Page 22 - Drumul_socialismului_1970_05

DB
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr, 4770 $ SIMBATA 9 MAI 1970
2

om IV M EI

0 E 9 M M

Colonel STANCU GHEORGHE

In România, pa rtidu l comu­ a adus o im portantă contTtbu- tarea tn ritm viu a fo rţe lo r de Asistăm la o tot mai pu te r­ toare de libertate, dem ocraţie îm preună cu ţoale popoare­ P artidul Com unist Român s-a
nist, situlndu-se In fruntea tie poporul chinez, sub condu­ producţie, ca urm are a înfăp­ nică afirm are a vo in ţe i popoa­ şi pace I respectarea dre ptului le iu bitoare de libertate, cu situat în fruntea luptei po­
(Urmare din* pag.: 1J m işcării pentru scoaterea ţă rii cerea p a rtidu lui său comunist. tu irii p o litic ii pa rtidu lui, prin relor de a se dezvolta de sine fiecărui popor de a-şi decide întreaga om enire progresistă, porului pentru s p rijin ire a lro n -
din războiul h itle rist si elibe­ La capătul unei conflagraţii sporirea avuţiei naţionale. Suc­ stătător, fără n ici un amestec soarta cum îl dictează p ro p rii­ tara noastră sărbătoreşte îm ­ tu lu i, fiin d m ob ilizatoru l $i
rarea patriei, a d e finit obiecti­ fără seamăn, soldate cu pier­ cesele economice, politice, so­ dinafară, la sporirea necesită­ le interese 5 înfăptuirea dezar­ plinirea a 25 de ani de la ma­ organizatorul lu i In soluţio na­
dard cele mai diverse caleqo- vele rezistentei antifasciste, a deri umane şi m ateriale incal­ ciale ob tinu le in anii socialis­ ţii ca fiecare naţiune, fiecare m ării şi cu p rio rita te a celei rea cu succes a în tre g ii situa­
rii sociale Si p o litice in fru n ­ organizat lupta clasei m unci­ culabile. cu imense suferinţe, m ului au schimbat în mod stat să se afirm e pe arena in ­ nucleare ; prom ovarea norm e­ rea victo rie asupra Germ aniei ţii în care tara se găsea. D i-
h ille riste . In această zi, în lre -
te cu com uniştii, mişcarea de toare, a maselor populare pen­ oamenii de pe întreg păm inlul profund înfăţişarea tării, tra iu l ternaţională. Pentru lib e rta te şi lor de drept şi morale în re la ­ qul nostru popor sărbătoreşte namizatoarea şi conducătoarea
rezistenţă ii asalta din toate tru atinqcrea lor. a m ilita t au respirat uşuraţi, punîndu-şi oam enilor m unci' de la oraşe progres social. îm potriva în ­ ţiile internaţionale- ziua independentei naţionale întreg ulu i efort de război era
părţile pe co tro p ito ri, slăbin- pentru coalizarea celor mai speranţa în tr-o lume mai bu­ şi sate cercărilor cercu rilo r reacţio­ Este binecunoscută poziţia clasa m uncitoare, în frunte cu
du-le continuu forţele si gră­ largi forte politice ale tă rii. nă, fără oprim are Si războaie. In prezent, poporul nostru nare m ondiale de a se ames­ tă rii noastre in ce priveşte se­ de stat a Românie». partidul său. M u n cito rii tre­
Acel mai 1945 va răm îne In
bind infrinq erea lor. Sub im pulsul a c tiv ită ţii p a rti­ Pentru lupta eroică şi je rt­ este angajat cu toate forţele teca în tre b u rile in te rne ale curitatea europeană. în fă p tu i­ conştiinţa um anităţii un act de buiau să sporească necontenit
In marele front al lu p tă to ri­ dului. pe măsură ce suferinţele fele dale în cucerirea victo ­ in îndeplinirea sarcinilor u lti­ popoarelor, acţionează astăzi rea acestui deziderat, instaura­ co vîrsiio a rc însemnătate. După producţia şi totodată să re­
lor antifascişti a adus o im ­ cauzate de război se accentuau, riei. pentru tot ceea ce a făcut m ului an al actu alu lui c in c i­ puternice forte social-politice. rea unui clim at de înţelegere ce lăldzuise pu stiitor tim p dc facă „din mers" — acolo unde
portantă co n tn b u lie poporul mişcarea de rezistentă a căpă­ ca să nimicească lascism ul, po­ nal, pregătind astfel trecerea cuprinzînd clasa m uncitoare, şi conlucrare paşnică între sta­ 6 ani. al doilea război mon­ în tre p rin d e rile suferiseră dis-
román. V o in U forţelo r în fiin ­ tat dim ensiuni tot mai largi poarele sovietice şi-au cişliq a l la realizarea am plului program pături largi ale ţărănim ii, in ­ tele con tine ntului nostru ar dial se încheia în Europa. A -
truqeri totale sau partiale —
ţate din România de a bara ca­ si e sporit in intensitate, cu- adm iraţia Si gratitudinea din elaborai de Congresul al X-lea te le ctu a lită ţii, tin e re tu lu i, o r­ corespunde intereselor vita le qresorii fascişti, care abătuse­ com partim entele avariate sau să
lea fascism ului si a apăra l i ­ prinzînd în rin d u rile ei m un­ partea în tre g ii om eniri. al P artid ului Com unist Român. ga nizaţii de femei, cercu ri so­ ale popoarelor din Europa, ca ră flaqelul m orţii asupra c iv i­ rid ice din ruine noi hale şi
bertatea naţională, ataşamentul cito ri. ţărani, intelectuali, oa­ In această zi solemnă, po­ A tingerea o b ie ctivu lu i lum inos ciale extrem de d ife rite sub ra­ şi intereselor generale ale pă­ lizaţiei umane, asupra fiin ţe i clă diri. C onfiguraţia pe care
lo r fată de cauza progresului meni din cele mai variate ca­ porul român aduce om agiul şi pe care ni l-am propus — fău­ p o rtu l co n vin g e rilo r şi o rie n ­ cii în lume. ar con tribu i la în ­ naţionale a m ultor popoare, fu­ o avea fro n tu l în sud-eslul Eu­
Si dreptăţii în viata socială teg orii sociale si din rindu) prinosul recunoştinţei sal« U­ rirea societăţii socialiste m ul­ tă rilo r politice, filo zofice şi re­ sănătoşirea în tre g ii vie ţi in te r­ seseră zdrobiţi Se pusese c a ­ ropei făcea ca parlea cea mai
s-au afirm at viguros. încă cu n a ţio n a lită ţilo r conlocuitoare, n iu n ii Sovietice, glorioaselor ei tila te ra l dezvoltate — im plică ligioase. personalităţi ale v ie ­ naţionale. la soluţionarea paş­ păt celei mai crîncene c o n fla ­ mare a transp ortului de trupe
m ulţi ani înaintea declanşării ostasi şi cadre superioare din arm ate In focul lu ptelor con­ o mare concentrare de m ijlo a ­ ţii ş tiin ţific e şi culturale. nică a problem elor divergente g ra ţii m ilitare din istorie, la şi m ateriale din această ane
războiului h itle rlst, In p u te rn i­ armată, personalităţi politice tra h ille riş lilo r, prin sîngele ce. o muncă energică şi O p riv ire lucidă asupra e vo ­ existente pe glob. Sîntem, de care au participat 61 de state, continentală să treacă prin ţa­
ce acţiuni de masă, cum au de diverse orientări, pe toti cei vărsat în comun de ostasii conştiincioasă In toate dome­ lu ţie i om e nirii duce la conclu­ asemenea convinşi că ar avea cu o populaţie de 1,7 m iliarde ra noastră. De aceea, trans­
fost luptele m uncitoreşti din interesaţi In eliberarea tării. rom âni şi sovietici, s-a cim en­ niile. Partidul polarizează re ­ zia că. spre deosebire de anii repercusiuni extrem de po ziti­ de oameni, adică peste 3/4 din p o rtu rile $i com unicaţiile ro-
anul 1933 — care s-au înscris Lupta com uniştilor si a altor tat prietenia d in tre poporul sursele tării, capacităţile crea­ prem ergători u ltim u lu i război ve pentru pacea mondială, pen­
printre cele d in ţii m anifestări pa trio ţi pentru sabotarea maşi­ român şi popoarele sovietice, toare şi s p iritu l in ve n tiv al m ondial superioritatea se află. tru dezvoltarea colahorârii si omenire- O p e ra ţiile m ilita re ale măneşti, îndeosebi căile fera­
antifasciste ale p ro le ta ria tu lu i n ii de război fasciste, pentru prieten ie ce s-a dez.vollal în oam enilor spre ridicarea în tre ­ fn prezent, de partea fo rie lo r cooperării între toate statele, acestui război s-au desfăşurat te, trebuiau să asigure adu­
pe plan in ternaţional — , în ne­ eliberarea patriei, desfăşurată anii construcţiei socialiste, pe g ii a c tiv ită ţi econom ice şi so­ sociale c-iro m ilitează pe toa­ desfiinţarea b lo cu rilo r m ilitare, pe te rito riu l a 40 de state, în- cerea la lim p pe front a tru ­
sumînd o suprafaţă de 22 m i­
pelor. arm am entului.
m u n iţi­
num ăratele dem onstraţii desfă­ în pofida te ro rii cum plite dez­ fondul com unităţii de o rin d u i- ciale la un nivel c a lita tiv me­ te con tinentele pentru respec­ retragerea trupelor străine de lioane de km pătraţi. Preţul
şurate sub lozinca fro n tu lu i lă n ţu ite de regim ul antoneş- re si de te lu ri reu superior, corespunzător e­ tarea dre ptului Im prescriptib il pe te rito riu l altor state, renun­ ilor. alim entelor, sa evacueze
popular în perioada anilor 1935 ria n si de qestapo. va răniîne Poporul nostru cinsteşte de xigenţelor societăţii moderne, al fiecărui popor de a-şi hotă­ ţarea la forţă şi la am eninţa­ plă tit de om enire pentru a do- răniţi, să m enţină perm anent
bîndi victo ria in acest război
— 1938. de-a pururi o pildă vie a dra­ asemenea bravura si je rtfe le p o s ib ilită ţilo r o fe rite de re v o ­ rî singur destinele. îm potriva rea cu forţa in re la ţiile in te r­ declanşat de im perialism ul ger­ şi pe distante din ce in ce m«i
O rganizatorul si anim atorul gostei de tară, a ataşam entu­ fo rie lo r arm ate ale S tatelor U- lu ţia stiin ţifico -te h n ică pe care im perialism ului, pentru pace şi naţionale. man a fost cum plit. Num ărul mari legătura dintre fro n ’ * i
lu ptei antifasciste a fost P arti­ lui. pînă la sa crificiu l suprem, nile. M a rii B ritanii. Franţei şi o trăim , Num ai astfel poate li colaborare în tre state. Fireş­ Pentru poporul român este total al celor nioh ilizaţi în fo r­ spatele fro n tu lu i. Incepind de
dul Comunist Román. Inţele- fată de cauza lib e rtă ţii. ce lo rla lte state din coaliţia an- obţinută o eficientă din ce in te, atît lim p cit există im pe­ un m otiv de in d re p tă tilă m in- la 23 Auqust 1944 reţeaua de
gînd în întreaga sa gravitate Asa rum este binecunoscut, tih illc ris tă ale e ro ilo r m işcării ce mai mare în toate com parti­ ria lism u l există şi pe rico lu l po­ drie faptul că sp iritu l care a­ ţele armate participante la căi ferate a României, cu o
lupte a fost de 110 m ilioane
pericolul reprezentat de na­ în îm p re ju ră rile internaţionale de rezistentă din toate ţările, m entele organism ului nostru litic ii sale agresive de he<je- nimă politica externă a p a rti­ de oameni. Acest război a în ­ lungim e de aproape 8 000 de
zism, com uniştii I s-au îm p o tri­ favorabile croate ca urm are a ale tu tu ro r celor care au con­ social, poate fi asigurată dez­ monism şi suprem aţie mondia­ dului şi statului nostru, p rin c i­ semnat viata a 34 m ilioane de km şi cu cele pesle 52 000 vo-
v it cu consecventă si curaj, v ic to riilo r repurtate de U niu­ trib u it la în/ring ere a fascismu­ voltarea neîntreruptă a societă­ lă. Nu pot şi nici nu trebu ie pialitatea ci, te lu rile pe care oameni, adică mai m ult decît qoane Si 2 300 de locom otive
încă în 1935, atrăgînd aten­ nea Sovietică si a lo v itu rilo r lui. ţii româneşti, poate fl lărgită să fie ignorate sau sjbestim a- le slujeşte au făcut să creas­ au secerat toate războaiele eu­ de care dispunea atunci, au
ţia că fascismul ameninţă „nu puternice prim ite de aqrcsor permanent baza creşterii n iv e ­ le a cţiu n ile ce rcu rilo r im p eria­ că permanent prestigiul in te r­ ropene luate la un loc din u l­ fost puse aproape în în tre g i­
numai soarta p ro le ta ria tu lu i şi La a 25-a aniversare a Z ilei naţional al României, stima şi me la dispoziţia fro n tu lu i Anti­
pe toate fro n tu rile . partidul lu lu i de tra i al oam enilor m un­ liste reacţionare care ateniea- tim a mie de ani. Dar al doilea
a ţărănim ii, Har existenţa Si v ic to rie i g în dun le noastre se preţuirea sa pe plan mondial. h itle rist. Au fost u tiliia le pen­
com unist, in colaborare cu ce­ cii. ză la libertatea popoarelor, ten­ război m ondial a adus şi u ria ­
ncatim area întreg ulu i popor îndreaptă cu em oţie şi recu­ E voluţia v ie ţii internaţionale tru război 70 la sută din re­
lelalte forte democratice şi noştinţă fie rb in te spre n e în fri­ dinţa lor de a încorda re la ţiile şe pierderi m ateriale Şi sp iri­ ţeaua telefonică şi telegrafică
tom ân". p a rtid u l com unist sub­ patriotice, a orqanizat si con­ In cen tru l atenţiei se află, ca internaţionale. U ltim ul pătrar In ultim ele decenii Învederea­ tuale. Ţări întregi au fost pus­
lin ia că „lu p ta pentru 1rapie~ dus insurecţia armată, care a caţii fii ai poporului român — şi pină acum, dezvoltarea in ­ de veac a arătat, nu de puţine ză caracterul in d iv iz ib il al pă­ tiile , m ii de oraşe ruinate şi a tă rii, 845 de km de conduc­
dicarea p re g ă tirilo r fasciste si dus la râslurnarea de la 23 ostaşi st ofiţe ri, lu p tă to ri din tensivă a fo rţelo r de produc­ ori. că acestea nu se dau în cii. Intr-adevăr, tn co n d iţiile sute de m ii de comune şi sate te petroliere, toate aerodro­
a triu m fu lu i fascism ului, pen­ Auqust 1944 • înlăturarea re g i­ fo rm a ţiu n ile patriotice, re vo lu ­ ţie şi m odernizarea economiei, lă tu ri de la încălcarea inde­ interdependenţelor atît de m urile. îm preună cu Instalaţi­
tru salvarea pro prie i clase, m ului lui Antonescu şi alătura­ ţio n a ri şi antifascişti care n-au de care depinde, in prim ul pendentei şi suve ran ităţii sta­ strînse, p ro prii epocii actuale, distruse. N ici pînă astăzi nu ile alerenle. 92 la sută din ca­
pentru m intuirea întreg ulu i po­ precupeţii nim ic pentru elibe­ rind. sporirea bogăţiei m a lcría ­ nu este nici o exaqerare în a- s-au putut calcula, cu exacti­ pacitatea de transport a Itoiei
rea României ta coaliţia anti­ telor. recurg Ia presiuni p o li­ tate. aceste pierderi imense SÎ
por e sarcina cea mat arză­ rarea tării, pentru nim icirea le a societăţii, Totodată, pen­ scrtiunca că orice focar de în ­ flu via le şi m aritim e române,
fascistă. In cel de-al doilea tico şi economice, la in g e rin ­ nici ch e ltu ie lile legale de răz­
toare a m u n c ito rim ii“ , că „n o i război m ondial. România a ofe­ fascism ului. V ite jia si abneqa- tru asigurarea lib e rtă ţii, pro­ ţe în tre b u rile interne ale al­ cordare. orice război local se precum şi podurile şi docurile
com uniştii sintem gala să apă­ rit exem plul unic al întoarce­ ţia lor vor fi Întotdeauna c in ­ gresului şi bunăstării, un rol tor ţări, promovează o po litică poate agrava şi extinde, se boi ale tu tu ro r ţă rilo r angaja­ respective.
răm cu arma în m ină indepen­ rii d in fr-o dată a arm elor de stite ca o pildă de patriotism , excesiv de im porlant îl au şi il de fortâ si de am eninţare cu poate transform a, la un m o­ te în c rin rrn a înfruntare. E forturi uriaşe au făcut m i-
In em oţionanta cronică a lu p ­
denta României dacă |ara către întreaga armată îm p o tri­ de dăruire si devotam ent pen­ vor avea cu a ltl mai m ult în forţa, intensifică înarm ările. ment dat. 1ntr-un factor de telor îm potriva fascism ului, a ncrîi din bazinele carbonifere
noastră ar fi silită să ducă un va fascism ului, fapt în care tru cauza lib e rtă ţii. In istoria v iilo r ştiinţa şi cultura, form a­ Tocmai de aceea este un im ­ tulburare a păcii pe intreaqa (lo b in d irii victo rie i asupra a- şi din cele m etalifere. Deşi
război naţional de apărare con­ Si-a qăsit o vie si puternică re­ pa triei voi li. rle asemenea, ţia spiritua lă a oam enilor. In perativ pentru toate popoare­ planetă. c o n d iţiile de muncă si de trai
tra im p erialism ului fascist“ . flectare slarea de spirit antî- mereu slă vile faptele înălţătoa­ concordantă cu acest adevăr, le să-şi păstreze permanent Pornind de la p rin cip iile ca­ cesluia, România a scris o pa­ erau foarle grele, m un citorii
gină glorioasă.
num ărîndu-se
Parüdul com unist a înge­ h itle ristă a m ilita rilo r rom âni, re ale clasei noastre m un citoa­ statul se preocupă de extin d e ­ trează vig ile nta şi să acţioneze re călăuzesc p o litica externa | p rintre ţările care au c o n tri­ din această ram ură a indus­
mănat strîns lupta activă con­ ca şi a in tre q u lu i popor. re. ale în tre g u lu i popor din rea şi m odernizarea invăţă- unit, stăvilind în ce rcă rile de a a ţă rii noastre, de la a titu d i­ buit — dind un qreu tribu t de trie i, anim aţi de un fierb in te
tra p e rico lu lu i fascist cu lupta În cronica v ic to riilo r arma­ tim pul războiului a n tih itle rist. m întului, ca p rincip al factor de o p ri societatea umană să pă­ nea de s p rijin ire fermă a drep­ sînqe — la înfrîngerea celui patriotism , au dat ţă rii mari
pentru prieten ie S¡ alianţă cu tei române si ale fo rm a ţiu n ilo r C o ntrib uţia tă rii noastre la in s tru ire şi cu ltu ra liza re pre­ şească îna inte pe drum ul pro­ tu lu i fiecărui popor de a deci­ mai periculos duşman al ome­ can tităţi de m aterii prim e si
Ţara Socialism ului, apreciind patriotice, cu care a acţionat înfrîngerea G erm aniei naziste cum şi de stim ularea generală gresului şi păcii. de lib e r asupra destinelor sale, n irii. Imediat după 23 auqust. com bustibil. M ărind continuu
statornicirea unor re la ţii de în st.rînsă cooperare, se înscriu a fost recunoscuta şi apreciată a tu tu ro r com ponentelor cul­ M ersul lu m ii contem porane guvernul român Şi-a făcut cu­ prin acţiuni rapide Şi susţinu­ producţia de cărbune, m inerii
bună vecinătate cu U.R S.S. ca eliberarea com pletă fi Capitalei de p u te rile aliate, de opinia tu rii. Trebuie, de asemenea ridică în fata statelor problema noscută. prin recenta sa de­ te. armata română si fo rm a ţi­ din industria carboniferă au
o chestiune de mare im portan­ în prim ele zile ale insurecţiei, publică internaţională. Num e­ sublim at că im ensitatea e fo r­ conduitei in ra p o rtu rile d in tre claraţie, poziţia faţă dc eveni­ un ile de luptă patriotice, sp ri­ extras, la s firs itu l lu n ii m oriie
tă politică pentru România, roase docum ente rem areînd tu lu i făcut de stai pentru dez­ mentele din Vietnam , din Cam- 1945, cantităţi do cărbune dc
iar pină la s lirş itu l lui august „a ctu l curajos al c o titu rii ho- ele precum şi sarcina dc a a­ jin ite de populaţie, au reuşit,
pentru asigurarea păcii si secu­ 1944. curăţirea de hit lerişti a voltarea econom iei. ştiinţei, şeza aceste ra p o rtu ri pe o so­ bodqia şi din Laos, cerind în ­ în numai 8 zile, să zdrobească aproape 2 ori mai mari fată
rită ţii. tărîto are a p o litic ii României c u ltu rii şi artei, pentru p crle r- cetarea agresiunii americane. de cele dale în septem brie
p ă rţii centrale, de sud-est si spre ruptura cu Germania hitle- lionarea v ie ţii sociale In lidă bază prin cip ia lă de a se rezistenta trupe lo r h itle risle
îm potriva fascism ului, pen­ snd-vcsl a tă rii. A rm ata rom â­ ristă şj alianţa cu N a ţiun ile Li­ ansamblu im plică un stăruito r lua toate m ăsurile necesare, la C u aceeaşi g rijă faţă de soar­ din zonele centrale şi sudice 1944. P etrolişti i . refăcînd o
tru colaborare cu Uniunea So­ nă a continuat apoi lupta, a- mfe, In clipa cînd încă nu se c io ri in d ivid u a l din partea scară naţională. regională şi ta păcii, progresului şi lib e r­ ale tă rii, in clusiv a celor din mare parte din in sta la ţiile dis­
vietică, pentru securitate co­ la lu ri de A rm ata sovietică, precizase clar înfrîngerea Ger- fiecăruia indiferent de locul .planetară pentru soluţionarea tă ţii popoarelor. în g rijo ra tă de Capitală, cap lu rind pesle 56 000 truse si folosind din plin pe
le ctivă in . Europa se pronun­ pentru eliberarea întreg ii ţări .m aniei“ — citat d in . Decrelu^_ l)e care II. ocupă tn societate, pe cale paşnică a litig iilo r in- intensificarea ficţiu n ilo r m ili­ de prizon ieri, ceea ce repre­ cele aflate in iu hd jiu htv» au
ţau mase de oameni aparţi­ şi dincolo de hotarele ei. pe-1 SovîeluluT 'Suprem"*a1 I -'ITS.S.. de a-si perfecţiona propria ac­ ternalibnale. asigurarea progre­ tare şi creşterea încordăm în zintă circa 6 d iv iz ii. poniofit necontenit m ilioane de
nând celor mai fe lu rite cate­ te rito riu l Ungariei si Ceho­ din fi iu lie 1945 —, au relevat tivita te . de a acumula cil ni,ii sului om enirii, prevenirea unui O rien tu l A pro pial. România se Poporul român s-a angajat lone de petrol, care au luat
drum ul fro n tu lu i român si so­
go rii sociale, personalităţi de slovaciei. pînă la înfrînqerca rolul considerabil pr? rare l-a mm război şi statorn icire a li­ pronunţă stăruito r centru re­ cu ţoale resursele m ateriale şi vietic. E xiia ctia de pelrol a
frunte ale v ie ţii culturale si d e fin itivă a Germ aniei h itle - jucat acest a-t in schimbarea m ult din adevărata avalanşă nei păci durabile. glem entarea pe ro i po lilice a umane, cu toi potenţialul de
de cunoştinţe pe care le creea­
Sti’ n iiiice , numeroşi oameni risle. E fectivul m ilita r de pe­ ra p o rtu lu i de fo rle pe plan m i­ ză geniul uman în epoca ac­ Examinarea cauzelor care (o n llic tu lu i din accaslă zonă. luplă, in războiul drept, elibe­ ţă rii s-a ridicat in 1945 la
4 680 000 de tone.
p o litici. In aceste îm p re ju ră ri ste o jum ătate de m ilion de lita r şi p o l• i ic în sud-eslul Eu­ au generai ultim a conflagraţie pe baza rezoluţiei C onsiliului rator. a n tih itle rist. însufleţită
au fost stabilite în anul 1934, oameni — din care 170 000 ropei. In evoluţia qenerală a tuală A dăuqind cadrul mereu m ondială ca şi desfăşurarea de Securitate. de dragostea de ţară, de ju s­ In fruntea lu plel penlru a­
cum se cunoaşte, re la ţii d ip lo ­ s-au je rllit pe cîm pul de bă­ războiului La C onferinţa de mai favorabil ce se creează tn v ie ţii inte rna ţiona le în perioa­ Poporul român, partidul nos­ teţea cauzei penlru care forţe­ provizionarea fro n tu lu i au stal.
matice in tre România şi U n iu ­ tălie — . cele peste 3 800 de. pare de la Paris, delegatul U­ viata societăţii noastre prin a- da postbelică pun în lum ină tru comunist, şi quvernu! Româ­ le patriotice progresiste, în de asemenea, stderurqiştii si
nea Sovietică, ajungîndu-se pi- lo ca lită ti eliberate, de-a lungul n iu n ii Sovietice. V isinski. sub­ dlncirea sistematică a dem o­ consecinţele nelaste pe care le niei socialiste nutresc încrede­ frunte cu partidul com um si, m eialu rqiştii. A rm ata română
craţiei socialiste prin atrage­
nă la elaborarea unui proiect unei distante care însumează linia i „La 23 August, cînd nu au încălcarea norm elor funda­ rea că perspectiva co n stru irii au rid ica t la luptă întregul po­ a prim it, pină la sfirsitu l răz­
de tratat rom âno-sovietic ce mai m ult de 1 000 km străbă­ erau încă evidente perspective­ rea la luarea deciziilor a celor m entale ale re la ţiilo r d in tre unei lum i fără războaie, a Li­ por, armata română a luptat bo iu lui. 33 000 de pistoale au­
urma să reglementeze asistenta tu ţi în dispo zitivul inam ic, le desfăşurării viito a re a eve­ ce sînt chem aţi să le şi îniăo- state, p o lilica dc tortă şi do­ stam ăni unei păci durabile oe cu v ite jie şi eroism pentru c- tomate. pusfi si p u sti-m itra lie -
m utuală si a jutoru l reciproc în­ ch e ltu ie lile pentru susţinerea nim entelor m ilita re şi cînd tuiască avem o im agine a p re ­ m inaţie. de lezare a d re p tu rilo r planeta noastră este o per­ libcrorca patriei. Luptele crîn - re noî. 420 de lu n u ri şi aru n­
tre cele două ţări. tn cazul In fro n tu lu i care s-au rid icai îm ­ soarta Germ aniei era departe ocupărilor m ajore ale p a rtid u ­ şi intereselor le g ilin ic ale sta­ spectivă realistă. Desigur. nu ceue pu rta ic la Aiud Tq. M u­ cătoare de mine. 600 de auto­
care vreuna dintre ele ar fi preună cu paqubele suferite rle a fi clară, politica externă a lu i şi statului, m enite să de­ telor suverane şi ale popoare-» pol fi eludate obstacolele e­ reş. Dealul S înqiorqiului. Apa- camioane. mai m ult de 33 000
suferit o agresiune. prin distru ge rile provocate de României a luat o întorsătură gaje toi mai evident trăsăiuri- lor. Este. deci. salular faptul xistente încă în calea alinq erii liiua. Gherla. Oradea. Cărei şi de tone de m uniţie- Rc lingă
Eroica luptă desfăşurată de trupele fasciste, la peste I m i­ holă ritoare România a încetat le p ro p rii socialism ului. că in opinia publică mondială, acestui deziderat. pcrsisienla Salu M are au lost încununa­ producţia nouă. în tre p rin d e rile
pa rtidu l com unist, în fruntea liard de dolari la cursul va­ complet operaţiunile m ilitare Evocînd evoluţia tă rii noas­ cît şi In rin d u l oam enilor po­ fo rţelo r rea< tionare caro ac­ te. la 25 octom brie 1944, de m etalurgice române au rervnat
clasei m uncitoare, a forţelo r lu ta r din 1938 — dau măsura îm potriva U niun ii Sovietice pe tre din anii luptei îm potriva litic i capătă toi mai m ulţi a- ţionează iu lume. dai avem eliberarea întreg ulu i te rito riu penlru armata română si arma-
progresiste, sub steagul demo­ e fo rtu lu i uman si m aterial al toate teatrele de răz.hol. a ieşit fascism ului şi pină în prezent derenti ideea necesităţii dea toate m otivele să p rivim op ti­ al ţa rii de sub ocupaţia liille - la sovietică mii de lu n u ri,
craţiei si independentei tânî, României pentru zdrobirea fas­ din războiul îm potriva N a ţiu n i­ se cuvine să subliniem încă o clădi ra p o rtu rile d in tre state m işti v iito ru l om enirii. In u m - rislă. Pentru dcsăvjrşirea e li­ tancuri, avioane, vase dc răz­
atitudinea clarvăzătoare a u­ cism ului. Faptele de arme ale lor Unite, a rupt leqă tu rile cu dată ca o rea lita te esenţială pe baza respectării stricte a d iţiile actuale, ale furtunoasei berării te rito riu lu i patriei, ar­ boi.
nor grupări politice ale clase­ ostaşilor noştri au fost în re­ Germ ania şi sa te liţii ei, a In ­ caro rezultă din această evo­ dre p tu lu i sacru al lie câ ru i po­ dezvoltări a şlim te i şi tehnicii, mata română a acţionat cu 27 Pirqlue tem einică a susţine­
lo r conducătoare au s tă vilit petate rîn d u ri rem arcate în trat in război de partea N a ţiu ­ lu ţie sudura train ică din tre por de a-şi hotărî destinele, lo q â lu rile de colaborare. co­ de divizii, un corp aerian şi 2 rii războiului a lost ţărănim ea.
pentru un tim p ascensiunea ordine de zi ale Comandamen­ n ilo r Unite, îm potriva G erm ani­ pa rtid şi popor forţa d ina m i­ corespunzător pro prie i opţiuni, existenţă paşnică înlre state se briqăzi de a rtile rie antiaeriană, Ea a lurm zat cim p ulu i de bă­
spre putere a organ izaţiilor tu lu i Suprem S ovietic şi în co­ ei şl U ngariei. Prin aceasta zatoare a p o litic ii p a rtid u lu i de a statorn ici sp iritu l de jus- impun cu o forţă ire du ctibilă î totalizin d un efectiv de 2Q5 735 tălie anim alele de iracliune. în ­
fasciste si aservirea ţă rii G er­ m unicate de război ; peste România a acordat a jutor N o­ Ceea ce generează imensa au- tilie şi morală în re la ţiile in te r­ de altfel, aceasta este singu­ de m ilita ri. treaga alim entaţie, iar pentru
maniei. Intensificarea agresivi­ 300 000 de soldaţi, subofiţeri si ţiu n ilo r U nite Şi, tn prim ul to rita 'e şi influentă de caro naţionale. prin observarea con­ ra alternativă a unui război Anim ată de dorinţa de a industrie numeroase m aterii
tă ţii Reichului h itle rist în si­ o fiţe ri rom âni au fost distinşi rînd. U niun ii Sovietice, cart- se bucură partidu l în popor secventă. de către to ii si faţă term onuclear p u stiilo r, care ar con tribu i pină la capăt la zdro­ prime.
tuaţia internaţională complexă cu ordine şi medalii româneşti, mai m ult decît celelalte tă ri,.i este pînă la s lirş itu l slîrşîlu* de toti a p rin c ip iilo r indepen­ echivala cu pierderi incom en­ birea fascism ului, armata ro­ M ii de tineri de la oraşe şi
ce se crease a făcut ca eveni­ sovietice, cehoslovace si un­ suportai ata curile m ilita re din lui, faptul că în întreaga sa denţei şi su ve ra n ită ţii naţiona­ surabile pentru întreaga ome­ mână a continuat lupta îm po­ sate. in frunte cu u lc c iş iii. do­
mentele din tara noastră si din gare. partea G erm aniei şi a sa te liţi­ politică el dă expresie năzuin­ le e g alităţii In drepturi, ne­ nire. triva trupelor h ille riste pe te­ rito ri să lupte pentru elibe ra­
alte ţări să ia însă, după cum O elocventă expresie a ela­ lo r eU. La rin d u l său m inis­ ţelor şi intereselor fundam en­ am estecului în tre b u rile in te r­ P artidul şi statul nostru con­ rito riu l Ungariei. Cehoslova­ rea patriei şi zdrobirea fascis­
se ştie. un curs ncqaliv, în nului patriotic s lîrn it în rin - tru l de externe al M arii B ri­ tale ale na ţiun ii, Răspunzînd ne şi a va n ta ju lu i reciproc. sideră că succesul luptei ce se ciei si A ustrie i, pînă la victo ­ m ului. au plecat volun ta ri oe
viata p o litică prevalînd, în cele d u rile poporului de cauza tanii, Eden in tr-o declaraţie acestor interese, p o lilica p a rti­ desfăşoară pc plan mondial ria finală. Pe te rito riu l Unga­ front. Num eroşi medici, farm a­
din urmă. cercurile cele mai dreaptă a războiului antifascist făcută In Camera Com unelor dului răspunde im p licit in te re ­ Călăuzilă neabătut de idea­ pentru pace Şi proqres. îm po­ rie i. trupele române au dus cişti. surori medicale, sanitari
reacţionare care s-au oriental a co n slitu it-o num ărul mare în septem brie 1944 arăta c ă : selor socialism ului şi pro gre­ lu rile nobile ale lib e rtă ţii, p ro ­ triva p e rico lului dc război, luple grele la Debreţin şi Bu­ au considerat că-şi fac mai bi­
spre cîrdăsia cu fascismul ger­ de vo lu n ta ri. Cum se Stic. încă „Rom ânia a dat un a ju to r sub- sului în Intreaqa lum e P arti­ gresului social şi păcii. Româ­ penlru cauza lib e rtă ţii şi inde­ dapesta, in zonele oraşelor ne datoria pentru ţară acolo,
man. Părăsit de toate puterile în cursul anului 1943 se con­ slanţlal cauzei a lia ţilo r*, iar dul despre care puiem afirm a nia socialistă desfăşoară pe a­ pendenţei popoarelor, depinde M iskolc, Salgotarjan şi altele, pe cîm pul de bătălie, vindecînd
Europei, lăsat de fapt la dis­ stituise pe te rito riu l U niunii deputatul laburist Ivor Tho­ cu toată vigoarea că rep rezin­ rena internaţională, aşa cum în mod h o tărîto r de unirea în- eliberind, in numai trei luni, şi salvînd de la moarte pe cei
creţia G erm aniei naziste, po­ Sovietice, cu s p rijin u l guver­ mas. alrâqînd atenţia că Româ­ tă chintesenţa con ştiin ţe i de se ştie. o intensă şi m u ltila te ­ tr-un front comun a tu turo r 1 237 de lo calităţi. care nu precupeţeau nim ic în
porul român a devenit victim a nu lu i sovietic, marea unitate nia este a patra Iară in coa­ sine a clasei m uncitoare, a fo r­ rală aclivila te . Prin glasul se­ forţelor a n liin ip e ria lislc. De In operaţiile de pe le rilo n u l numele lib e rtă ţii şi indepen­
D ictatului de la Viena. A în ­ m ilitară, diviz.ia „Tudor V la d i- liţia a n lih itle ristă in ce priveş­ ţelor celor mai înaintate ale cretaru lu i qeneral al P artidului aceea, ne pronunţăm consec­ Cehoslovaciei, prin lupte gre­ dentei patriei noastre.
ceput astfel ceo mai întunecată m ireseu" — căreia i s-a a tri­ te ele ctive le angajate pe fro n ­ n a ţiu n ii noastre socialiste s-a Com unist Român, preşedintele vent şi depunem e fo rtu ri per­ le, ostaşii rom âni au forţat pa­
perioada din istoria modernă b u it u lte rio r, pentru v ite jia do­ tul antifascist, propunea să i dovedit şi se dovedeşte la C o nsiliu lui de Stat al R epubli­ severente penlru depăşirea di­ tru mari cursuri de apă, au es­ C o ntrib uţia în ansamblu a
a României, perioada dicta tu ­ vedită în luptele de eliberare se acorde statul de cobelige- înălţim ea m isiunii sale is to ri­ cii Socialiste România, tova­ fic u ltă ţilo r şi divergenţelor ra ­ caladat cresiele a 10 la n ţu ri României la înfrîngerea nazis­
rii m ilitaro-fasciste antoncscie- a D ebreţinului, denum irea a­ ranţă Toate acestea proiec­ ce do conducător p o litic al po­ răşul N icolae Ceauşescu. au re există în prezent în rela­ muntoase, au eliberat pesle m ului s-a bucurai de o înaltă
ne. care, îm potriva vo inţei po­ cestui oraş — , precum şi d iv i­ tează o puternică lum ină asu­ po ru lu i în lupta pentru lib e r­ fost de nenumărate ori afirm a­ ţiile dintre ţările socialiste şi I 700 de lo ca lită ţi, dintre care apreciere din partea a nume­
po rului. a îm pins tara în răz­ zia „H o ria, Cloşca si C rişan". pra im portantei inte rna ţiona le tate, pentru în flo rire a Româ­ te constantele p o litic ii externe dintre partidele com uniste Şi 30 oraşe. P ierderile armatei roase fo ru ri şi personalităli din
boi alături de Germania. După 23 August 1944. rln d u rile a a ctu lu i de )a 23 August 1944 n ie i socialiste a p a rtid u lu i şi statului nostru : m uncitoreşti, pentru întărire a noastre in luptele din Ceho­ statele co a liţie i an tih itle riste
Este binecunoscut că U- v o lu n ta rilo r au crescut cu ze­ şi a im p ortan te i p a rticip ă rii Tovarăşi, prietenia, alianţa şi colabora­ un.ităţii ţă rilo r socialiste, a miş­ slovacia s-au cifrat Ia aproa­ şi din alte ţări.
munea Sovietică. în frun tînd cile de m ii de oameni în re g i­ României la războiul a n tih itle ­ V ic to ria asupra fascism ului rea cu toate ţările socialiste, cării com uniste — factori ho- pe 70 000 de m orţi, răn iţi şi Epopeea lu p te i antifasciste a
rea mai mare parte a forţe lo r m entaţi în form aţiu nile p a trio ­ rist, îndreptăţind satisfacţia po­ a avut consecinţe profunde pe ca element fundam ental al a­ lă rîlo ri ai evo lu ţiei lu m ii con­ dispăruţi. poporului nostru este înscrisă
fasciste, dînd cele mai m ulte tice. M erită să fie subliniată p o rului nostru de a-şi fi adus arena mondială, a marcat Înce­ cestei p o litici — dezvoltind ac­ temporane — pentru unitatea In lru n lin d duşmanul, in lu p ­ cu lite re de foc in patrim oniul
jertfe, e purtat greul războiu­ im portanta pe care a avut-o co n trib u ţia la obţinerea victo ­ putul unui proces de ample tiv cooperarea în cadrul Con­ fo rţelo r dem ocratice Şi proqre- te grele, lim p de 260 de zile, tra d iţiilo r naţionale, adăugîn-
lui an tihitlerist. In lupte c rin - acţiunea organizată, din in d i­ m utatii în con figu raţia social- s iliu lu i de A ju to r Economic sisle. an liim p e ria lisle de pre­ pe parcursul a peste 1 000 de du-sc la lupta. tot. alU de grea,
rie i asupra fascism ului. p o litică a om enirii, in raportul Reciproc şi al tra ta tu lu i de Ia tutindeni. Prin e fo rtu rile con­
cenc si îndelungate, desfăşu­ caţia p a rtid u lu i, de către Co­ km, armata noastră — ale că­ penlru dobîndirea independen­
rate de-a lungul unui front de m ite lu i C entral al U niun ii T i­ Tovarăşi, de fo rle şl în re la ţiile in te rn a ­ V arşovia, ca şi în cadrul re­ jugate Si neslăbite ale tu tu ro r rei efective angajate s-au r i­ ţei din 1877-1878.
ţionale. la ţiilo r cu celelalte st ale socia­ popoarelor se poate crea pe
ni ii de kilo m e tri. A rm ata Ro­ ne retului Comunist, la chem a­ dicat la pesle o jum ătate de Poporul român sărbătoreşte
S fertul de secol care a tre­ De o im portantă istorică deo­ liste : extinderea colaborării globul păm înlesc clim atul de
şie a sfărim at pas cu pas. ma­ rea căruia, m ii şi m ii de tin e ri m ilion de oameni — a trecui îm plinirea unui sfert de veac
cut de la term inarea războiului cu toate ţările lum ii, indiferent linişte si înleleqere între state.
ş in i de război fascistă, acope- au plecat pe fro n tu l a n tih i­ sebită este constituirea siste­ in mod strălucit exam enul de dc la victo ria asupra Germa­
a coincis pentru poporul ro ­ de orinduirea social-poliUcă : Sintem încred in ţa ţi că ra ţiu ­
rindu-sn de o g lorie ne p ie ri­ tlerist. mân cu perioada unor prefa­ m ului socialist m ondial, cuprin- foc care a relevat capacitatea niei naziste şi aproape un se­
toare Epopeea Leningradului, N euitate vor rămîne. de ase­ zind 14 state, sistem care re­ lupta pentru unitatea tu tu ro r nea şi pacea m ondială vor organizatorică şi de com anda­ col de la cucerirea independen­
ceri adinei şi fecunde, produ­ fo rţe lo r antîim perîaliste, iu b i­ trium fa !
luptele din fata M oscovei, nă­ menea, faptele oam enilor mun­ prezintă principala forţă a evo ­ ment a cadrelor, iscusinţa, ab­ ţei naţionale, m uncind cu en­
se pe toate p la n u rile e xiste n ­
prasnica lo vitu ră dată duşma­ cii din uzine, transporturi si de ţei sociale, ca rezultat al re vo ­ lu ţie i societăţii contemporane, negaţia şi înaltele calităţi mo­ tuziasm pentru traducerea în
nului la Sialinqrad, vastele o- la sate, care au lucrat zi şi cea mai puternică stavilă în rale si de luplă ale ostaşilor viaţă a p o litic ii p a rtid u lu i nos­
lu ţie i populare şi al c o n s tru irii i
p rra lii desfăşurate pe în tin d e ­ noapte, izb utin d — în pofida o rîn d u irii noi, socialiste. Au calea reacţium i. a im p eria lis­ români- tru. de fău rire a societăţii so­
rile fro n tu lu i pină la Berlin, imenselor greutăţi provocate m ului. Forţă po litică in fluentă Pentru înfrîngerea nazism u­ cialiste m u ltila te ra l dezvoltate.
fost ani de muncă încordată, Cu prilejul Zilei victoriei
vor vorbi peste veacuri despre de starea de secătuire a eco­ de e fo rtu ri stăruito are pentru a zilelo r noastre a devenit m iş­ lui, poporul nostru a făcut u­ B ilanţul re a liză rilo r dobindite
eroism ul popoarelor U niun ii nom iei naţionale, de «distruge­ carea com unistă şi m uncito­ riaşe efo rtu ri m ateriale şi fi­ in cei peste 25 de ani ce au
Sovietice, despre dragostea lor rile de război, de sab otajul cla­ vindecarea ră n ilo r războiului rească In anii de după război, ; Aniversarea unul sfert de vocînd episoade din luptele nanciare. La chemarea P a rti­ trecut de la eliberarea patriei
de Iară. despre hotărîrea de selor exploatatoare si elem en­ şi refacerea econom iei n a ţio­ In num eroase ţări a crescut i veac de la victo ria asupra purtate de armata română ! dului Com unist Român : „T o ­ de sub ju g u l fascist încoro­
nale, pentru aşezarea tem eini­
a-si apăra cu orice preţ patria. telor fasciste — să asigure că a în tre g ii ţâ ri pe făgaşul considerabil gradul de o rg an i­ : fascism ului şl sărbătorirea pentru eliberarea tă rii, pre­ tul penlru front, totul pentru nează anii de luptă şi muncă
Pâm înlul natal. în apriga în- toate cele necesare frontu lui. progresului neîntrerup t şi m ul­ zare a clasei m uncitoare s-au ■ Z ile i Independente» naţionale cum şi e fo rtu rile făcute de j v ic to r ie !" , masele largi popu­ eroică, oglindeşte voinţa ne­
r testare cu forţele fasciste S a crificiile făcute de masele tila te ra l. Judecind lu c ru rile în lă rgit rln d u rile partidelor co­ ; a con stituit în aceste zile întregul popor român in pe­ lare, înfru n tîn d mari greutăţi şi stă vilită de proqres a poporu­
şi-au dat viata m ilioane si m i­ populare pentru aproviziona­ perspectiva pe care ne-o dă m uniste a sporit capacitatea : obiectul unor m anifestări rioada războiului a n tih itle ­ lip su ri, dejucînd u n e ltirile lui român, devotam entul său
lioane de oameni sovietici. O rea arm atei s-au ridicat, prin curgerea tim pului, putem apre­ lor de a se adapta la c o n d iţii­ ; ample organizate In localită- rist. re a cţiu n ii inlerne, au m uncit faţă de id ea lurile socialism u­
im presionantă m ărturie o pa­ substanţa si p ro p o rţiile lor, la cia că je rtfe le fă u rito rilo r v ic ­ le specifice ţă rilo r in rare ac­ I Iile jude ţu lui, Expunerile au fost urm ă­ cu devotam ent şi dăruire pen­ lui, abnegaţia şi răspunderea
trio tism u lu i popoarelor U n iu ­ înălţim ea faptelor de v ite jie să- to rie i de acum 25 de ani ca şi tivează de a călăuzi masele j La Deva, în cadrul clu - rite cu un viu interes de tru a asigura aprovizionarea cu care partidul nostru işi în ­
nii Sovietice a c o n s lilu îl-o virsite pe front de ostasi. populare, a lil în direcţia unor permanentă a fro n tu lu i cu cele deplineşte misiunea de forţă
energia oam enilor m uncii de­ schim bări structura le in víala i bului sindicalelor, la şco- către sutele de participant!, i
mişcarea de masă a partiza­ Soarta Germaniei h ille n ste fi dicată pro pă şirii patriei după : Iile qencrale şî liceele din ★ necesare. In c c p în d " de la 23 conducătoare a societăţii ro ­
nilor care a făcut să ardă pă- fost pecetluită in prim ăvara eliberare n-au fost zadarnice, societăţii, cit şi a apărării li­ ; O răşlie. Călan şi Simeria, la P ionierii detaşam entului Auqust 1944 şi pină la 9 Mai mâneşti pe calea socialism ului
rnintul sub picioarele cotro­ anului 1945, prin bătălia pen­ cî au rodit bogat in îm plinirea bertă ţii şi independentei po­ ; Petroşani, la casa de cultu ră clasei a VH-a de la Liceul ; 1945. întreaga econom ic na ţio­ Şi com unism ului.
p ito rilo r. P artidul com unist, tru Berlin, cea mai mare bătă­ în a lte lo r idealuri ale poporu­ poarelor U ltim u l pătrar de şi U.U.M., la Clubul sin di­ „A u re l VJaicu“ O răştle au I nală a tă rii a (ost m obilizată Aniversarea Z ile i v ic lo rie i.
fă u rii de V la d im ir Uici Lenin lie din istoria războaielor. A r­ lu i român, de liberta te drepta­ veac a cunoscut, de asemenea : calelor din Simeria. la căm i- orqanizat lin sim pozion cu penlru nevoile Iro n tu lu i. Con­ a independentei naţionale, p ri­
a nrqamzat Si dinam izai acest mata sovietică a în frin t aici te socială şi viată nouă o vijelioasă dezvoltare a lu p ­ ncle culturale din Rapoltn tema „F ile nem uritoare de trib u ţia economică a României lejuieşte poporului nostru rea­
imens efort de război. )*a în ­ ultim a rezistentă a h ille rîs lilo r. tei de e lib e ra te naţională, ceea Mare. Bâcia. Hărău. C ristm isto rie " în cadrul căruia au la războiul a n tih itle rist s-a r i­ firm area voinţei sale n e clin ti­
drum at spre telul unic al v ic ­ Prin capitularea fără con diţii Independenta şi suveraniia- <e o determ inat prăbuşirea sis­ au avut loc in tîln irl cu oii - lost evocate fapte de eroism dicat — cum se ştie — la pe­ te de a nu precupeţi nim ic
toriei. a G erm aniei. Ia 9 Maî 1945 s-a Ica re d o b in d ile prin eliberarea tem ului colonial al im p e ria lis­ lori al fo rie lo r noastre arma- «le ostaşilor lom âni în lu p ­ ste un m iliard de dolari (va­ pentru a-şi apăra cuce ririle re­
l/b în z ile repurtate de U niu- pus capăt războiului in Euro­ de sub jugul fascist sin! aslă/i m ului Mişcare.) pentru dnbîn- loarea anului I93JI). sumă e- voluţionare. pentru a trăi în
nra Sovietică au încurajat pa. Cîleva luni mai lîrziu . a mai reale ca o ririn d In istoria riirea si apărarea independentei le. care au conferenţiat dc­ tele purtaic îm potriva îas- rh ivale ntă cu mai m ult de 3 pace şi buna înţelegere cu toa­
lupta celorlalte popoare în ro ­ fost scos din luptă aliatul G er­ patriei Ele au căpătai o tem e­ naţionale reprezintă o com po­ ; spre „9 (Mai — Ziua v k lo - c h tilo r pe te rito riu l Unqarlei ori decit valoarea buqclulu i te popoarele, de a face lo tu l
bite de fascism. întărin du -le în­ maniei in Asia — m ilitarism u l lie granitică prin instaurarea nentă de seamă a progresului j ci ei asupra fascism ului", e­ şi Cehoslovaciei. tă rii pe anul financiar 1937­ pentru triu m fu l colaborării în­
crederea în victorie. japonez, la înfrîngerea căruia p u te rii populare, prin dezvoi- general al socielâtii omeneşti. ............................................................... 1938, tre popoare şi păcii în lume.