Page 21 - Drumul_socialismului_1970_05

* *

PAGINA A IV-A
I m M a n ife s tă ri consacrate

Z ile i v ic to rie i asupra
I fascism u lu i

9 T u lb u ră ri poste le ctorale
?
in C olum bia

Situaţia din Indochina

Curier I
i
Z’ *
$
ANUL XXII. Nr. 4770 SIMBATA 9 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI

M IM FESTIVA OII CAPITA1Ă 0 p ro b le m ă de m are însem nătate pe agenda

de lu c ru a c o m ite tu lu i de d ire c ţie

71111 VALORIFICAREA SUPERIOARĂ

■ U R I DE ÎHÎ I A REZERVELOR INTERNE

Deşi Explootoreo minieră Cer- - In perioada care o trecut nului şi efectivele disponibile.
Aniversarea a 25 de ani de la Ziua tache Ţiulescu si Constantin Trandafir, ve­ municipal Bucureşti al P.C R., primarul tej-Săcorîm b este o unitate mo­ de la începutul anului, colecti­ Astfel, au fost amenajate noi
victoriei împotriva fascismului si o Zilei terani ai mişcării antifasciste, qenerol de general ol Capitalei. destă ca întindere şi mărime, vul nostru a obţinut succese im­ preabotaje, suitori şi rostogo­
independenţei de stat a României, eve­ armată in rezervă Constantin Vasiliu-Răş- Primit cu îndelungi oplouze o luot cu- izbuteşte să desfăşoare o acti­ portante în activitatea de zi cu luri, s-au executat peste 300 de
nimente cruciole pentru destinele patriei conu, generol-eolonel în rezervă Dumitru vintul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, vitate productivă rodnică. care zi, care ne dou temeiul să a fir­ metri de lucrări de redeschidere
noastre, au fost marcate vineri dupâ- Dâmâeeanu si general-colonel în rezervă membru al Comitetului Executiv, al Pre­ se materializează, de mai mulţi măm că acest ultim an al cin ­ pe filoanele „M ogdoleno" şi
amioză în Capitală printr-o mare adunare Radu NiculescU'Cociu, foşti comandanţi zidiului Permanent ol C.C. ol P.C.R., pre­ ani la rînd în îndeplinirea tu­ cinalului îl vom încheia în cele „M ogdaleno do rolei", s-au in­
festiva organizata de Comitetul municipal de mari unităţi în războiul antifascist. şedintele Consiliului de Miniştri. turor indicatorilor de plan. Fac­ mai bune condiţiuni - ne-o tensificat lucrările de deschidere
8ucure$ti al P.C.R. Angela Costoche, studentă la Facultatea Expunerea o fost subliniată in repetate torul care a determinat si de­ spus tovarăşul ing. Paul Popescu, la sectorul IV şi in alte zone
Sola Palatului Republicii. Pe fundalul de istorie, Cristea Ciobanu, strungar Io rînduri cu puternice oplouze. termină evoluţia pozitivă a har­ directorul exploatării Pe cele 4 cu minerolizotîe bună.
scenei, între drapele tricolore si roşii, se Uzinele „23 August". Adunareo din Solo Palatului Republicii nicului colectiv mineresc de la luni am înregistrat depăşiri im ­ In scopul creşterii productivităţii
afla dota festivă - 9 moi - încadrată de In solă erou prezenţi membri si membri a încununat o serie de ample manifestări Certej constă în mobilizarea portante Io majoritatea Indica­ muncii s-ou luat, de asemenea,
o cunună de lauri, iar dedesubt : inscrip­ supleonti oi Comitetului Executiv ol C.C ce ou avut loc în întreago tară - confe­ constantă şi Intensă a potenţia­ torilor : 10 Io sută Io produc­ măsuri importante îndeosebi
ţiile „Ziua victoriei asupra fascismului". al P.C.R.. membri ai C.C. al P.C.R.. oi rinţe. simpozioane, expoziţii documen­ lului tehnic, material şi uman ţia globală. 12 Io sută la pro­ ne-am preocupat de accelera­
„Ziua independenţei de stat a României". Consiliului de S‘ot, oi guvernului, oi Con­ tare, intîlniri cu veterani din cel de-al al exploatării, intr-o măsură care ducţio marfă. Economiile ob ţi­ rea vitezei de înointore în aba­
La Intrarea în sală. tovarăşul Nicolae siliului Naţionol ol Frontului Unităţii So- doilea război mondial — manifestări prin să asigure realizarea ritmică o nute pe primul trimestru sîrt în taje. Au fost achiziţionate per­
Ceouşescu, ceilalţi conducători de partid cioliste. vechi octivisti oi mişcării munci­ care poporul român a întîmpinat aeeostă sorcioilor de plan mereu in creş­ valoare de 232 000 lei. iar re­ foratoare cu randament snorit,
zi. cu dublă semnificaţie, înscrisă cu litere tere, precum şi o angajam ente­ ducerea cheltuielilor la 1 000 lei
si de stat ou fost întîmpinoţi cu puternice toreşti si antifasciste din ţara noastră, ve- s-ou introdus mosinî de încăr­
Si îndelungi aplauze, cu aclam aţii si ova­ teroni din războiul antifascist, conducător» de aur în letopiseţul patriei. lor în întrecere. producţie marfă reprezintă 111 cat. Am urmărit moi atent aoro-
lei. Aceste realizări, care sin­
Adunareo festivă consacrată oniversăriî
ţii. de instituţii centrale şl organizoţii obşteşti, Zilei victoriei $i independenţei de stot o Pe această bază, reolizările tetizează eforturile depuse de vizionarea fronturilor de fucru
In prezidiul adunării festive ou luot loc generali activi si în rezervă, foşti coman­ României s-o încheiat Intr-o otmosferă de din anul trecut au depăşit sub­ minerii noştri în scopul desfă­ din subteran. La puţul colector
danţi de mori unităţi pe frontul anti­ stanţial prevederile, permiţind Starna a fosl montat un troliu
tovarăşii - Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorqhe puternică însufleţire. Asistenţo ovaţionează şurării unei activităţi eficiente,
hitlerist. reprezentanţi ai consiliilor naţio­ colectivului să-şi ia angajam en­ electric, iar pentru meconiza-
Maurer. Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- îndelung pentru Partidul Comunist Român, au fost obţinute in condiţiile reo transportului la orizontul
Mizil, Gheorqhe Pană, Gheorghe Rădu- nalităţilor conlocuitoore. personalităţi ale stegorul luptei pentru înfâptuîreo ideolu- tul co în onul 1970 să depă­ creşterii productivităţii muncii
lescu, Virqil Trofin, Florian Dânâloche. vieţii ştiinţifice si culturale, oameni oi riior poporului nostru de independenţă şească planul la metale în con­ valorice cu 10.8 la sută sî a ce­ 80 m s-a introdus o locomotivă
muncii din întreprinderile si instituţiile centrate, să obţină un spor la de goborit redus, cu acum ula­
lanos Fazekas, Dumitru Popa, Gheorghe SÎ libertateo patrie», conducătorul încercat lei fizice cu 1,2 la sută, cu un
Stoica, Ştefan Voitec, Ion lliescu, Vosile bucurestene. ofiţeri oi Forţelor noastre pe drumul construcţiei socialiste. Se scon- producţio marfă în valoare de efectiv de salariaţi sub nivelul tori. S-au moi executat amena­
Armate. 1,5 milioane lei, o productivitate
Patilineţ, Ion Stânescu, Cornel Onescu, deoză îndefunq «P.C.R.", „P.C.R.", Termocentrala M intia. Cele planificat. jarea unei stoţii pentru încăr­
ministrul afacerilor interne, qeneral-co- Au luat parte şefi de misiuni diplom a­ „Ceausescu - P.C.R.“ . două coşuri de 220 m se nu o muncii mai mare cu 6,8 la Realizările obţinute sînt re­ carea acum ulatorilor, extinde­
lonel Ion Gheorghe, prim -odiunct al m i­ tice acreditaţi Io Bucureşti si atasati mi- Este o nouă $i puternică afirmare o mârâ printre cele moi ¡noile sută decît cea planificotâ si zultatul muncii entuziaste a în­ rea reţelei de aer comprimat şl
nistrului forţelor armate $i şef al Marelui litori, precum şi corespondenţi oi presei dragoste», a otasamentului profund al în­ construcţii din tară. reducerea preţului de cost cu tregului colectiv de solarîati. apă. Aceste măsuri au Im pri­
Stat M ojor. aeneral-locotenent Ion Coman, de peste hotare. tregului nostru popor foţâ de partid, de un milion (ei. Printre brigăzile care au o b ţi­ mat o ritm icitate normală pro­
adjunct al ministrului forţelor armate, se­ conducătorii săi, o hotărîrii ferme de a nut rezultate remarcobile se nu­ cesului de extrocţie. ceea ce a
cretarul Consiliului Politic Superior, qene- S-a intonat Imnul de stat ol Republicii înfăptui neobâtut politica internă sî ex­ condus la aprovizionarea ritmică
Socioliste România. mără cele conduse de Viorel
ral de armată lacob Tedu, qenerol de ar­ ternă, morxist-leninistă, a Portîdului Co­ Neogu şi Viorel Pocuroru, Ivon a u2ineî de preparare cu mine­
mată Ion Tutoveanu, oenerol-locotenent Cuvîntul de deschidere o adunării a munist Român, pentru continuo înflorire o Firon şi Ston Tiroote». Aurel Ston- reuri.
Ion Tîu, acad Miron Nicolescu. preşedin­ fost rostit de tovarăşul Dumitru Popa, potrie», pentru ridîcoreo României pe noi culescu, loon Seqneonu, loan — O preocupare deosebită o
tele Academie» Republicii Socîoliste Româ­ membru al Comitetului Executiv al C.C. culmi ale civilizaţie» si progresului, pentru Simpozionul „8 Mai 1921—Omagiu Bâlţotu. Roman Cureteanu, Fili- conducerii exploatării o consti­
nia. Gheorghe Vosilrchi, Filip Geltz, Cos- al P.C.R., prim-secretor al Comitetului triumful - păcii sî socialismului' în 'lume. rrion M ialho şi losif Cîmpeonu. tuie calificorea şl ridicarea qro-
dului de pregătire a munci­
Consemnînd ca atare aceste
Partidului Comunist Român“ succese de certă valoare, nu torilor din subteran - ne-o spus
trebuie să omitem că ele se ra­ inginerul loan Mîrza, şe*ul ser­
viciului orqanîzare sî normare
portează la prevederi deose­ o muncii. S-ou orqanlzot cursuri
Cu p rile ju l Îm p lin irii a 49
rească a con stituit-o fă u ri­
bit de mobilizatoare, exprimate
Cuvîntarea tovarăşului dc ani de la crearea Parti­ Congresul I al pa rtid u lu i şl ducţia marfă planificată pe a ­ de calificare cu durata de şco­
rea p a rtid u lu i de tip nou. la
între altele şi de faptul că pro­
larizare de un an, care cuprind
dului Com unist Român, v i­
neri după-amiază a avut loc la sem nificaţia sa. In co n ti­ cest an este mai mare co în a­ 50 mineri, 40 ajutori mineri, 25
U sala Dalles din Capitală nuare, conf. unlv. Constan­ nul trecut cu 35 la sută. iar chel­ artificieri, fără scootere din
un sim pozion In titu la t „8 tin M ocanii a vo rb it despre tuielile cu care această pro­ producţie, si 20 mineri si 15 a ju ­
din
tori mineri
cu scoatere
ION GHEORGHE MAURER du lu i Com unist Român". româneşti, despre lupta de ducţie trebuie realizată sini moi p*oducţle.
M al 1921 — Om aqiu P arti­
rolul
isto ric al P.C.R. In
societăţii
transform area
mici cu 20 la sută. Cu otit mai
La obţinerea rezultatelor fa­
Prol.
u n lv. M ihai C ru-
ceanu s-a referit In cu vln - ieri şl de astăzi a pa rtidu lui mult, deci. depăşirile pe cele vorabile a contribuit s» îmbună­
Cum
4 luni se impun olentiei.
tu l său la îndelungatul penlru instaurarea socialis­ ou fost ele obţinute ? Ne răs­ tăţirea cointeresări» m ateriale a
proces de m aturizare poli- m ului, construirea şl desă- punde tovarăşul M ihai Pintea,
O norată asistenţă. rile d e luptă. In asaltul redute­ lu i pentru evoluţia ulterioară faţă, refuzlnd să dea crezare tico-ideologică şi orqaniza- vîrşirea noii o rîn d u iri. şeful serviciului producţie : ROMAN SONOC
Stim aţi tovarăşi, lor de la G riviţa . de la Plev­ a poporului rom ân, ca şi pen­ in te n ţiilo r nebuneşti expres torică a clasei noastre m un­ — Un rol deosebit l-au jucat
na, Rahova, Smîrdan sau V i­ lru toate celelalte popoare. manifestate de guvernul nazist. citoare, a cărui urm are f i­ (Agerpres)
A niversăm astăzi îm plinirea ţii n. ostaşii tinerei noastre ar­ Este binecunoscut faptul că S p rijin u l acordat fascism ului măsurile inţreorinse pentru o- nuai* in pog.- o $-ù)
a 25 de ani dc la unul dintre mate naţionale, lu p lin d alături at doilea război m ondial a fost prin po litica m arilor puteri im ­ sigurarea unui front de lucru
judicios corelot cu nevoile pla­
evenim entele cele mai rem ar­ de ostaşii ruşi şi p a trio ţii b u l­ declanşat de fascismul german, perialiste s-a reflectat în po­
cabile Si mai boqate in conse­ gari, au săvirşit acte de înă l­ aliat cu fascism ul italian şi ziţia conciliantă şi oscilările a-
cinţe ale istoriei contemporane ţător eroism, făcind astfel do­ m ilitarism u l japonez. Ca ideo­ ccstora, care au fa cilita t as­ »I
a om e nirii — victo ria popoare­ vada voinţei ferme a poporu­ logie şi curent p o lilic , fascis­ censiunea fascism ului, au în ­
lor Iubitoare de libertate a- lui romăn de a nu se abţine mul a apărut după prim ul răz­ curajat tendinţele lu i cotrop i­
stipra fascism ului. de la nici o je rtfă pentru a-şi boi m ondial in tr-o serie de ţări toare. au adus m ari nenoro­ La însăminţări şi întreţinerea culturilor
O bţinută cu p rclu l unor e­ cuceri şi m enline independen­ din Europa, (jind o expresie a c iri p ro p riilo r popoare.
Io rtu ri titanice şi al unor uriaşe ta. Şi trebuie rem arcat că răz­ ascensiunii spre pulere a v îr- Este încă vie în memoria
jertfe, victo ria de )a 9 mai 1945 boiul de ncatirnare a fost sus­ fu rilo r reacţionare ale capita­ celor care au Irăît acele vre ­
a însemnat. în esenţă, un Irium f ţinut cu ardoare de întreaga lu lu i m onopolist. Forma lui cea m uri situaţia tragică ce s-a
al lib e rtă ţii, al dreptului popoa­ suflare românească, p rile ju in d mai feroce a c o n s lilu il-o na­ creat în Europa la sfirşitu l de­ OPERATIVITATE MAXIMĂ,
relor la existenţă de sine stă­ o im presionantă m anifestare a zism ul. care. acaparînd pute­ ceniului al patrulea, ca urmare
tătoare. îm potriva tendinţei ne­ so lid a rită ţii populaţiei de pe rea în 1933. a in s titu it in G er­ a ş iru lu i de acte agresive ale
buneşti de hegemonie m ondia­ ambele versante ale C arpaţilor mania un regim de slngeroasă h itle riş lilo r. După ce a ocupat
la. întruchipată dc fascism. pentru înfăptuirea idealului na­ dictatură. A u stria şi Cehoslovacia, după
ţional al independenţei Româ­
Tocm ai în aceasta constă niei. C aracteristica fundamentală ce a atacai Polonia, declan- RĂSPUNDERE DEOSEBITĂ!
înalta ei valoare. însemnătatea a fascism ului a fost politica şînd cel de-al doilea război
deosebită pentru destinele fie ­ C onlinu lnd procesul impus im perialislă de mare putere m ondial, a ocupat Franţa, Bel­
cu necesitate de evoluţia isto­ gia şi o serie de alte state din
cărui popor >i ale om enirii In penlru hegemonie, pentru do­
rică. al creării statului mo­ Europa occidentală, Germania
ansamblu. m inaţie mondială. împinsă pină a dezlănţuit, la 22 Iunie 1941. Prelungirea pesle Um ilele n- V isarion Cvaşa. paralel cu în- le m elii trainice recoltei. Ase­ m înţări este redusă la ju m ăta­
Poporul romăn Sărbătoreşte dern român, proces începui Ia demenţă- Nazismul a fost
prin Unirea P rincipalelor in agresiunea contra U n iun ii So­ bişnuite a campaniei de Insă- samînţarea porum bului pe u l­ menea aspecte am In tiln iţ ieri te din capacitatea m aşinii de­
victo ria asupra fascism ului cu expresia aceslei tendinţe a im ­ vietice. Subordonîndu-şi a­ în cele 5 cooperative agricole oarece, după cum ni s-a rela­
satisfacţia şi m îndria de a-si fi 1859. cucerirea independentei perialism ului german. De altfel, m in ţă ri a făcui ca o serie de tim ele 10 hectare s-a Irecut la
de stat a reprezentat un mo­ proape toate ţările co n tine ntu­ lu cră ri agricole să se suprapu­ executarea pră şitului mecanic de pe raza comunei Bretea Ro­ tat, lu cru l în clm p începe a­
adus co n tribu ţia m aterială si H itle r n-a făcut niciodată din
ment de im portanţă esenţială lui. naziştii au instaurat In ca­ nă, ceea ce impune o p e ra tivi­ al celor 60 de heclare ocupate mână. Din dialogul pu rta i cu bia după ora 9. Despre în tre ­
dc sînqe la făurirea ei. alături în viaţa poporului nostru, a aceasta un secret. In cartea drul lor „noua ord in e“ , care tate maximă Şi o răspundere cu ca rto fi şi la p liv itu l păioa- Izidor Sterian, secretarul orga­ ţinerea c u ltu rilo r, ni s-a spus
de celelalte popoare ale co a li­ sa „M e in Kam pf". el a expus,
deschis căi noi dezvoltării însemna exterm inarea în lagă­ deosebită tn organizarea mun­ sclor. Asemenea preocupări se nizaţiei de partid de la C.A.P. că „vom începe p liv itu l în
ţiei a n tihitleriste. Incepînd cu fără echivoc, planurile de
României, a creat co n d iţii re ale m o rţii a m ilioane de cii, folosirea cu randament in tllne sc şi In alte u n ităţi. G inţaqa, am re ţin u t că aici săptămîna v iito a re “ . De ce se
insurecţia din auqust 1944. el transform are a R eichului nazist
prielnice penlru valorificarea fiin ţe omeneşti, teroare sălba­ sporit a fo rţelo r şi m ijloacelor S in i însă şi cooperative ag ri­ s-au însăm înţet cu porum b a­ am ină oare această lucrare
a pa rticipat cu întreg ul său po­ in slăpinul lum ii. Baza ideo­
resurselor ei m ateriale şi u­ tică. Jaf şi ruină economică. mecanizate existenţe în fiecare cole în care rezultatele la se­ proape 70 ho din 140 p la n ifi­ cînd se ştie că buruienile pe­
tential m ilitar, m aterial şi li­ logică a acestei p o litic i a fo r­
mane. penlru afirm area în mod In acea perioada de încer­ unitate la semănatul ultim elo r mănatul porum bului şi în tre ţi­ cate. A zi (8. mai — n.n.) — ne riclitează soarta producţiei ?
man. la lupta îm potriva G erm a­ suveran în viaţa internaţională. mat-o teoria aberantă a rasis­ cări neasemuit de grele, lupta suprafeţe cu porum b si în tre ­ nerea c u ltu rilo r nu sînt pe mă­ spunea in te rlo cu to ru l — se în ­ O situ a ţie sim ilară ni s-a
niei hitleriste. pină Ia zdro bi­ Aşa cum se ştie, caracterul m ului, care. proclam înd rasa pe via ţă şi pe moarte îm po­ ţinerea c u ltu rilo r. sura p o sib ilită ţilo r, u tila je le nu sămânţează 10 hectare şi mai prezentai şi la C.A.P. Bretea
rea ei de finitivă. orineţuirii sociale a vrem ii, li­ germ anică drept „superioară“ triv a fascism ului, pînă la zdro­ In această p rivin ţă se proce­ se folosesc cu capacitate ma­ avem pregătite 70 ha. Există, S tre iu lu i. Inginerul Handrea
altora, propovăduia fie în ro b i­
P rin tr-o coincidenţă istorică. m itele claselor dom inanţe, pă­ rea. fie suprim area totală a po­ birea lu i definitivă, a devenit dează bine la C.A.P. Toteşti ximă. nu sc mobilizează to ţi aşadar, fro n l de lucru su fici­ Im re ne spunea că ie ri semă­
9 mai are pentru poporul nos­ trunderea din ce în ce mai ac­ poarelor aparţinînd celorlalte problem a fundam entală pentru unde, după cum ne spunea ing. cooperatorii la asigurarea unei ent insă viteza zilnică la Insă- natul porum bului s-a început
tru o sem nificaţie în plus. ca centuată în economia ţă rii a rase. H itle rism u l a fău rit, în toate statele, pentru toate po­ după ora 8, iar la întreţinerea
sărbătoarea scumpă a indepen­ cap italulu i străin, po litica de scopul rea liză rii obie ctivelo r poarele, condiţia însăşi a po­ c u ltu rilo r, deşi la n u rile dc
denţei de stat. proclam ată cu dom inaţie a p u te rilo r im peria­ sale cotropitoare, o form id ab i­ s ib ilită ţii fiecăruia de a supra­ g rlu slnt năpădite de răpită şi
93 de ani în urmă. Cele două liste — au făcut ca. In decenii­ lă maşină de război, a elaborat vie ţu i. ca şi a salvării c iv iliz a ­ pălăm idă, nu lucra nim eni.
evenim ente, deşi Îndepărtate în le urm ătoare, să fie aduse gra­ pină la ultim ele de talii strate­ ţiei umane. Din această nece­ La C.A.P. Bretea Română şi
tim p şi petrecute în îm p re iu - ve ş tirb iri independentei na­ gia b lllz -k rie g -u lu i. sitate vita lă s-a născut coali­ Ruşi doar m ecanizatorii erau
ră ri şî pe planuri total dife rite, ţionale a României, ajungîn- Prin toate acestea, fascismul ţia a n tih ille ristă , care cup rin­ prezenţi la arat şi discuit. Pen­
se află totuşi în lr-u n anum it du-se în pragul celui dc-al a reprezentat o prim ejd ie de dea Uniunea Sovietică. A ng lia. lru întreţinerea c u ltu rilo r nu
raport de continuitate, ca etape doilea război m ondial, la to­ m oarte pentru va lo rile um ani­ Statele U nite ale A m ericii. s-a m obilizat însă nici un co­
Franţa, şi care. în
procesul
istorice pe acelaşi drum al p o ­ tala aservire a ţă rii de către tă ţii, penlru existenta liberă a desfăşurării războiului, a ajuns operator, cu ţoale că starea de
(m burulenare a c u ltu rilo r re­
p o ru lu i romăn spre libertate, G erm ania hitlerislă. tu tu ro r statelor şi. cu deose­ să unească aproape 50 de ţări. clamă cu acuitate executarea
spre deplină independentă şî După întunecata perioadă a bire. a celor din Europa, pen­ Această coa liţie a reprezentat
suveranitate naţională. robiei fasciste, calea spre re- tru însăşi fiin ţa naţională şi fi­ lu c ră rilo r respective.
dobindîrea Şi întărirea inde­ o vie ilustrare a p o sib ilită ţilo r Tovarăşul D um itru Ţogoe.
La 9 m ai 1877. adoptînd mo­ zică a m ultor popoare, punind
pendenţei naţionale i-a fost reale de înţelegere şi colabo­ secretarul co m ite tu lu i com unal
ţiunea care consemna «ruperea deschisă poporului român, prin sub un în g rijo ră to r semn al în ­ rare Intre ţări cu o rîn d u iri $o- de partid, aprecia că există
le g ă tu rilo r noastre cu Poarta actul insurecţiei armate din tre b ă rii întreg ul curs al evo­ cial-poliLice diferite, alunei p o sib ilită ţi ca, prin folosirea
şl Independenţa absolută a august 1944 şi participarea la lu ţie i societăţii. cînd ra p o rtu rile lor sînt gu­
Rom âniei0, Parlam entul ţă rii război, alături de celelalte Forţa care « adoptai din ca­ vernate de raţiune, de respec­ judicioasă a tu tu ro r m ijloace­
lo r mecanizate, în urm ătoarele
transpunea In fapl Îna ltul tel state ale n a ţiu n ilo r unile. pul lo culu i o poziţie ire d u cti­ tul va lo rilo r umane, al lib e r­ 4-5 zile să se încheie semă­
care a concentrat din vrem uri V ic lo ria îm potriva fascismu­ bilă şi de înaltă com b ativilalo tă ţii şi dreptăţii. natul porum bului in toate u­
îndepărtate năzuinţele poporu­ lu i a însemnat, astfel, pentru îm potriva fascism ului a fost In încleştarea războiului, a n ită ţile de pe raza comunei*
lui şi pentru a cărui îm p lin ire poporul nostru o nouă şi im ­ mişcarea comunista. A firm în - luat naştere în rin d u l popoare­ Este o intenţie bună care, pen­
a luptat cu eroism veacuri în portantă etap4 in lupta pentru du-se ca cei mai consecvenţi lor înrobite şi a căpătat o tru a fi finalizată, necesită ca
şir — acela dc a scutura iuqut libertate, luptă ce avea să fie apărători al lib e rtă ţii şi inde­ mare am ploare rezistenta a n ti­ u tila je le să fie folosite din zori
străin, de a avea p ro p riu l său ridicată pe o treaptă superioa­ pendentei naţionale, com unişlîi fascistă. Im p o lriva ocupanţilor şi pină seara lîrz iu , în schim­
stat liber şi nealîrnat. Acest act ră si în c u n u n a ^ p rin tr-o de­ au form at coloana vertebrală s-au rid icat cu arma In mînă buri prelungite, nu aşa cum
de im portantă capitală a de­ plină Şi strălucită victo rie în a luptei antifasciste. In ace­ m ilioane dc oameni din Iugo­ s-a procedat pină acum. Cu-
venit posibil, după cum s titi. anii construcţiei socialiste. laşi tim p. contra în ro b irii fas­ slavia. Franţa. Belgia. Ceho­ noscînd că la semănat sînt an­
în conjunctura favorabilă crea­ Tovarăşi, ciste s-au rid icat masele popu­ slovacia, Polonia. N orvegia, trenaţi doar cîţiva cooperatori
ta prin ridicarea popoarelor din lare. largi forte dem ocratice şi A lbania. G recia şi din a lic sta­ în fiecare C.A.P., se im pune ca
această parte a Europei la Jub ile ul de aslă/I — un sfert patriotice. te. Reunind sub acelaşi s lin - toate forţele să fie m obilizate
lu ptă îm potriva im p e riu lu i oto­ de secol de la viclo ria din mai C ercurile guvernante din nu­ şi folosite ziln ic la în tre ţin e ­
1945 — p rilejuieşte o re tro s­ meroase slat.e nu au înţeles La ferma din Lâpuşnic a I.A.S. BIrcea, pe suprafeţele unde terenul permite, se lucrează rea c u ltu rilo r. Se va evita ast­
man. .
Proclamarea independentei pectivă istorică, m enită să însă la tim p grozăvia p rim e j­ de zor la insâminţatul porumbului. Printre mecanizatorii care execută cu conştiinciozitate aceas­ fel dim inuarea producţiei, ceea
de stat a fost pe cetluită prin pună in întreaga ei lum ină d iilo r crcale dc fascism, au e­ (Continuo** ţn pog. n t-dj tă lucrare se numără şi Achim Cibu. Foto : V. AZUGEANU ce nu poale fi decit în folosul
greu trib u t de singe pe cîm pu- sem nificaţia zd ro b irii fascism u­ zitat să privească realitatea In u n ită ţilo r şi al cooperatorilor.