Leonid
ciei. precum şi şefii de le gaţii
general al
B rejnev, secretar
la Brazzaville lor de peste hotare in vita te la C.C. al P.C.U.S., W ladyslaw NEW YO RK 7 (Aqerpres). — va culm ina sîmbătă cu un transm ite : La Roma, M ilano, S.U.A. fată de hotărîrea pre
au
ln întreaga
A m erică
şedintelui N ixon de a trim ite
Padova si Savona au avut loc
marş asupra Cosei Albe.
G om ulka, prim -secrelar al C.C.
fe stivită ţi. Prezentînd rap ortul
M ai m ulte personalităţi ale
la adunarea festivă. Gustav al P.M.U.P-, Todor J ivko v, continuat acţiunile de protest v ie ţii p o litice americane au m ie rcuri seara puternice ma trupe In Cambodgia, relevă la
ale studenţilor fată de noua
rin d u l său că orice om de hu
n ife sta ţii de protest îm p o triva
Husak, prim -secrelar al C*C. prim -secretar al C.C. al P.C.
BR AZZAVILLE 7 — T rim isu l Au fost abordate, de aseme in te rve n ţie m ilitară a S.U.A. în condamnat cu asprime repre in te rve n ţie i S.U.A. in Cambod nă credinţă, oriunde s-ar afla,
special Aqerprcs, N icolae Cre- nea. aspecte ale situaţiei in te r al P. C. din Cehoslovacia, a Bulqar, preşedintele C o nsiliu Asia de sud-est, precum şi îm siunile de la U niversitatea din gia. Zeci de m ii de persoane condamnă cu indiqnare aceas
lu i de M in iş tri «1 R.P. Bulga
vo rb it despre însemnătatea is
tu, tra n s m ite : M in istru l aface naţionale actuale, e vjd e n tiin - torică a victo rie i asupra fas ria, Pal Losonczi, membru al potriva u cide rii celor patru Kent, cerînd pedepsirea v in o — tin e ri, studenţi şi m uncitori, tă intervenţie.
rilo r externe al Republicii So du-se exislenta unor puncte de cism ului. După ce a relevat C.C. al P.M.S.U., preşedintele studenţi de la U niversitatea de v a ţilo r. „C ine dintre noi, a de deputaţi sî senatori, reprezen ★
cialiste România. C orneliu M ă- vedere sim ilare In problem ele ro lu l h o tărîto r al armatei so C o nsiliu lui Prezidenţial al R.P. stat din Kent (O hio), de către clarat senatorul Edward K en tanţi ai fo rţe lo r dem ocratice O T T A W a 7 (Agerpres). —
nescu, $i-a încheiat m iercuri discutate. vie tice in eliberarea Ceho* Ungare. A lb e rt Norden, mem qarda naţională. „Practic, scrie nedy, văzînd trupele am erica Si lu p tă to ri de rezistentă, in te Num eroşi lo cu ito ri ai oraşu
vizita oficială întreprinsă la La încheierea vizitei, a fost slovaciei, el a exprim at popoa bru al B iro ulu i Politic, secre agenţia UPI, toate coleg iile si ne trăqind cu sălbăticie tn le ctuali — purtînd pancarde si lu i canadian Toronto au p a rti
B razzaville la in v ita ţia au ver- publicat un com unicat comun, relor frăţeşti român, polonez, tar al C.C. al P.S.U.G. u n ive rsită ţile Statelor Unite m ulţim ea de student! din O hio, lozinci, au străbătut ore în şir cipat m iercuri la o m anîlesla-
nulu: R epublicii Populare iugoslav, bulgar, unqar, tu tu ro r Luînd cu vîn tu l, conducătorul şi-au suspendat cursu rile ca nu şi-a im aginat im ediat cum pe o ploaie m ăruntă, străzile tie de protest îm potriva in te r
Conqo. care relevă dorinţa celor două urm are^ a grevei lansate in aceleaşi trupe au ucis la Song principale ale acestor oraşe, ven ţiei trupe lo r americane In
părţi de a crea con diţii cit maî lu p tă to rilo r antifascişti recu delegaţiei române, Ion Pătan. semn de protest fată de in te r
In ultim a zi a şederii sale la noştinţa penlru co n trib u ţia a membru a) C.C, al P.C.R., v i M y sule de vietnam ezi fără condamnînd agresiunea am eri Cambodgia si a recentelor
favorabile în tă ririi prieteniei venţia în Cambodgia şi uci
Rrazzavillc, C orneliu Mănescu Sf cooperării rom âno-congole- dusă alături de un ită ţile arm a cepreşedinte al C o nsiliu lui de apărare?". El a chemat pe cană. bombardam ente ale aviaţiei
a fost prim it de preşedintele ze. Docum entul subliniază ne te si partizanii cehoslovaci, la M in iş tri al R epublicii S ocialis derea celor patru m anifestanţi lo ti am ericanii de bună cre Pentru zilele urm ătoare sînt S.U.A. asupra R. D. Vietnam .
C o nsiliu lui de Stat al R epublicii cesitatea in te n sifică rii e fo rtu ri lupta pentru alungarea cotro te România, a adresat tu turo r din K en t". In tr-o serie de lo dinţă să-şi exprim e protestul prevăzute alte im portante de D em onstranţii si-au exprim at
Populare Conqo, M arien p ito rilo r nazişti. V o rb ito ru l a co m u n iştilo r şi oam enilor m un ca lită ţi, studenţii au ocupat fatâ de angajam entul am eri m onstraţii de protest. totodată indignarea fată de
lor pentru salvqardarea si con lo ca lu rile u n ive rsită ţilo r, orga can în Cambodgia si fată de reprim area sînqeroasă de că
N'G ouabi. A fost prezent m i prezentat apoi m omentele im - cii din R. S. Cehoslovacă un ★
solidarea păcîl în lume pentru n iz e d pichete de protest. uciderea celor patru studenţi. In te rve n ţia trupe lo r am erica tre gărzile naţionale americane
nistrul afacerilor externe. reqlem entarea pe cale paşnică portanle din istoria postbelică salut tovărăşesc şi cele mai
Auxence Ikonqa. a tu tu ro r problem elor litîq io a - a Cehoslovaciei, succesele ob calde fe lic ită ri din partea Co Paralel cu această grevă, în „T rebu ie să ne unim vocile în ne în Cambodgia a provocat a studenţilor de la U n iversita
Cu acest p rile j, m in istru l se. S-a exprim ai convinqerea ţinu te de popoarele ceh şi m ite tu lu i Central al P artid ului numeroase lo ca lită ţi au avut semn de protest şi să cerem v ii proteste si in ţă rile din tea din Kent, unde. după cum
de externe român a transm is că penlru întărire a păcii sî se- slovac în dezvoltarea econo Com unist Român, a C onsiliu lui loc dem onstraţii si m itin g u ri, încetarea aceslei nebunii. De Am erica Latină. s-a mai anuntat. patru student!
pinde numai de voi, de mine
au fost ucişi.
In capitala Venczuelei. nu
din partea preşedintelui Consi cu riid tîî internaţionale cslo ne m iei $i c u ltu rii ţâ rii. In co n ti de Stat $i C o n siliu lu i de M i în cursul cărora m ii de stu si de ce ila lţi nenum ăraţi ame meroşi studenţi si-p rofeso ri au
liu lu i de Stal al R epublicii So cesar să se asiqure fiecărui nuare, Gustav Husak s-a refe n iş tri ale R epublicii Socialiste denţi si-au exprim at opoziţia ricani care s-au îng ro zit de participat la o dem onstraţie
preşedintelui
fată de p o litica
cialiste România. N icolae r it la unele aspecte ale situa România, din partea întreg ulu i
popor dreptul sacru de a-sl N ixon în Cambodgia. U n ive r noua evo lu ţie a evenim entelor, de. stradă, cerînd încetarea
Ceausescu un mesai do salut ţiei in ternaţionale şi a abordat popor român.
hotărî slnqur destinul, să f®, sită ţile din Boston si Prince pentru a pune capăt acestei »mediată a războiului. \
preşedintelui R epublicii Popu aşeze la baza r.clatiilor dintre ton au decretat suspendarea stări de lu c ru ri". La rîn d u l său, O dem onstraţie sim ilară a
lare Conqo. Ln rţndul său. pre- state p rin c ip iile suveranităţi!, cu rsu rilo r pînă la vacanta şco senatorul M ike M ansfield. lid e avut loc în fata Ambasadei a
scdinlele M arîcn N ’Gouabi a ru l m a jo rită ţii dem ocrate din s
Independentei naţionale, eqall- Sesiunea A d u n ă rii generale a lară pentru a protesta contra m ericane din Costa Rica.
transmis preşedintelui Con
tă tii în drepturi, neameste in te rve n ţie i m ilita re am ericane Senat, a propus crearea unei E vprim ind indignarea opiniei \
s iliu lu i de Stat al R e p u b lici cului în tre b u rile interne si în Cambodgia. In plus. mem com isii prezidenţiale care să publice din ţările latino-am e- ATLAS
Socialiste România. Nicolae a va n ta ju lu i reciproc. O rganizaţiei M o n d ia le a S ănătăţii b rii C o n siliu lu i U n ive rsită ţii investigheze îm p re ju ră rile în ricane fată de acest act de a - . \
Ceauşescu, un mesai cordial Princeton au hotărît să perm i care au fost ucişi studenţii de qresiune, numeroase ziare au \
M in îs lru l afacerilor externe
de salut. tă stud enţilor şi profesorilor să la U niversitatea de stat din publicat articole in care cer
al României a adresat m in is f
întrevederea, desfăşurată în- Intervenţia reprezentantului României ia o vacantă suplim entară de Kent. „Ceea ce s-a în lim p la t să se pună capăt in te rve n ţie i,
tr-o atmosferă cordială, a p ri tru lu i de externe al R epublicii două săptăm ini în luna noiem la U niversitatea din Kent se nentru ca nopoarele din Ind o î AŞA ScKVIClU, DA I
Populare Conqo in vita ţia do
le ju it o trecere in revistă a GENEVA 7. — Coresponden d e zvoltă rii cerce tă rilo r opera brie, înainte de alegerile le poate întîm pla oriunde" dacă china să-Si hotărască singure I
a efectua o vizită oficială în
problem elor de interes comun, tu l Aqerpres, H oria Liman, ţionale, a in fo rm a tic ii m edica gislative, pentru a le da posi nu vo r fi luate măsuri din v iito ru l lor po litic. in oraşul Debrecen dm
le levîn du-se im portanta deo Republica Socialistă România. transm ite : Luînd cu vîn tu l la le, ca şi a u tiliz ă rii ordin atoa b ilita te a să parlicipe la cam tim p, a spus el- Senatorul Ste In presa peruviană se relevă I R.P. Ungaro există un
sebită a extin de rii colaborări! In vita ţie acceptată cu satisfac cea de-a 23-a sesiune a A d u relor, ceea ce presupune fo r pania electorală a „ca n d id a ţi phen Younq a introdus o re că „agresiunea armată a S.U.A. restaurant renumit nu nu
dintre cele două ţări în dom enii ţie. data vizite i urm înd să fie nă rii qenerale a O rganizaţiei marea unor echipe com plexe lo r p ă cii“ . zoluţie în Senat, cerînd crea în Cambodgia constituie o v io mai pentru gulaşul său \
cît mai diverse de activitate- sta b ilita u lte rio r. M ondiale a Sănătăţii în cadrul de medici, socîoloql, m atem a O rgan iza ţiile studenţeşti au rea unei com isii speciale sena lare flagrantă a suve ran ităţii gustos din inimă de vită,
dezbaterilor pe marqinea ra ticie ni etc. El a spus că Româ anunţat că vor organiz.a, încc- to ria le care să investigheze Si in tc q ri’ ătii In rito ria le a unei I c şi pentru deservirea \
p o rtu lu i de activitate al o r nia oferă fa c ilită ţile existent? pînd de joi, trei zile de pro faptele petrecute la Kent. ţări neutre" \ exemplară.
Sosirea ministrului ganizaţiei, şeful delegaţiei ro la C entrul pentru perfecţiona test national si doliu fată de R O M A 7. — Corespondentul mat pe larg despre acţiunile se afla un ceas de nisip, \
Presa mexicană, care a in fo r
!n
☆
*-ta fiecărui client
mâne. dr. Dan Enăchescu. m i
rea cadrelor conducătoare din
n istru l sănătăţii, a evocat o în tre p rin d e ri s ila In s titu tu l de „m asacrul din Kent". A cţiunea Agerpres, N icolae Puicea, de protest cc au avut loc în core se ..curge in decur; \
de externe al României serie de succese înregistrate igienă si sânătate publică din de z --e minute, amintind \
de
O.M.S. în d ife rite dom enii,
Bucureşti. în vederea org a n i
osootorului câ dacă
în
O.M.S. a unut
zării de către
sub lin iind că punerea m u ltila
terală în valoare a experienţei curs in te rna ţiona l de p la n ifi Reacţii în lume ) s acest mterve' nu a ser \
vit clientul.
acesta are
\
la Kinshasa acum ulate de fiecare tară care sanitară. s-a pronunţai ? \ dreptul la o masă gratui \
membră s-ar putea
realiza in
tă.
V o rb ito ru l
cadrul unei larqi coonerări apoi în favoarea stud ierii \ Restaurantul este foarte \
K IN SH AS A 7. — T rim isu l A le xan dru T ujo n sl m em brii im pulsionate de organizaţie. m ultilate ra le si pc o bază eco SOFIA. — G uvernul R. P. tura comună a poziţiei adop dc s p rijin ire a luptei juste [ frecventat, oomenii spe-
penlru suveranitate si
inde
special Aqerpres. N icolae C re- ambasade!. V o rb ito ru l a exprim at regretul logică largă a ro lu lu i dive rşilo r Bulgaria a dat p u b licită ţii o tate de forţele democrate ita pendentă naţională a popoare \ rind sa mănînce bine fără \
tu. tra n sm ite : M ie rcu ri, m inis Joi dim ineaţa, m in istrul afa că un num ăr de state ca R.P. factori ai m ediului de vla lă în declaraţie în legătură cu agre liene. precum şi clem entul pre să plâteoscâ, dor pînă în \
Chineză. R.D. Germană Si R.P.D. siunea S.U.A, îm potriva Cam- dom inant în r înduri le opiniei lo r din Indochina. \
tru l afacerilor externe al ce rilo r exlerne al României a evo lu ţia p rincip alelo r aspecte prezent nimeni nu a reu \
României. C orneliu Mănescu. avut prim ele contacte oficiale Coreeană — care ar Dutea a ale sănălătii. în încheiere, el bodgiei. în care este re a fir publice. şit. serviciul fiind impe
duce o co n trib u ţie deosebită la mată solidaritatea poporului Făcîndu-se in lc rp re tiî acestei H O NO LU LU. - Senatul In \
a sosit la Kinshasa. capitala cu m in istru l de stat însărcinat a subliniat necesitatea prom o cabil \
R epublicii Democrate Conqo. cu afacerile exlerne, coopera e fo rtu rile O.M.S.. nu se află bulqar cu cauza dreaptă si stări de spirit, conducerile sulelor Hawai a adoptat o s \
revoluţie prin care cere preşe
Oaspetele român a fost întîm - rea şl com erţul exterior. Seara, prin tre m em brii ci. In c o n ti vă rii a cţiu n ilo r tehnice de na lupta eroică a popoarelor din P artid ului com unist şi P artidu d in te lu i si Congresului S.U.A. \ A DOUA VOLGA \
plnat de C v rille Adoula m inis m in istru l conqolez a oferit un nuare, şeful deleqatiei române tură să sporească eficienta or- Indochina. G uvernul si poporul lu i socialist al u n ită ţii pro le I Volga. ce! mai lunq
tru l de stat însărcinat cu afa dineu în onoarea oaspetelui a insistai asupra necesităţii qanizatiel în acest dom eniu. bulqar, se spune în declaraţie, tare. lid e ri ai so cia liştilo r ita să înceteze in te rve n ţia m ilita I fluviu din Europa, ore. \
cerile externe, cooperarea Sl român, la rare au fost prezenţi vo r continua să acorde, in mă lie n i (P.S.I.), conducerile celor ră în Cambodgia. In rezoluţie î pare-se, după cum reiese \
se spune că escaladarea răz
sura p o s ib ilită ţilo r lor, în tre
trei mari centrale sindicale şl
com erţul exte rior, de persoane reprezentant! al v ie ţii publice, gul s p rijin moral şi m aterial cele ale o rg a n iza ţiilo r tine re b o iu lu i din Vietnam prin pă J din ultimele cercetări, c
oficiale conqoleze. de membri economice si cultu rale conqo Criza guvernamentală din popoarelor Asiei de sud-est, tu lu i dem ocrat au dat p u b lic i trunderea trupe lo r americane \ soră subterană. La 160 \
de 50 m. \
ai corpului diplom atic acredi leze. C y rille Adoula si C or caro luptă penlru pace, inde tă ţii declaraţii speciale în ca pe te rito riu l Cambodqiei „nu I km spre est de Saratov,
)
taţi la Kinshasa. A u fost pre neliu Mănescu au ro stit pendentă naţională si progres re subliniază pe rico lul g r a v lu i. ci va supune naţiunea e \ la o adincime \
va duce la încetarea războiu
Republica Irlanda zintă agresiunea îm potriva m cri cană la noi pierderi de l coperit o arteră de apă
zenţi ambasadorul român toasturi. 60cial. pentru pace pe care-1 repre sondorii sovietici au des
1
vie ţi omeneşti-.. Im plicarea m i
WILLY BRANDT A RĂSPUNS SCRISORII PE CARE l-A CAIRO . — Republica Arabă Cam bodqiei şl bom bardarea te lita ră a Statelor U nite în Asia \ care se vorsă, ca şl Volqo.
DUBLIN 7 (Aqerpres). — nistru era m otivată în com u U nită examinează cu atenţie rito riu lu i R. D, Vielnam . p ro tot Tn Marea Caspîcă. Flu
ADRESAT-O WILLI STOPH \
Situaţia po litică din Repu nicat prin faptul că acesUa ..nu e vo lu ţia situa ţiei din Cambod . nuntîndu-se pentru organizarea de sud-est — conchide rezo viul subteron ar putea o-
blica Irlanda trece prin m o subscriâ'u pe deplin Ia po litica gia şi studiază problem a recu Im ediată pe în lre q te rito riu l lu ţia — reflectă asumarea ro proviziono cu opâ pota
BONN 7 (Aqerprcs). — După Kassel. In răspunsul său can mente de tensiune. Un com u g u vern ulu i de la D ublin cu ; i bilă aşezările din stepele î
Ita lie i a unei largi
mişcări
cum anunţă serviciul de presă celarul W jlly Brandt a rcpelat nicat oficial publicat m iercuri p riv ire la Irlanda de N ord". noaşterii G uvernului Regal de populare de protest, de ripos lu lu i de p o liţist m ondial si este \ uscate de Io est de Volga. I
U nitate N aţională de sub e-
um anita
contrară id e a lu rilo r
şi in fo rm a ţii al q u vern uln i Re asiqurările verbale, date in la D ublin anunţa că prem ierul N e m ulţu m iţi de această situ a qida F rontu lui N ational U nit tă ia agresiunea im perialistă, re". Dar noul curs de opâ
p u b licii Federale a Germ aniei, cursul în tre ve d e rii de la irlandez. Jack Lynch, a cerut ţie, a lţi doi m iniştri Kevin al Cambodqiei, i declarai l prezintă şi un inconve \
cancelarul W jlly Brand!, a răs E rfurt. în ce priveşte ..crearea m in istru lu i oo ricu lturii si Boland $i Joseph Brennan si-au m iercuri. în cadrul unei con \ nient : el curge cu o vi
puns scrisorii pe care i-a a prem iselor pentru tratative pescuitului N eil Ulaney, pre prezentat dem isiile. Acestora ferin ţe de presă, Esmet ADdel Forţele de rezistenţă populară au teză de numai citiva me î
dresat-o W ¡]|¡ Stoph, preşedin baz.ale pe eqalitalea in drep s I
cum si celui al finanţelor. li s-a adăuqat demisia .din M eguid, p u rtă to ru l de cuvîn t \ tri pe an.
tele C o nsiliu lui de M in iş tri ol turi. fără nici o discrim inare" m otive de sănătate" a m inis oficial al gu vern ulu i egiptean.
R.D. Germane. în leqălură cu între cele două deleqatii — Charles Hauqhey, să dem isio tru lu i ju stiţie i M ichacl O ’M o- El a subliniat că „R.A.U. con cucerit localitatea Senmonorom \ FUGA E... SANATOASA î
apropíala lor în liln ire de la menţionează aqenlia D.P A. neze. In itia liv a p rim u lu i m i rain. damnă cu energie invadarea t
Cambodqiei si consideră ca un \
M ie rcu ri seara a fost con PN O M PENH 7 (Aqerpres). cinate. P o triv it aqenţiei Asso Numeroşi speciolişti se
r vocat în lr-o şedinţă de uraen- fapt extrem de grav bom bar Portele terestre americane ciated Press. în cursul zilei de \ ocupă de problema rezis
tă Parlam enlul tă rii, pentru a damentele asupra te rito riu lu i susţinute de bom bardam ente joi. forţele de rezistentă popu tenţei fizice Io o vîrsto î
ROMA 7 — România a semnării planului de colabo R epublicii Democrate V ie l- înaintată. I
m asive ale aviaţiei strategice
primit Diploma de onoare rare culturală dintre Româ lua în considerare im inenta nam ", precizind că „această $i tactice, precum sî de marina lară au cucerii im portanta lo s Medicul sportiv dr. Me-
Si Medalia de aur a „ Tlrgu• nia şi R.P.D. Coreeană pe unei crize în sinul gu vern ulu i. nouă agresiune, precum şi ra i calitate Senmonorom. capitala \ lerowitsch din Berlin ofir- S
lui internaţional al artizana anii 1070— 1071. Delegaţia a Prem ierul Jack Lynch a ex d u rile asupra R.D.V., constituie? flu via lă , ş!-au continuat toi pro vin ciei M o n d u lkiri, precum mă că zeci de mii de s
tului" de la Florenţa care, fost ■ întimpinată de Kim plicat deputaţilor că m in iştrii un atentat la suveranitatea şi op eraţiunile pe te rito riu ] cam sl oraşul Kratîe, situat ne ma \ oameni mor înainte de
bodgian. In acest sens. cores
tinij) de două săptămini. a Sang O iun, vicepreşedinte al Hauqhey şi Blaney erau im independenta ţă rilo r din Indo lu l estic al flu v iu lu i M ekonq, \ vreme pentru că nu alear
întrunii jtarliciparea a 4G de Comitetului Coreean pentru plicat! în lr-o tentativă de trafic china“ . pondenţii de presă m enţionea la ap roxim a tiv ICO kilo m e tri de gă. O dovadă că ore \
ţări dc pe toate continentele distincţiile, preşedintele tîr- Relaţii Culturale cu ţările cu arme problem ă apreciată ză că inte rven ţia vedetelor ma Pnom Penh. \ s
Si aifrcciorea numeroşilor săi fjului, Cesare Matteini, a străine, şi de alte persoane ca incom patibilă cu funcţia si RO M A. — Interve nţia m ili rin e i flu via le am ericane în Totodată, surse oficiale de la \ dreptate este concursul \
de cros organizat anual
vizitatori. Ţara noastră a subliniat calitatea şi origina oficiale. A fost de faţă Ni responsabilitatea lor politică. tară americanei în Cambodgia s p rijin u l tru p e lo r terestre con Pnom Penh au anunţai că lo la Bod Bruckenau (R.D.
participat cu un frumos litatea exponatelor de arti colae Popa, ambasadorul Cei doi m in iştri ou respins Si evo lu ţia generală a situa ţi-4' stituie un clem ent nou. in te r calitatea Prev Vcnq. capitala \
stand în care a expus lu zanat româneşti. României la Phenian. acuzaţia rc li s-a adus dar cu din peninsula lndochinez.ă au venit în ultim ele 24 de orc în pro vin ciei cu acelaşi nume (si \ Germană) pentru persoa \
rent! din toate continen \
crări în lemn si os, realizate ln cursul zilei de miercuri, ocazia unui vot. de încredere trezit un larg ecou si preocu evo lu ţia situaţiei m ilita re din tuată la 40 km de capitală), \ ne Intre 55 şi 88 de ani, \
de maeştri iscusiţi, ţesături PHENIAN 7 — La Phenian delegaţia a fost primită de solicitat de prem ier, ei au v o pare în Italia. Condamnarea Combodqia. este înconfurată în m om entul \ la core participă concu
Pe de altă parte, se m enţio
tat în favoarea p o litic ii g u ve r
de fată de forte ale rezistentei
originale provenind din dife a sosit delegaţia culturală Kim Kuan Sup, preşedinte aqresîunii im perialiste, apelul nează c2 luptele nuternîce tele.
română condusă de Ion Mo- a.i, al Comitetului Coreean namentale. Jack Lvnch ob ti- la m anifeslarca so lid a rită ţii cu populare? u n ită ţile adm inis \ I
rite refl ¡uni ole ţării, nume- nînri sufragiul a 72 de deput.atî, popoarele vietnamez, cambod- dintre trupele adm inistraţie! tra ţie i Lon Noi. care se află în Concursul din 1969 a
raru, vicepreşedinte al Co- pentru Relaţii Culturale cu I
roose alte atrăgătoare pro miţelului de Stat pentru Cul ţările străine, cu care a avut fală de F5, citi au vo ta i îm qîan si laoţian, cererea ca Ita de la Pnom Penh si forte ale acest oraş. m enţin legătura cu l fost ciştigot de dr. Schna
de \
duse dc artizanat. Inmînind tură şl Artă, in vederea o convorbire cordială. potrivă. O altă şedinţă a Par lia să acţioneze în direcţia rezistentei populare în reaiu- com andam entul din capitală i bel în vîrstă de 83
lam entului a fost program ată re s ta b ilirii păcii în această nea capitalei cambodgiene numai prin interm ediul rad io u onl care a porcurs 5 000 I
penlru joi după-am iază. parle a lu m ii constituie trăsă- s-au extins sî în zonele înve - lu i. m in 31 de minute.
I
/ UN PEŞTE \
f.a Cairo s-a anunţat că La M ontreal au declarat p rim ii m in işlri şi de m iniş » NEOBIŞNUIT l I
şase personalităţi ale v ie ţii grevă 30 000 de m uncitori trii afacerilor externe. Peştele Clorias Batroc-
po litice din R A.U. vor în tre constructori, paralizînd acti 1 hus o devenit în ultimul
prinde, în calitate de trim işi vitatea tuturo r şantierelor ❖ O A . timp o adevorotă proble-
al preşedintelui Nasser, v iz i din acest mare oraş canadian. \ mă pentru statul ameri-
te în A lg eria , M aroc, T u n i G reviştii revendică încheie La Belgrad a fost semnat \ can Florida. El sare din
Prim ul m inistru tailandez. oricărei s itu a ţii". Ca o ju s sia. Libia, Republica Popu rea unor noi contracte de prolocolul p rivind pre lu n g i i apă şi pe puternicele sale
m areşalul K lttika ch o rn , a fă tificare a acestei acţiuni, ma lară a Yem enului de Sud, Re muncă. rea acordului com ercial lugo- ? aripioare pectorale se \
cut o declaraţie la Bangkok, reşalul K ittika ch o rn a men publica Arabă Yemen, A rabla slavo-lrsncez pe termen lung. ţ poate tîrî pe pomînt. D o I
!n care a confirm at că tru ţion at că „Tailanda este dis Saudltă, K uw eit. Iordania. ♦ O * Şeful delegaţiei franceze la lj tontă organelor sole res
pele lailandeze aflate de-a pusă să examineze orice ce Bahrein, Ouatar şl Abu M ie rcu ri au început la Iz tratative le care au precedat . pirotorii auxiliare - un \
lu ngul fro n tie re i cam bodgie rere de a trim ite trupe, ne Dhabl. m ir lu cră rile celei dc-a 1 reia semnarea. Jean Scliapal. di : ^ ciupercuţe core pot \
Cele şase personalităţi vor \ trage oxigenul din oer.
ne au fost puse sub stare de care ¡-ar prezenla-o gu ver conferinţe trip a rtite la nivel rector general in M in iste ru l
alertă, „p e n lru a face fată nul cam bodgian". avea întrevederi cu conducă înalt turco-lrano-pakistanczc, Economiei si Finanţelor, a l după cum bronhiile îl I
to rii ţă rilo r respective, căro avînd ca Iernă cooperarea re fost p rim it cu acest p rile j de trog din opâ - peştele I
ra le vor înm îna mesaje din gională- Cele trei slate sînt secretarul federal pentru co \ poate rezista eîtevo ore De
partea preşedintelui Carnal reprezentate de preşedintele merţ exte rior al Iugoslaviei. ţ uscat Ca înfăţişare Cio- l
Abdel Nasser. T urciei, Cevdet Sunay. de sa- Muhamed H a djici. cu care a i rias Botrachus seamănă f
hinşahul Ira n u lu i, M oham avut con vo rh iri referitoare la cu somnul. Cu aripioarele \
♦ © ♦ mad Reza Pahlavi. şi dc pre dczvollarea re la ţiilo r econo ) 5 mustăţile sale pu I
şedintele Pakistanului, gene mice dintre Franţa sl Iugo ii ternice e! se poate
Aspectele po litice ale lă r ra lu l Yahya Khan, in s o liţi de slavia. . lupta şi cu animale mol | I
g irii Pieţei comune au con J m or' ca Pisici sau cîînl, I
s titu it tema principală a în- \ Venit din sudul Asiei,
Ireved erllor pe care M ario i Clarias Balrachus a găsit t
Scelba. preşedintele P arla ; Un gm p dc deputat! ita lie n i apar((nind P artidului în Florida condiţii excelen î
m entului european (organ com unist. P artidului socialist al u n ită ţii proletare (PSIUPl ) te de viaţă şi s-o înm ulţit I
consultativ al ţă rilo r memhre 1 şi „M işcă rii socialiştilo r autonom i", au prezentat Came" ^ extrem de repede. Peştele \
ale C.E.E.). le-a avut m iercuri i rei D eputaţilor o m oţiune prin care in v ită guvernul / trăieşte la fel de bine în I
la Londra cu prim ul m inis j Italian „să întreprindă acţiunile necesare pentru recu- ’ apă curată sau murdara t
tru britanic, H arolrl W îlson, j noaşterea R.D. Germane si «stabilirea de re la ţii diplom a \ şi sc hrăneşte cu ce go
Si cu m in istrul de externe. ! lice cu aceasta sî să promovez.e in iţia tiv e le oportune
M ichael Stewart. In cadrul ' penlru admiterea celor două state germane la N a ţiun ile l sejte. Are însă şl o prefe I
d iscuţiilor, prem ierul britanic j U nite". . rinţă : îi plac melcii, „hra-
i-a făcut cunoscut lui M ario \ na" obişnuită a do să rî- I
Scelba că Marea B ritanie do ţ lor. Savanţii vad în C lo t
In cinsteo celei de o 25-a aniversări a eliberării Cehoslo reşte să fie asociată. încă de , nas Balrachus un real pe-
vaciei, Fabrica chimico „Duslo" din Sola, vestul Slovaciei, va la începutul negocierilor cu 5U .A . - Caricaturistul ziarului Heral International Tribune, hcol si de aceea preconi- I
produce substanţe chimice in valoare de 274 milioane de co „cel sase", la consultările prezintă prin intermediul acestei caricaturi - in care desena ţ zeazâ măsuri radicale îm- \
roane moi mult decit anul trecut. p rivin d problem ele politice torii de afişe remarcă : „Timpuri grele ?" „Avem atit de lucru t potrivo acestui peşte mi I
In foto : Vedere generală o noii uzine de cauciuc sintetic. Uzina care stau în fata ţă rilo r mem ineît aproape nu mai putem face faţă" - situaţia m ultiple , g rotor.
va intra in producţie in trimestrul III al anului. bre ale Pieţei comune. lor nemulţumiri manifestate de populaţie în S.U.A. \
*
\
Redacţia şl administraţia ziarului t Deva, str, Dr. Petru Groza, nr, 35. Telefoane i 12317 >1 11275. Tiparul : Intrp n ...~