Page 26 - Drumul_socialismului_1970_05

V i l '-y q ' V

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 4771 $ DUMINICA 10 MAI 1970

Pregătiri în vederea închide­

Dili M llll Dl NUME
rii învăţămîntului de partid

Tnvăţăm întul de partid s-a com itetul de partid a sta b ilit ee în discuţie- Preocuparea co­ A lt D II MARI
disfăsurat, anul acesta, în cer­ ca tn toate form ele de Jnvătă- m ite tu lu i de pa rtid se face sim ­
curile şi cu rsu rile din Com bi­ m ln t să se dezbată teme re fe ri­ ţită sl în ţe priveşte aspectele
natul siderurgic Hunedoara In toare la făurirea societăţii socia­ organizatorice. In tr-u n grafic toţi ii ştiu, mă simt obligai
strînsă legătură cu Ideile, te­ liste m u ltila te ra l dezvoltate, o­ sînt stabilite zilele, orele, săli­ să-i ştiii. Şi tiu oricum. A­
zele, concluziile fundamentale biectiv fundam ental al p a rtid u ­ le unde vor avea Ioc d iscuţi­ (Urmare* din pog;: !d|.
cuprinse în documentele celui lu i în perioada 1971-1980 şi ile, cine participă din partea tunci să nu-i cunosc pe fraţii
de-al X -lea Congres al p a rti­ lărgirea şi perfecţionarea bazei com itetului la co n vo rb irile fi­ Oniciuc care sint exemple
dului, In lum ina sarcinilor ma­ tehnico-m ateriale a socialism u­ nale. Sînt precizate Şi m odali­ de parcă ar face parte din de muncă şi disciplină, de
jore ce revin fu rn a llştilo r, oţe- lu i în etapa actuală. tă ţile de centralizare şi siste­ ea. Ne vorbeşte cu lux de răspundere şi p ro bita te p ro ­
larilor, la m in a to rilo r dîn cele­ Deoarece cursanţii cuprinşi m atizare a datelor, a concluzi­ fesională ! La ei găseşti uti­
lalte documente adoptate de în cele peste 150 cercu ri şi ilo r reieşite, a observa ţiilo r şt amănunte despre Vasile, cel lajele cel mal bine întreţi­
conducerea pa rtid u lu i şi statu­ cursu ri îşi desfăşoară a ctivita ­ sugestiilor pe care le vo r face mai mare, care şi-a atras nute, cu randamentul cel
lui nostru. tea în co n d iţii de muncă d ife ­ cursanţii In vederea asigurării fraţii pe şantierele ţării, fm- mai mare Ei. dau tonul fn
Pentru a asigura aprofunda­ rite s-a ho tărît ca a doua te ­ c o n tin u ită ţii m uncii de propa­ prumutindu-le meseria. Ştie crearea unei atitudini înain­
care dintre cei patru şi-an
rea tem einică a celor învăţa­ mă In cadrul co n vo rb irilo r fi­ gandă în tim pul ve rii, precum construit case, unde le-au tate faţă de avutul obştesc,
slnt un exemplu viu în masa
şl pentru noul an de învătă-
te în cursul an ului, lărgirea în nale, de s flrş it de an, să fie construit, care dintre ei a ple­
continuare a cunoştinţelor po­ sta b ilită de organizaţiile de m înt. salariaţilor. Au adus în în­
litice şi ideologice, noi am sta­ partid în funcţie de cerinţele Pentru buna desfăşurare a cat, cu maşina proprie, aca­ treprindere trei veri de-ai
b ilit — ne spunea tovarăşul concrete ale producţiei din înch ide rii în vâ ţă m in lu lu i s-au să în Moldova. să-şi vadă lor — fraţii Pricop. Şi an
M ihei Purtuc, membru în co­ secţii şi sectoare. C om itetul de prevăzut şi alte măsuri. Im ­ surorile şi să-şt. aducă mama mai crescut, astfel, o fami­
m itetul de partid — ca înche­ partid are, de asemenea, In a- portant este ca ele să fie tra ­ la Deva, pentru timpul, ier­ lie de excavator işti. Ilie Pri­
ierea învă ţă m în tu lu i să se des- tentie şi alte măsuri pre gă ti­ duse In viată punct cu punct. nii, care a fost decorat cu cop. excavatorist şl macara-
iăşoare pe un in te rva l de tim p toare- In aceasta perioadă u r­ A tragerea celor mai califícalo ordine, core cu m e d a lii, cînd glst pe o macara de 20 tone.
mai larg, respectiv în perioada mează să se tină în organiza­ cadre, cu o bogată experienţă şhunde. Ştie cum a învăţat Vasile Pricop. excavatorist şi
20 mai — 15 iunie a.c. E vi­ ţiile de partid expuneri, con­ în munca de partid la în d e p li­ Costache meseria, lucrfnd macaragist pe o macara de
dent, prim a g rijă a noastră sulta ţii, răspunsuri la Întrebă­ nirea m ăsurilor stab ilite va a­ Aşa a fost cercetată ziua la săpatul pămintului, 10 tone. Gheorghe Pricop,
constă In a asigura, peste tot, rile puse de cursanţi, u tillz fn - sigura asim ilarea tem einică a ca muncitor nccalificat, iar cel mai mic, ajutor de... ex­
o caMtale corespunzătoare a du-se panouri, grafice, pliante problem elor ce vor form a o- noaptea urca pe o macara de cavatorist.
dezbaterilor, a d iscu ţiilo r reca­ şi alte m ateriale care să con­ blectul dezbaterilor in cele pe­ 10 tone, alături de un mese­ Iarăşi întrebarea: famili-
pitu la tive . Din d iscu ţiile si ste 150 de cercuri si cursuri. riaş de nădejde... arlsm ? Nicidecum. Mal de­
consultările avute cu o parte ducă la lărgirea cunoştinţelor, sesizarea dumneavoastră — Au crescut greu, pen­ grabă două familii cn des­
dintre propagandişti şl cursanţi, aprofundarea problem elor pu- N. ALEXANDRU tru că au rămas orfani de tine comune, cu sens ascen­
mici. In timpuri grefe, cînd dent, structurat ne fluxul,
asupra ţării începuse să bată datoriei faţă de m uncă. O
„Mi-a fost recomandat să la faţa locului pentru a le o maşină de cusut „ Ileana" vfntul războiului. Acum toţi datorie izvorîtă din conştiin­
Intîlnire fac tratament cu nămol de cerceta — se spune In răspun­ care s-a defectai in termenul patru sînt oameni în plină această datorie, împlinită cu
*ocmai
ţa socialistă. Poate
putere — unii trecuţi de .10.
Vatra Dornei. Dar la farma­
de garanţie, iar la secţia me­
sul Direcţiei sanitare a jude­
Avantajele m icii cultural— căutat, nu am găsit“ — ne ţului. Am luat legătura cu canică fină a cooperativei alţii de 40 de ani. Au mun­ matură răspundere de fraţii
ciile din Deva, la care
am
cit şi au învăţat pe şantiere.
O niciuc. i-a
făcut pe
Solidaritatea“
meşteşugăreşti
comitetul comunal de partid,
co­
sesiza tovarăşul Tumeli
consiliul popular,
conducă­
Ru­
muniştii din secţia energo-
în clasa a XIl-a la liceul se­
dolf din Deva. str. Bucovinei, tori de instituţii şi întreprin­ din Deva se amină repararea ei. Costache învaţă şi acum E utilaj să-l aleagă pe Costache
„Vă facem cunoscut că maşina
mecanizări educativă n r 16. deri, cetăţeni Din toate rela­ a fost reparată. A fost o negli­ ral !n vară se va prezenta secretarul organizaţiei de
la bacalaureat. Nu-i e uşor.
jenţă a şefului de
secţie.
partid, iar pe Ilie preşedin­
Sesizarea a fost trim is ă spre
tările reiese că medicul Va-
cercetare Direcţiei sanitare sile Crosman are o atitudine Cheorghe Lnpu, din care Şantierul e şantier, familia tele comitetului sindicatului
Cadrele didactice din satul a judeţului, care ne-a răspuns: corectă faţă de pacienţi, îşi cauză s-a aminat repararea — familie. E drept că i-am Pentru că numai oamenii
Boz au organizat, îm preună ,.Oficiul farmaceutic Deva a- face datoria cinstit şi corect. maşinii. S-au luat măsuri creat, pe cit s-a putut, unele care-şi leagă existenţa şi
învăţătură...
condiţii pentru
(Urmare din pog. 1) cu punctul clnem atoqrafic sigurâ desfacerea nămolului Personalul din subordine are pentru ca pe viitor să nu se năzuin^^le de roadele m u n cii
din lila , o Interesantă în- de Vatra Dornei prin unităţi­ sarcini concrete. In circum­ mai creeze asemenea situa­ A m m are nădejde fn el. îşi ciştiij.l. în faţa semenilor
tfIntre cultural-educatlvă. la le sale, pe măsura primirii de scripţie există o discivlină ţii*4. Este răspunsul conduce­ — Am aflat că vă intere­ lor, preţuirea şi demnitatea.
care au participat pă rin ţii la furnizor, l-am recomandat fermă, fiecare salariat făcin- rii Uniunii judeţene a coope­ saţi îndeaproape de rezulta­ Fraţii Oniciuc — fie Ilie.
Acest caz şt altele arată d o r lipso de preocupore tele lui la în vă ţă tu ră . că
rativelor meşteşugăreşti,
tovarăşului Tumeli
du-şi datoria cu con ştiin cio­
Rudolf
care
pentru realizarea unor lucrări de mică mecanizare ale căror co p iilo r şcolii din lo calita­ sâ se prezinte la farmacia nr. zitate ". a cercetat — şi după cum am mergeţi pe la liceu. De ce o Costache, Vasile sau Ion —
şi-au cîştigat aceste
atri­
oportunitate şl eficientă le stabilesc chiar conducerile În­ te. D irectorul şcolii. Petru faceţi ?
Curcă, a vo rb it sătenilor de­ 1 sau la Oţiciul faimaceutic Deci, tn urma cercetărilor, văzut rezolvat — sesizarea bute. Cum ? învestind in
treprinderilor respective. Alte unităţi curr slnt : Intreprin- — Adică, de ce s<3 n-o fac ?
spre acţiunea film u lu i Iu­ Deva, In vederea obţinerii aceasta este realitatea. munca de pe şantiere nu
dereo minieră Hunedooro, U.M.M.R. Simerio. Întreprin­ tova. ăşei Tatiana Teleman.
goslav „A m două mame şl nămolului", Sînt oamenii cu care lucrez, numai forţa lor vie, ci şV o­
derea minieră Ţebea etc. se feresc să solicite credite chiar pe care trebuie xă-i cunosc cele valori interioare, afecti­
docă le sînt necesare. U nităţile Centralei cărbunelui Pe­ doi ta ţi", după care a rulat Ar Un grup de cetăţeni din G. IGNAT şi dincolo de şantier. In sec­ ve. care dau adevărata stră­
troşani ou cerut anul trecut doar un singur credit, de o pelicula film u lu i. Despre atitudinea necores­ Orăştie ne-a sesizat că atunci ţie am 200 de oameni. Pe lucire brăţării meseriei.
voloore Infimă. Unele cadre tehnice şi economice de la punzătoare faţă de cumpără­ cind se aduc buteliile de ara­
întreprinderea minieră Hunedoara şl de Io alte unităţi ou tori a gestionarei Eugenia gaz acasă plătesc un creţ,
încercot să convingă organele bancore că nu se ovîntă Io Capac din Brad, ne-au sesi­ acelaşi ca atunci cfnd le iau
credite pentru mică mecanizare pentru că (?) n-ore cine zat tovarăşele Sinziana Tod personal dm depozit. „De ce
foce docum entaţiile pentru obtinereo lor. E foarte curioosâ Creşte num ărul şi Zoriţa Tod. „Vă facem cu­ nu plătim mai puţin atunci
această concepţie avînd în vedere că In cazul I.M. Hunedooro noscut că cele sesizate s-au cind ni le ridicăm noi ?" — Intelectuali su o palidă pârtiei-
peste 50 la sută din personolul tehnlco-administrotiv ore de animale pro-1 dovedit adevărate. Pentru ne Întrebau cetăţenii. Consiliul
studii superloore sau medii. Realîtateo e că se recurge abaterile constatate, condu­ popular al oraşului Orăştie
mol mult la Justificări decît la măsuri. De multe ori ase- prietate obştească j cerea O.C.L, Comerţ mixt a cercetat situaţia şi ne-a
meneo tendinţe sînt fovorlzate sl de forurile tutelare ole Rrad a sancţionat pe gestiona­ răsm .ns: „Obligaţia depo­
întreprinderilor, care ocordo sou o probă fonduri însem- ra Eugenia Capac cu „ m u stra ­ zitului este de a aproviziona
Cooperativa noastră îşi i direct pare la viaţa spirituală a comunei
note de investiţii fără să focă o analiză temeinică a lucrărilor dezvoltă an de an sectorul I re1* şi penalizarea a 5 la sutrt locuitorii cu butelii
respective, dintre care multe pot fi foarte bine înlocuite prin din salariul pe luna martie la locuinţă. Acest lucru ¿e
zootehnic. A nul acesta, con- I
mica mecanizare- Se pare însă că din „experienţa4' de a.c I s-a atras atenţia că fn face curent, cu excepţia ca­
form p re ved erilor planului i
pîno acum nu s-ou reţinut maximum de învăţăminte. de producţie, num ărul de ; cazul cfnd ab a te rile se vo r zurilor cind mijloacele de In u ltim u l sfert de veac, Dar mai există unele sate sim plu „n-am chef" — iată ar­
Deşi nu se pot troge concluzii definitive, realitotea repeta măsurile de sancţionare transport sînt defecte. Atunci viaţa culturală a satelor a cu­ şi comune unde datoria in ­
bovine trebuie să alunqă j gum entele acestora.
orotă că mico meconizore nu şi-o găsit încă locul cuve­ la 330 capele. D atorită mă- j vor fi m ai severe, mergindu-se cetăţenii se prezintă pentru noscut prefaceri si salturi ca­ telectualului nu a fost (sau nu se
nit in sfera preocupărilor economice ale tuturor comitetelor pînă la desfacerea contractului schimbul de butelii direct la lita tiv e m ultilaterale. Şcolile, a- vrea) înţeleasă. Să luăm de Am asistat recent la o re ­
su rilo r luate am reuşit ca, j prezentaţie a echipei de tea­
de direcţie. In perioada core o trecut dîn acest on. unită­ prin noi cum părări de..ani- j de muncă“ — ne răspunde depozit. Dar cum tariful este sezămintele culturale, m ijloa ce­ pildă, comuna Dobra. N um ărul tru dîn Dobra, pc scena căm i­
ţile băncii au fost prea puţin solicitate pentru acordarea conducerea O.C.L. Comerţ stabilit numai pentru schim­ le moderne de inform aţie deter­ total al in te le ctu a lilo r — c i­
male, cit şl din prăsilă pro- j nului cu ltu ra l din localitate.
de credite. Pînă acum s-au abordat cîtevo credite de mică prle, să realizăm si să de- i mixt Rrad. bul la d o m i c i l i u ş i atunci mină în zilele noastre o pu ter­ frele statistice sint înscrise în C îtiva in te le ctu a li; îrtlmoştr şi
meconizore la I.R.E.H., I.G.C.L. Hunedooro, C.F.R. şi alte cfnd cetăţenii şi le ridieă nică urbanizare a întreg ulu i evidenţa d ire cto ru lu i căm inului
păşim prevederile pianului 1 pasionali de teatru'% u pus în
citevo unităţi- Volumul lor este însă mult prea mic si nu anual. Avem acum în pro- j din depozit plătesc acelaşi clim at spiritua l rural. cu ltu ra l de centru, V io rel scenă piesa „Recreaţia m are”
confirmă o schimbare rodicofâ o otitudinii fată de această Din Va (a de Jos am primit tarif, nefîind stabilit un altjtl. Elem enlul central. în ju ru l M unleanu — este de 168, Pe
prietate obştească un nu- ; de T ib e riu DAnulescu- Dar re ­
importantă problemă- Situaţia trebuie onolizotă cu multă măr de 343 bovine, din care ; o scrisoore. in care cltiva Aceasta şi din m*>nvul de a cârm a gravitează întreg leno- ra/a comunei activează o b ri­ prezentaţia a avut loc în fata
răspundere moi ales Io unităţile miniere, întreprinderile 129 vaci cu laple, 54 ¡u n in d \ cetăţeni sesizau unele neajun­ nu crea suspiciuni" menul de cultu ră sătesc, oslo gadă ştiin ţifică , un colectiv de unei săli aproape goale. Şi
forestiere şi altele. Alături de alte măsuri pe care le în­ Sl ICO tineret. suri de la circumscripţia sa­ in telectualul Term enul d e fi­ conferenţiari, o form aţie de era zi dc dum inică. Şi a cto rii-
treprind pentru orgonîzoreo ştiinţifico o producţiei si creş­ nitară din comună, atitudinea neşte persoana care posedă o teatru şi un cor m ixt. Remar­ am atori se străduiau să Iară
terea eficienţei economice, comitetele de direcţie şi ca­ ARPAD FURCA necorespunzătoare a medicu­ T atiana Teleman din Si- cultu ră tem einică si lucrează căm frumoasa şi laborioasa laţă sinuozităţii te xtului. Si
drele tehnico-economîce din întreprinderi, trebuie să ODe- C.A.P, Cristur lui Vasîle Crosman. „In urma incria, str. Victoriei, nr. 22 în dom eniul ariei, şliin le t, activita te pe care o desfăşoară nici un intelectual din Dobra
)eze mol mult la sistemul creditelor de mica meconizore celor sesizate ne-am deplasat ne-a sesizat că a cumpărat teh nicii ele. Ind ile rent de ocu­ in telectuali ca Petru Balaş, nu era prezent să-şi încu ra je­
şl s6 utilizeze cît mal raţional aceste credite. Aceosta nu este paţia sa — medic, profesor, V aleriu Ploscă, Vaier Id ri- ze colegii de pe scenă... Aceas­
inginer ş.a. — prin siluatia reanu din Lăpuşnic, A nton
o Invitaţie ci o necesitate economico core poate oduce tă indiferenţă se cere explica­
sa funcţională, intele ctu alu l Nichel, Eleodor Bancov, V io ­
evidente foloase. tă. Cunoaştem salo unde un
salului trebuie să reprezinte rica Lazăr din Dobra sau Va­ singur învăţător desfăşoară »
Astăzi, premieră la Teatrul de estradă princip alul factor de răspindire sile M unleanu. Loqhin Popa şi frumoasă muncă culturală şi «•
a cunoştinţelor cu ltu ra l — şti­
Rodica Tom oaie din Roşcani —
inţifice. mesagerul artelor, cel ca să nu cităm decît cîliva . inexp lica bil cum peste o sută
do intelectuali nu participă I;a
care continuă, completează e- Tăcind însă un sim plu ca l­ e fo rtu l de cultu ralizare a <­
•
y
a m
ducatia a d u llilo r Începută încă
Livrări de carne şi cu spectacolul „Âpolio la Deva“ tn şcoală- cul aritm etic, rezultă că din d u liilo r, care nu participă n iri
168. cei ce prestează o a c tiv i­
măcar fizic la o m anifestare ce
de
In atmosfera
generală
emanciparea culturală masivă tate (sau o oarecare activita te! are loc 1ntr-un lăcaş de cul­
tură.
culturală sînt in număr dc 60.
Artiştii Teatrului de estra­ Se foc ultimele pregătiri. ocum ultimele finisări la sate. se pune întrebarea : Cu alte cuvinte, peste o sulă Spuneam la început că cle­
lapte peste plan dă Deva trăiesc în aceste cli­ decoruri, se repetă cintece, nu va înceta pîno Io ore- Cît» dintre in telectuali p a rti­ de intelectuali. un nu efectiv m entul în Jurul tă ru ja g ra v i­
Se verifică lumini, costume,
mieră. Tovarăşul Ion Costeo -
unei
pe emoţiile
fireşti ole
cu ltu ra l respectabil
este
cipă la a c tiv ită ţile aşezăminte­
noi premiere. Apollo, m itolo­ scenete ctc. In febra prcqati- directorul teatrului - ne osi- lor cultu rale şi cum îşi înde­ antrenat la munca de educa­ tează întreg fenom enul de c u l­
gicul zeu at luminii, cei core rilor sint prinşi alături de în­ guro că nu vo înceta nîci plinesc ro lu l lor de anim atori ţie a a d ulţilor. tură sătesc este intelectualul.
C ooperatorii din Boz şl-au tehnle cu 21 320 lei. Cel 45 umbla însoţit de nouă muze treg colectivul teatrului şi cre­ după, pentru că este un spec­ ai v ie ţii spiritua le săteşti ? Pentru ca acest adevăr să ai­
plan ificat să realizeze In p ri­ v ite i liv ra ţi, din care 24 la inspiratoare, se află ocum la... atorii spectacolului : scriitorul tacol dificil, care a solicitat D in tr-o convorbire cu d irec­ bă rezonantă concretă şi pe
mele patru lu ni ale acestui export, au avut la predare Deva. Stabilit deocamdată Banu Râdulescu, autor o) Cele ce urmează nu sînt to ru l V io re l M unleanu, am re­ raza comunei Dobra. este ne­
activitatea
pentru
an un ven it de 169 764 lei o greutate medie de 300 kg. intre pereţii teatrului el ¡si scenariului, artistul emerit mult pe actori şi forţele tea­ d e fin ito rii in te le ctu a lită ţi din ţin u t că in te le ctu a lii comunei voie de o analiză grabnică a
întregit
din creşterea anim alelor. Ll- Unitatea noastră a mai l i ­ lustruieşte ţinuta (artistică, Oleg Danovsch: - care sem­ trului, dar care speră că m ediul rural. Referindu-ne doar nu sp rijin ă activitatea cu ltu ra ­ situaţiei existente şi, fireşte, de
vrfnd peste plan u n ită ţilo r vra t u n ită ţilo r contractante bineînţeles) cu core să aporă nează coregrafia spectacolu­ va aduce satisfacţii tuturor. la ju d e ţu l nostru, nu o dată am lă fn suficientă măsură. Deci. luarea unor măsuri care se im ­
contractante 30 capete tine­ 8 porci şl cinci bovine a­ în lume ; mol întîi între con­ lui, regizorul Alexandru Aşodor, diseară premiero ! consemnat cu satisfacţie munca peste o sută de intelectuali nu pun pentru ca m ajoritatea eo-
au altă preocupare — ne re­
ret bovin şl 2 000 litr i lapte dulte. cetăţenii noştri, după care Bocăneţ etc. Temperatura plină de perseverentă a unor ferim la viaţa în tr-o c o le c tiv i­ vîrşitoare a in te le ctu a lilo r să-şî
am depăşit v e n itu rile plani­ TOVICA MANEA să-şi io zborul prin ţară. înoltâ la care se fac LfVIU COVACI profesori, învă ţă to ri, medici, ta te — decîî aceea a slujbei lor aducă din plin aportul la viata
spirituală a sătenilor.
ficate a 11 obţinute din zoo- preşedintele C.A.P. Boz in gin eri ş.a. precum şi rezu lta­ cotidiene. N avetism ul, ..nu
tele acestei munci. Ştiu“ , ,.sînl bo lnav" sau pur Şi C. DROZD
D ialogul viu , n e întrerup t dintre com erţ şl publicul din piaţă şl altele. Sabina Po- te lip su ri, prin tre care şi v în - ¡1© notate în registrele unice A fost dus la conducerea practica s-a încetăţenii şi ta O.C.L. alim entara şl C. T. F..
cum părător îm bracă cele mal diverse aspecte, se re a li­ pescu, responsabila u n ită ţii din zarea cu.., lipsă la gram aj pe de control, cu care au fost în ­ T.A.P.L. şi nu s-a mai întors. şefii de u n ilă ti. A poi. nu înţe­ unde. după cum a re1c\al si
zează prin m ii de fire, re zu lta tu l urm ă rii iiln d subordo­ piaţă ne spunea : care o practică Georgela Islra - zestrate toate u n ită ţile comer­ La unitatea legume şl fructe legem de ce registrele sln t ,.o- raidul nostru comun, persistă
nat scopului m a jo r: creşterea n ive lu lu i de servire a — Am încercat să sortăm te de la bufetul „R apid“ . ciale. Cursul norm al pe care nr. 35, reg istrul nu-i accesibil bliqate" să peregrineze prin incă neajunsuri serioase ce fr i­
populaţiei. Cu s p rijin u l C o nsiliu lui sindical m unicipal m ărfurile şi să vindem la cali­ — Cine şi cînd v-a spus u l­ ar trebui să-l parcurgă aceste pentru ob servaţiile echipelor, b iro u rile d ire cto rilo r. N -ar fi zează buna-cuvlinţă. respcrtul
Hunedoara şl al echipelor de control obştesc din com­ tatea I numai ce e de-a in tîia . tim a dată cum trebuie să vîn - observaţii este cel al fin a liză ­ stă sub cheie, iar la penultim a mal eficien t ca în controalele şi solicitudinea pc care le da­
binatul siderurgic, fn după-amiaza dc 8 mai a.c. am In ­ Am făcut-o pe buzunarul nos- deti ? rii lor de către conducerile de acţiune nici nu s-a permis e- lor pe la u n ilă ti. d ire cto rii să torează toţi lu cra to rii «om erţu-
vestigat unele aspecte ale s e rv irii populaţiei In re(eaua vadă si observaţiile din regis­ lu i publicului cum părător, In
com ercială din Hunedoara. tre. să indice so lu ţii de rezol­ scopul sp o ririi c lw d c ltă ţii In ­
vare, care să fie aplicate pe terven ţiei credem că ar fi m ii
loc ? A r mai cădea o verigă a ca echipele în deplasările lo r
birocratism u lu i, s-ar urgenta să ile însoţite Şl dc lu cră­
CU ECHIPELE, IN SONDAJ m încărurlle gătite pentru a înlăturarea deficientelor. to ri ai m iliţie i, pro cu ra tu rii, de
doua zl. carnea proaspătă şi CONTROLUL OBŞTESC POATE către tovarăşii dc la Inspc« lo ­
alte alim ente, ceva nu e In or­ ia lu l com ercial, ineît d clicicu -
Desigur, u n ită ţile vizitate în dine. AC C FN T PE CARACTERUL ţelc şi neajunsurile semnalate
tim pul sondajului sînt m ulte. — A l cui e pachetul acesta? să fie eradicate In mod holă-
PREVENTIV A L CO NTRO ­
— De ce-1 ţineţi In frig id e ­ REPREZENTA M AI BINE INTE­
S-au efectuat controale în ii- — A l iu i dom nu’ Zudor, şe­ rlt şi in cel mat scurt timp.
n ită lile com erciale, C.L.F- sl ful pielei. LULUI Din discuţia avută cu mal
de alim entalie publică din zo­ m ulţi tovarăşi din ech ipele,de
na gării, zona pieţei de pe lin ­ control a rezultai necesitatea
ru l u n ită ţii ?
gă casa de cultură. în zona organizării unor expuneri ţ>l
— Ne-a rugat să 1-1 păstrăm- Scara, ne-am re în liln it cu con sulta ţii p rivin d aspectele
Doşiei noi şi la com plexul din
strada Georqe Enescu. Consta­ C om entariile sînt de prisos. cî|iva dintre a c tiv iş tii care au mai prolunde ale a c tiv ită ţii co­
tările au fost consemnate în E vorba doar de... „dom nu' RESELE CONSUMATORILOR inso(il, pe teren, echipele de m ercial c, cunoaşterea re g u lilo r
registrele unice de control. Re- Zudor“ . control obştesc. „Această me­ de aprovizionare şi desfacere,
d/im aici cîteva mai sem nifica­ U n ită ţile cen tru lu i de legu­ ’ I todă — spunea tovarăşul M i- lorm e şi m clode de investigare
hai Fara. membru In birou l e-
tive. a ce re rii populaţiei, apărarea
me şi fructe ne-au servit cele xecu tlv al co n siliu lu i m un ici­ a vu tu lu i obşlesc. întărirea răs­
La unitatea nr. 79 m ăcelărie mai m ulte silu a tii necorespun­ pal al sindicalelor — vrem să
3 O.C.L. alim entara, gestiona­ zătoare. U nitatea nr. 35 expu­ o extindem , să o generalizăm punderii m ateriale pentru sar­
rul Zoltan Tălaş ar băga m ina ne spre vînzare, Ia preţul de tru căci nl s-au Im putat d ife ­ — NI se spune mereu... u n ltă tl Şl organizaţii com ercia­ chipel să exercite con tro lu l. In deoarece asigură co n tro lu lu i cin ile încredinţate şi allelc, «a­
ŞI, zicem noi, mereu iese pe
in toc efi nu are în frig id e r 17 le i/kq, roşii din care cel pu­ rentele. aceeaşi ureche. le. Pentru aceasta, registrele reg istrul bu fetulu i „E xpres44, mal m ultă substanţă, poate de­ re să asigure în toate verigile,
al:ă carne decît cea expusă la ţin o treim e erau stricate, cea­ N u ştiu şefii de centre că . slnt duse periodic la condu­ echipele de control obştesc re­ term ina luarea unor măsuri in toate u n ită ţile un control
tem einic, m u ltila te ra l, o a c tiv i­
ceri, iar d ire cto rii, în spaţiul
petă aceleaşi observaţii de mai
vinzarc. Cînd am deschis fri­ pă verde — vorba vin e — la sortarea m ărfii şi aplicarea de Restaurantul „G am brinus" e rezervat, notează ce anume m ulte ori, fără ca ele să p ri­ Concrete, operative la laţa lo ­ tate tem einică de prevenire a
giderul. însă. două pulpe mari legătură, cu 0,80 lei legătura, p re tu ri diferenţiale, în funcţie condus de Eduard Ştefăncscu. trebuie făcut pentru rezolvarea mească o soluţie. In schimb, cului, asigurlnd a cţiu n ilo r În ­ ne ajunsu rilo r, oferind conduce­
de carne de vilă l-au dat de din cele care intră 10 ia kq de calitatea reală, sînt ob lig a­ şi iată cum e condus din punct sugestiilor Şi propunerilor fă­ in loc de rezolvare, d irectoru l treprinse cursivitatea necesa­ rilo r org an izaţiilor com erciale
qol pc gestionar. (deci 8 le i/k g l în tim p ce cea­ ţii impuse de lege? Ştiu foa r­ de vedere gospodăresc: G ru­ cute- se întreabă de ce nu a semnal ră". un tablou ve rid ic al situaţiei
te bine. Dar în acest fel sr
— Acestea pentru cine le ţi­ pa verde pr-oaspălă de alături trebui să asude mai m ult pen­ purile sanitare sînt în lre tin u te Răsfoind registrele unui ma­ şi şeful de unitate nota de Re|Inem acest u ltim aspect de pc teren — care să llc apoi
sub orice critică , iar curăţe­
neţi ? roşia 3,50/kg. Pentru că nu am tru acelaşi volum de benelicii. nia în bucătărie vorbeşte de­ re număr de un ită ţi, de d ife ri­ constatare ? Sim plu. Pentru că din cele spuse dc tovarăşul Fa­ soluţionată — o mare va rie ta ­
- Slnt ale cantinei spitalu­ qăsit-o la ora de program In Şi, se vede treaba, le cade spre un anum it sim( atrofiat al te p ro filu ri — alim entaţie p u b li­ mai m ult este absent din u n i­ ra. deoarece In unele dom enii te dc sugestii şi propuneri ca­
unitate pe responsabila Sabina
lui. greu să asude. Echipa de con­ lucrătoarelor de aci. că, legume şi fructe, alim en­ tate. ale com erţului, con tro lu l este re să ridice munca din acest
Radu. l-am chem ai telefonic pc
— Să dăm un telefon la spi­ tro l obşlesc condusă de Aurel tare, produse Industriale — Să continuăm şiru l exem pli­ încă destul de palid, destul de dom eniu im portant al econo­
tovarăşul Bozdog. adjunctul
tal ? Teodorescu şi-a făcut datoria ne-am dat seama că există o fic ă rilo r pe această temă? A r sporadic. Spre exem plificare a­ m iei la n ivelu l co n d icilo r cre­
şefului dc centru. doză de superficialitate, de ne- rătăm că din cele 73 de u n i­
Pină la urmă s-au lă m urit — De ire i u n ilă ti din tot o- som nallnd această neregulă. „URECMFA SU R P A " A CO N- luare în scamă a ob serva ţiilo r însemna să Inşiruim m a jo rita ­ tăţi apartinînd O.C.L. produ­ ate. la n ive lu l cerinţelor şt c-
lu crurile. Carnea o ţinea ges­ rasul ne-am tem ut că nu lu ­ Eugenia Neqrcscu. de la gră­ şi ne reg ulilor semnalate dc tea u n ită ţilo r com erciale din se Industriale, în luna februa­ xlg en |elo r actuale.
tionarul pentru cunoscuţii ca­ tarul chioşcului nr. 15 din p ia ­ DUCERIf OR ORG A N IZA ŢIILO R Hunedoara. Ceea ce se des­
crează cum trebuie. Una din m em brii echipelor de conlrol rie au fost controlate doar do­
re nu ştiu unde e uşa din faţă ele o aceasta. ţă rotunjeşte Ia 4..50 lei costul COMERCIALE obştesc. La bufetul „A rd e a lu l“ , prinde drept concluzie am mai uă magazine, iar in ap rilie —
a m agazinului. Echipa condusă unui cirn ocio r cu o chiflă şi la patru observaţii făcute cu subliniat şi repetăm : echi­ 22. ceea ce evldenl este pu­
rtp T ru iin Badiu nu l-a iertai. A devărul însă e altul. Cea­ muştar (de 0.50 lei m nşlor. du­ pele de control obştesc nu slnt Anchetă realizată de »
pă din aceasta cu care vînză- Dă cum snunc). C o niro ln l pe < c e i ce r . i ;iîo negru pe oca/.ia controalelor. în locul p riv ite cum ar trebui, conducă­ ţin. O prezenţă sporită, o In­
La ospătăria pieţei ţo iu le în rezervat m ăsurilor de rezolva­ iei venţie mai activă pot avea
to rii C.L.F. încearcă să păcă­ care l-a Im u l (u arcaşi A oca­ alb în ur, r« ;H r îl or în lre - to rii o rg a n iza ţiilo r com erciale ALEXANDRU NAGY
ordine. Numai In camera fr i­ lească cum părătorii am mai gă­ zie e< lupa condusă de PeTiv i »rinse de ta lie echipele de re, citim : „Fără o b ie cţii". La nu )e acordă atenţie, nu răs­ echipele dc <ontrol şl la u n i­ ION CIOCLEI
go rifică unde se păstrează sit în unitatea 33, gară, Jir. 1 G rădinaru a depistat m ulte al­ control obşlesc sin i obsei vati- cramă, re g istru l nu-1 de găsit. pund sem nalelor acestora, (ar tă ţile aparţînlnd T. A. P. L.. GH. I. NEGREA