Page 25 - Drumul_socialismului_1970_05

W W
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-VA!

PAGINA A IV-A
$ î
I s A co rd de cooperare eco- ¡

| nom ică şi tehnică în tre |

| Rom ânia şi R epublica Demo- |

| cra tică Congo ^

I BMexicul în tre „E l M undial“ şi |
¡ alegeri

| m Protestul tinerilor din S.U.A. l

¡ împotriva intervenţiei americane |

I în Indochina j

ANUL XXII. Nr. 4771 DUMINICA 0 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Sâ valorificâm din plin ANIVERSAREA A 25 DE ANI DE LA VICTORIA

ASUPRA FASCISMULUI Şl A ZILEI
R
■
I
I
■
v
I
■
■

avantajele micii m ecanizan
INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMÂNIEI
In contextul masurilor luote pentru perfecţîonareo ac-
liviloţli economice ţi crejtereo eficienţei, conducerea de
portid si de stat o indicat ministerelor, consiliilor de od DEPUNERI DE CORO
minisUoţie ole centralelor, comitetelor de direcţie ale în
tieprinderilor so folosească intr-o moi more măsură cre­
ditele boncore pentru lucrări de mică meconîzore. cu care
se pot realiza, in condiţii avantajoase, o serie de obiective I n C a p i t a l ă
privind dezvoltarea bazei tehnice o unităţilor, creşterea
productivităţii muncii $i reducereo cheltuielilor de pro­
ducţie. Cu p rile ju l aniversării In acordurile Im nului eroilor. tetului m unicipal Bucureşti al tescu, secretarul C onsftinluf
Apieciind aceste ovontoje conducerile unor întreprin­ a 25 dc ani dc la victo ria a­ Ia M onum entul e ro ilo r luptei P.C.R. şî C o nsiliului popular de Stat, Gheorqhe Necula, pre­
deri s' orgonizaţii comerciale din judeţ au solicitat anul supra fascism ului si a Z ilei in ­ pentru libertatea poporului şi al m unicipiului. M in iste ru lu i şedintele C o nsiliu lui popular
trecut credite în valoo/e de aproape 12 milioane de lei dependenţei de stat a Româ­ a patriei, pentru socialism, au Forţelor Arm ate, M in iste ru lu i judeţean Ilfo v, qeneral-colonel
Fobrico ,,Vidra" din Orăstie, spre exemplu, o cerut şi o niei. sîmbătă dim ineaţa au fost fost depuse coroane de flo ri A fa ce rilo r Interne şi C o n siliu ­ Slerlan Ţîrcă, adiunct at m in is­
primit un credit de 202 000 lei care s a folosit la constru­ depuse coroane de Hori la M o ­ din partea C o m itetului Central lui S ecurităţii Stalului. Consi­ tru lu i forţelor armate, m iniştri,
irea unul tunel uscător pentru pieile scoase de Io tăbăcit. num entul e ro ilo r luptei pentru al P artidului Comunist Român. liu lu i Central al U niun ii Gene­ membri ai conducerii M in is ­
Prin realizarea ocestei lucrări s-o obţinut o producţie su­ libertatea poporului ŞÎ a patriei, C o nsiliu lui de Stal si C o nsiliu­ rale a Sindicatelor, C om itetului terului A fa ce rilo r Externe, ge­
plimentaro de cîleva milioone de lei si 648 000 lei bene­ pentru socialism, la M onum en­ lu i dc M in iştri, corp ului d ip lo ­ foştilo r luptători antifascişti. nerali şi o fiţe ri superiori.
ficii, fopt core s-o reflectat pozitiv în rezultatele economice tul e ro ilo r patriei $i la Monu matic. C o m itetului m unicipal C o m itetului orqanizaloric al Au fost prezenţi şefi ai unor
şi financiare ole fabricii din onul trecut. Există si oile m eniul ero ilo r sovietici. Bucureşti al P.C.R. şi Con­ vete ra nilor din războiul a n ti­ m isiuni diplom atice si ataşaţi
exemple core demonstrează ovontojele lucrărilor de mică La solem nităţi au luat parte s iliu lu i popular al m unicipiului. fascist, jerbe de llo rî din par­ m ilita ri.
mecanizare sl ctle sistemului de creditare o lor pe care tovarăşii Emil Bodnaraş. V ir ­ M in iste ru lu i Forţelor Arm ate. tea p io n ie rilo r. O companie m ilitară a pre ­
cadrele tehnice, economiştii şi comitetele de direcţie ole g il T roîin, Iile Verdeţ. D um itru M in iste ru lu i A face rilo r tale rnc La M onum entul e ro ilo r lu p ­ zentat onorul. După intonarea
întreprinderilor le cunosc bine. Popa, Constantin Slâtescu. se­ şi C onsiliului S ecurităţii Sta­ tei pentru libertatea poporului im n u rilo r de stat al M arii B ri­
E greu de explico! însă de ce o scrie de unităţi eco­ cretarul C o nsiliu lui de Stat, şi a patriei pentru socialism tanii şi al R epublicii Socialiste
nomice nu opeleoză Io credite pentru mică mecanizare general colonel Ion Gheorghe, tului. C o nsiliu lui Central al şi Ia M onum entul eroilor pa­ România au fost depuse co­
U n iu n ii Generale a S indicate­
sou atunci cînd le solicită nu se preocupă să le folosească p rim -arijuncl al m in istrulu i trie i a fost intonat Im nul de roane de flo ri din partea C on­
raţional. De obicei se solicită foarte puţine credite toc- fo rţelo r armato, şeful M arelui lor din România. C om itetului Stal al Republicii Socialiste s iliu lu i de Stat şi C o nsiliu lui
C cnlral al U niun ii T in e re tu lu i
al în sectoarele unde or fi mai necesore ţi eficiente. Din Stat M ajor, membri ai C.C. al Com unist şi C onsiliu lui România. La M onum entul ero ­ de M in iştri. C orpului D ip lo ­
creditele, destul de mici. core s-ou cerut şi acordat anul P.C.R.. ai C o nsiliu lui dc Stat si U.A.S.R., C o nsiliu lui N ational ilo r sovietici au fost intonate matic, M in iste ru lu i Forţelor
trecut, 52 Io sută ou ajuns Io unităţile comerciale şi numai ai gu vernului, ai C o nsiliu lui im nurile dc stat al U niunii Arm ate C o nsiliului popular al
restul la întreprinderile industria le. Or, oceostă proporţie N aţional al Frontului U n ilă ţii al Fem eilor. C o m itetului foştilor Sovietice şi al Republicii So­ ju de ţu lui Ilfov. C om itetului o r­
din
Ro­
lu p tă to ri antifascişti
chior îmbunătăţită or trebui să fie inversă In tot cursul Socialiste, conducători ni unor mânia Academ iei R epublicii cialiste România. ganizatoric at vete ra nilor din
anului 1969 unităţile miniere din judeţ ou cerut numoî în in s titu ţii centrale si organi­ Socialiste România C om itetu­ După solem nităţile depunerii războiul antifascist.
4 cazuri credite de mică mecanizare in valoare de 1 387 000 zaţii obşteşti, qenerali si o fi­ lui organizatoric al veteranilor coroanelor cei prezenţi au Asistenta a p rim it apoi d e fi­
lei Lăsînd la o porte faptul că e o sumă infimă fotă de ţeri superiori, foşti com andanţi din războiul antifascist din prim it defilarea com paniilor dp larea com paniei de onoare.
cerinţe si posibilităţi, din oceostă sumă s-ou folosit doar de m ari un ităţi pe Jronlul an­ partea unor mari întrep rind eri onoare.
503 000 Ici Eoplul este edificator şi el confirmă cu priso­ tih itle rist, delegaţii ale oame­ industriale din Capitală, p re ­ ★
sinţă că în ocest sector de activitate nu se ocordă sufi­ nilor m uncii din întrep rind eri cum şi jerbe de flo ri din par­ Tot cu p rile ju l Z ile i de 9
cientă atenţie ocestei importante acţiuni. Şi alte exemple şi in s titu ţii bucureşlene. tea orqanizatîilor de pionieri. La C im itiru l m ilita rilo r b ri­ M ai au fost depuse coroane de
sint foarte elocvente în acest sens întreprinderea minieră Au participat şefi ai m isi­ tanici căzuţi pc te rito riu l Ro­ flo ri Ia C im itiru l e ro ilo r ro ­
Borza, orgumentînd că ore revoie de credite pentru me­ un ilo r diplom atice acreditaţi La M onum entul ero ilo r pa­ mâni de Ia Ghcncea, la c im iti­
canizarea transportului oe unele galerii secundare, per­ la Bucureşti, ataşaţi m ilita ri si trie i $i la M onum ental ero ilo r mâniei In lupta îm potriva fas­ rul e ro ilo r sovietici din Jilava
fecţionarea sistemului de manevrare o vaqonetilor Io uni­ alfi membri ai cornului d ip lo ­ sovietici au fost demise co­ cism ului au luat parte, la so­ şi Herăstrău. precum şi la
Co­
roane de llo rî din partea
tatea de la Dealul Felii si mecanizarea lucrărilor de ridî* matic. lem nitatea depunerii de coroa­ cim itirele , monumentele şi plă­
core o pieselor grele Io flotaţie. o primit credite în «valoare m itetului C cnlral al P artidului cile com em orative ale croito r
Com panii m ilitare au prezen­ Comunist Român. C onsiliului ne de llo rî. M lh ai. M arinpscu.
de 1 039 000 lei. Pînă Io 1 ionuorie, anu! ocesto, s-ou uti­ rom âni şi sovietici din întreaga
tat onorul, pe pla to u rile din de Stat şi C o nsiliu lui de M in iş ­ vicepreşedinte al C onsiliului •tară.
lizat însă door 157 000 lei
faţa m onum entelor. tri, C orpului Diplom atic. C om i­ de M in iştri. C onstantin St3-
ION PUICAN A.
şeful serviciului plan, creditare şi venituri de stat Funîcularul, harnicul cărăuş
la Sucursolo ¡udeţeonă a Băncii Naţionale Hunedoaro In m u n i c i p i u l D e v a
aerian, emblemă a aşezării
P. STANESCU Programul Uni­
miniereşti Gurabarza.
I Ieri dim ineaţă, a avut loc la te tu lu i m unicipal de partid lo r S ovietice Socialiste. întrea­ securitate şî m iliţie , U niunii
Foto : V. A2ÜGEANU Deva solem nitatea depunerii Deva. V lo re l Faur, prim -secre- ga asistenţă a păstrat un mo­ judeţene a cooperativelor meş­
(Continuare in pag. d'2-a) versităţii serale de coroane de flo ri la c im iti­ tar al C om itetului judeţean ment de reculegere in memoria teşugăreşti. U niun ii judeţene
rele ero ilo r rom âni şî sovietici, U.T.C., Elena Borza, preşedin­ acelora care şi-au je rtfit viata a cooperativelor de consum.
de marxism- căzuţi în lupta îm potriva co­ ta C o m itetului judeţean al fe­ pentru eliberarea de sub jugul D irecţiei judeţene P.T-T.R., în­
tro p ito rilo r fascişti in tim pul m eilor. Sabin Bnticiu. vicepre­ bitlerist. Gărzi de onoare fo r­ treprind erii de reţele electrice
celui de-al doilea război mon­ şedinte al C om itetului executiv mate din ostaşi şi pion ieri au Deva,
llitimde «furturi la insăminţări, mobilizare leninism Deva dial. La solem nitate a p a rtici­ al C o nsiliu lui popular ju d e ­ stră ju it m onum entele eroilor. au depus jerbe şi buchete de
In semn de omagiu, p io n ie rii
ţean. V ic to r Coca. secretar al
pat un însemnat număr de oa­
solemne ale
In acordurile
meni ai m uncii din u n ită ţi eco­ C om itetului executiv al Consi­ Im nului e ro ilo r au fost depuse Hori pe m orm intele e ro ilo r că­
LUNI, 11 MAI 1970 nomice. in s titu ţii de stat, ad­ liu lu i popular judeţean, lo sif coroane dc flo ri din partea zuţi în lupta pentru libertate.
i m in istrative $i obşteşti, m ili­ Nelega, secretar al C om itetului C om itatului judeţean de partid. Solem nitatea depunerii de
susţinută la întreţinerea culturilor ! - anul I economie - predare tari. m unicipal de partid Deva, O c­ C o nsiliu lui popular judeţean, coroane s-a încheiat cu d e fi­
prim -viec-
Icnăşcscu.
tavian
C o m itetului m unicipal de par­
Au luat parte tovarăşii A u ­
in salo
comitetului m uni­
larea unei com panii de onoare,
cipal de partid­ rel Bulgărea şi Lazâr Davld. preşedinte al C om itetului exe­ tid Deva. C o nsiliului popular
- anii I filozofie, III istorie şi secretari ai C om itetului jude­ cu tiv al C o nsiliu lui popular al m u n icip iu lu i Deva. Consi­
Dară în anii cu rn n d itn c li­ departe de a oqlindi o viteză melor suprafeţe trebuie in iţiate III construcţie de partid - ţean de partid. Gheorghe Câ" m unicipal Deva, colonel G heor­ liu lu i judeţean al sindicatelor,
matice normale pînă la a- satisfăcătoare de lucru Sint coo­ acţiuni deosebite la în tre ţin e ­ predare in sălile şcolii ge­ linpscu şi Ioan Sîrbii. şefi de ghe Slancu, com andantul Cen­ C entrului m ilila r judeţean, Cen­ Cu p rile ju l Z ile i victo rie i. In
ccast3 dată. cm term inal semă­ perative aqricole din păcate nu rea c u ltu rilo r Bine sc proce­ nerale „D r. Petru Grozo". secţii ta C om itetul judeţean de tru lu i m ilita r al ju de ţu lui H u ­ tralei m in ereu rilor neferoase cursul zilei de 8 mai, la M o ­
natul porum bului şi se lucra puţine la număr, unde zile în dează în această p riv in ţa la - anii II şi III filozofie - pre­ partid. Pogea Brîncoveanu, nedoara. Deva. Regionalei de căi ferate num entul e ro ilo r sovietici din
din plin la întreţinerea c u ltu ­ Vir nu se insămîntcază nici un C.A.P. Boşorod, Boz, Brănisca dare in sala Centrului militar preşedintele C o nsiliului jude­ După intonarea im n u rilo r de Deva. Term ocentralei M in lia , Deva au fost depuse coroane
rilo r. acum agenda a g ricu ltu ­ hectar de teren. Ca urmare, ş.a. unde zilnic zeci si sute do judeţean. ţean al sindicatelor, loan A rde­ slat ale R epublicii Socialiste C om itatului judeţean al fem ei­ de flo ri din partea Ambasadei
rilo r este deosebii de încărcată unele u n ită ţi se prezintă cu re ­ cooperatori parlieipă la prăşi- lean, priin-secrclar al Com i- România $î U niun ii R epublici- lor. inspectoratelor judeţene de U niuni! Sovietice Ia Bucureşti.
din cauza suprapunerii m unci­ zultata total nesalisfăcăloare. Iuî c u ltu rilo r de legume şi Ia MARTI, 12 MAI 1970
lor respective. Evitarea dim i­ Ce m otive ar putea sa invore p liv ilu l păioasclor. De altfel
nuării producţiei ca urmare a cooperatorii din Rădulpşli. p tiv ilu l constituie o acţiune - anii II şi III economie - pre­
in tirz.icrii insărm nţării porum ­ unde pînă în ziua de 8 mai care nu poale suferi nici o a­ dare în sala comitetului
bului şî a c re d e rii gradului de a.c. nu s au însăm intat cu po­ m în a re, fiind necesar ca pînă municipal de partid.
îm buruicnire a c u ltu rilo r im ­ rum b decît 5 din cele 110 hec­ la sfîrşitn l decadei a doua a - anii I estetică şi II istorie
pune efo rtu ri şi n răspundere tare planifícale? Pînă la ace­ lu n ii mai să fie term inată pe - predare în sălile şcolii
dcoscbilă din partea conduce­ eaşi dală la C A P. Geoaqiu lu ­ întreaga suprafaţă în toate generale „D r. Petru Groza".
rilo r dc unităţi, a cooperatori­ crarea nu era efectúala nici unităţile. Deoarece prim a p ră ­ Vor fi prezentate principa­
lor si m ecanizatorilor oenlm pe ÎO la sută din supralata pre­ şită este o lucrare holărîîoare, lele probleme privind orga­
executarea în condiţii agroteh­ văzută. Sub media re a liză rilo r se cere o lem einîră organizare nizarea închiderii anului do
nice corespunzătoare a fiecă­ pe judeţ se situează de ase­ a m uncii mai ales în co n d iţiile studiu.
rei lucrări menea. C A P. Roşcanî. Holriea, acestui an cînd buruienile pre ­ Programul începe la orele 18.
Finloacţ. Nădăştia de. Sus Lî- zintă un real peri ro l nent.ru
De la o zi Ia alia sinlcm in ­
form aţi că în lot mai m utic coo­ vadea. SarmizeqcLusa, M ă rli- recollă. Realizarea lu cră rii res­
perative aqricole se apropie nesti ş.a. Desî în unele un ităţi pective im plică o răspundere
există po rţiun i ne care se dcoscbilă din partea cadrelor
dc term inare însămînţareo po­
rum bului. La C.A.P. 2am, T u r- poate lucra (C.A.P. Lesnicl, tehnice care au datoria să ve ­
daş 8n$orod Şirei. Hatca ele., conducerile acestora nu în tre ­ rifice permanent stadiul dc
prind măsuri practice pentru dezvoltare a c u ltu rilo r pentru
au mal rămas de semănat cile
10 — 40 hectare, crcîndu-se ast intensificarea ritm u lu i la însă- a indica m ecanizatorilor m o­
m întări. mentul optim de trecere Ia a­
te) premise favorabile înche­
ierii acţiunii în 1—3 zile bune R eferitor la acţiunile ce se plicarea praşilei cu cu ltiva to ru l
oe lucru în c.imp. Faptul că nu impun în vederea asigurării sau a qrapei ro la live .
s-a acţionai encrqic in tonic coo­ unei tem elii trainice recoltei Exista rreale co n d iţii ca
perativele aqricole a lirnă qrou specialiştii de la D irecţia a g ri­ prîn tr-o tem einică orqanizare
insă de bilanţul realizărilor, pe colă judeţeană recomandă ca. a m uncii, prin folosirea din
lo ia l judeţ în C A I’, răm înind pentru terenurile unde din cau­
de semănat peste 5 000 hectare za apei nu sc va putea intra plin a zilci-lu m ină , a forţelor Aspecte de la depunerea de coroane la cimitirele eroilor români ţi sovietici.
cu porumb Carenţele de ordin pînă la 15 niai, să se procure Si m ijloacelor mecanizate, să
orqanizaloric fac ca în co n ti­ neînlir/.ia t sămînta din h ibrizi se asigure în fiecare unitate
nuare ritm u l să fie anemic. mai tim pu rii — respectiv din obţinerea unor pro du cţii spo­
Jn perioada 3—0 mai a.c. în-
grupa 90 sau 100. rite de cereale şi lenumc Ia
rcqislrîndu -sc abia 23 4 pro­
cente Ia semănat, ceea ce este Paralel cu însăm intarea u lli- hectar. m MIILE DE MME UE m i MMI SEEIE
Cite proiecte îndrăzneţe zonă care acum se. cucereşte dc-al treilea din familia ex- tn cabina excavatorului am aportul şi asta e foarte mult
n-au prins viaţă in anii con­ pentru civilizaţie: şantierul cavatoriştilnr Oniciuc. Nu era fost numai al şantierului. pentru un muncitor...
strucţiei socialiste pe pămin- Mintia, loc ce se va înscrie mai uşor ca mecanic ? $tiu că mai mult de jumă­
tul dintre Jiu şi Criş, uma­ cu majuscule în circuitul e­ — fia da Dar vedeţi, în tate din lucrările de exca­ Pentru Costache, al doilea
ni zînd şi îmbogăţind prive­ nergetic al judeţului, al ţării muncă n-am căutat uşorul, vaţii ale barajului de la Pa­ d in spiţa Oniciuc, şantierul
liştile ! Cite zone cenuşii ne­ De fapt. aici, pe. şantier. se ci altceva Acea mulţumire. roşeni le-am făcut cu, iar c casa lui. Aflăm acest „a -
cunoscute n-au fost date ci­ vorbeşte despre cvartetul O-
vilizaţiei ! E de ajuns să niciuc : Vasile Oniciuc e.rra-
pronunţi Paroşeni, Uricani. vatorislul. Cnslachp Oniciuc Biografii colective contemporane
Dilia, Coroeşti, Rircea. Cră- c.vcavatorislul, Hie Oniciuc
ciitneşti şi ai in irnagine excavatoristul. Ion Oniciuc
crimpcie din noua Hunedoa­ excavaloristul.
ra, judeţ industrial, racor­ Patru fraţi — o singură acea satisfacţie pe care o aş­ din cele de la lernut vreo mănunt“ de la şeful secţiei
dat puternic în pulsul econo­ brăţară EamiHnrjsm 1 Nici­ tepţi de la muncă. $i me­ 80 la sută. Aici. la Mintia, cu energoutilaj, Alexandru
mic al ţârii Autorul care decum, Mai degrabă o fa seria de excavatorist îmi dă am deschis lucrările dc e x ­ $tefănescu. Cunoaşte atit dc
a subscris noua geografie a mii ie de muncă exem ->!ară. ceea ce aştept. $tiu eă la cavaţii la noua albie a Mu­
plaiurilor hunedorene are ruuncă însuşită la şcoala răs­ Paroşeni. la ternul, pe şan­ reşului. Pe excavator sau bine familia excavatoriştilor
mii şi mii de nume. Ele au punderii de pe şanţ’'‘rele tierele unde am lucrat in macara am participat la tur­
intrat în anonimatul diurn ţării. „şcoală“ absolvită cu cei 18 ani dc construcţii, am narea betonului la baraj, la LUCIA LICIU
cu care ne-arn obişnuit atit calificative mari. canalul de aducţiune prin­
de frecvent in aceşti ani noi. lăsat ceva. Ceva din munca
— De ce aţi schimbat m r- cipală, la montarea staţiei
Am desprins din acest i­ scria de mecanic dc şoitier rnea, din efortul meu, aş de pompe, la montarea grin­
mens anonim at un nume : eu cea de excava? ori al ? — spune chiar că am lăsat ceva zilor celui de-al doilea cos ţC M lin iio rt irj pog. a 2-a)
Oniciuc. L-am întilnit intr-o l-am întrebat pe Hie, cel din mine. Pentru că acolo. de fum... îmi simt. îmi văd