Page 27 - Drumul_socialismului_1970_05

— ^ — TTJ — n — i i . i i i i ■' 1 ■ , v , " i l. i B a a B
DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 4771 9 DUMINICA 10 MAI 1970

r

Prea puţin la ,activ“ pentru Prem ieră de gală | j

„ Castelul
timpul ce s-a scurs condam naţilor1* \

Luni, 11 m oi, oro 16, «o o»eo :
loe Io cirtem ategroful „V o lria " -din :
Consiliul judeţean al turis­ la Valea de Peşti — Petro­ 0 serie de Iniţiative, f Deva, prem iera do gafă a film u ­
m ului (în competenta căruia şani. Cu propaganda turistică de lu i artistic românesc „C astelul !
intră faciorl cu munci de răs­ in scopul punerii In valoare orice natură, dar mai cu sea­ condam naţilor". Cu o c e jt p rile j, j '
p ublicul se va putea
Intîlni cu
pundere din întrep rind erile şi n lo curilor Istorice — muzee, mă cea prin panouri, au ră­ re o liio to rii film u lu i : regizorul M i- ;
in stitu ţii Ic judeţului a căror monumente — şi a ailor o­ mas In urmă îndeosebi co­ hol locob, o pe rotorul O vidiu Go- '
activitate are contingenţă cu biective turistice răsptndlte pe m erţul de stat şi cooperatist logon şi c îţîta d intre in terp re ţi. j
In tlln iri sim ilare vor t i otgoni-
dezvoltarea acestei activităţi) te rito riu l ju deţului nostru şi inspectoratul silvic to le la cincm a to g m fu l „S td e t • ■ j
a în to cm it'la începutul anului vom amenaja noi zone in Pentru o bună circulaţie pe g iitu l" din H unedoaro (11 m ai, i
un bogat plan de măsuri care M un ţii Retezat, la lacul de a­ dru m urile publice a rămas ora 19) şl la sala „P a tria " din O-
viza dezvoltarea bazei mate­ cum ulare de la Cinclş şi Va­ m ult datoare secţia de dru ­ râ ftlo (12 m ai, ora 16).
riale a turism ului în judeţ. lea Seacă — Hunedoara, Lun­ m uri naţionale şi chiar m ili­ Hunedoara. Oraşul întinereşte mereu. Noi anasambluri de locuinţe se adaugă la zestrea oraşului.
Stadiul bunelor in te n ţii a fost ca F lo rii şl Peştera B o lii — ţia.
depăşit. Constatările făcute cu Petroşani, pădurea Bejan şi N’lcl Ia cîteva din consiliile
ocazia unui raid pe la caba­ cabana „C ăprioara" la Deva, populare comunale n-au avut
ne (publicat In urmă cu cîteva iar In M un ţii Apuseni zonele ecou deosebit strădaniile noas­ T E L E V I Z I U N E
zile) au rid icat unele proble­ din apropierea monumentelor tre atunci cînd a fost vorba Pâra Indolalâ câ scoica perlifetA,
el ergonlaeatâ
Ceva mal tln lu ,
me pentru lăm urirea cărora istorice. de înfrum useţarea lo calită ţilo r ca valoare, o ile cea mai bine «o­ tru onl, prin Introducerea In inte­ prim a ferm ă de perle te u ţln d să
riorul scoicii o unor particule din
am avut o discuţie cu tovară­ prin care trec trasee tu ris ti­ Iota in lumea anim alelor I In G ol­ chior sideful scoicii, M iklm oto a ob­ prelungească vio ţa jc o ic llo r perllfere DUM IN ICA 19.00 'fa le ju rn a lu l de ««ară;
şul Subin Boficiu, vicepre­ ce. Aş numi Certeju de Sus, ful Perjic, Veneiuola, Ceylon şi in ţin ut perla. Dor acetfeo nu erau de la opt Io zece ani, acoperind 8.30 M lcioavanpiem ieră. „Lum ea 19.20 iN o u io tl cinem atografic« ;
alte locuri, pescuitorii de perle i)i
19,40 -Reporterii noştri vă prezintă;
şedinte al Com itetului execu­ Bâcla, Orâştloara, Beriu. risca vioţa pentru o găsi din în- cochIMIlo lor cu un strat protector co piilo r* in porcul Herăstrău — 20,30 IFilm a rtistic t „U n copac
de vopseo. in p lin ă octlvltote, o co-
tiv al C onsiliului popular ju ­ — Legat de ultim a afirm a­ tîm plore cîteva perle. toslrofă s-a a bătut asupro lui M i- omisiune m uzicol-dislractivâ. cr«şte In B re oklyd ";
„C u 40 km pe oră" — con­
In anul 1693, joponesul Koklki M l-
deţean, preşedintele Consiliu­ Dezvoltarea bazei ţie : cum a răspuns populaţia kimoto, ocupindu-ie cu negoţul do kimoto yî aeeslo pierde 8S0 000 de curs de carturi. Transmisiune 22.35 Telejurnalul de n oa p te ;
22,50 Paroda vadelelor ;
G ig lio la
lu i judeţean al turism ului. satelor de pe traseele tu ris ti­ melci yî scoici in portul Toba a o- scoici. Dezam ăgit, M ikim oto deschi­ directă de Io stadionul „ D i­ C ln q u e tti;
de la Intîm plore una din p uţin e le
nam o* ;
__ Vă rugăm să ne spuneţi m ateriale a turism u­ ce la acţiunea de înfrum use­ fla t de la un specialist <6 perlele SCOICI scelcl râmose vil şl găseşte o per­ 10.00 O ra satului; LUNI
apar atunci clnd un mic corp p ă ­
ce s-a făcut In acest an pegţ ţare a lo ca lită ţilo r respective ? trunde din înlîm plare în Interiorul lă do o rotunjim e perfectă. N ucleul 11,25 Concert sim fonic; 16.00 M < c r o o v a n p r o m l a * ă |
tru dezvoltarea bazei m aterie- lui în ju d eţu l — Satele pe care le-am nu­ scoicii Perla naturală ia lo/m eoio perlei era constituit dlntr*un parazit. 12.00 De strajă^ p o trie i; 18,05 Emisiune peptru tin ere t |
12,35 Emisiuno în lim ba m oghiorâ;
Acum, numele Iul M ikim olo devi­
18.39 Timp tln âr. V e rju /I In le d u ro
le a turism ului ? m it mal sus sînt cîteva excep­ In parleo scoicii num ită „m a n ta “ . ne cunoscut in întreaga lume. In 16.00 Deschiderea em isiunii da du* unor p o e ţi ieşe n ii
Dacă scoica nu reuşeşte îă arunce
_ In judeţul nostru se in ­ Hunedoara ţii. Dar populaţia rurală a răs­ Ofară corpul străin atunci II Incon- PERLIFERE 19S6, cînd o m urit la v irila de 96 p â-am iată. M icroavanprem la- 10,55 A n u nţuri _ p u b lic ita te ;
1,3 m ilia rde de
de ani. deţinea
19.00 Telejurnalul de seară;
ră. „G o l* - film ul cam pio­
tră prin şase „p o rţi". La trei puns prompt şi cu toată dăru­ joarâ ani da tile cu o substanţă pe scoici porllfere ce produceou anual natului m ondial do fotbol, 19.20 C a llto tc a văzută de a proape;
din ele au fost amenajate par- irea la acţiunea dc în fru m u ­ care o secretă şi a depune in |u- zece m ilioane de perle, la lerma e d lţio 1966 - A nglia. Aulo- 19.39 Desena a nim a te ;
rul corpului intrus. Nu se ştie insă
eărl-|X)pus cu loc de parcare, seţare L o cu ito rii din Şoimuş, de ce natură trebuie să lie acest Toba Bay se re celte o iâ perle ca se m o bilijm . Transmisiune de la 19.35 R eflector ;
depozitează pur şi sim plu in saci I
concursul din H avirjov (Ce­
20,6S A n u nţuri — p u b lic ita te ;
bănci, plantaţii de arbori şi Urmează a se amenaja par- Toteşti, Batiz, Spini, prin ac­ corp străin pentr-j ^ a so lormo o perfect rotunde. El a început să In urma cercetărilor u lterioara s-a hoslovacia) ; 20.10 Remarv foile to n : ,,Portretul
arbuşti şi, la unele, Izvoare cări-popas la Oclşor, Petro­ tiv ită ţile gospodăreşti ce )e-au perlă. M lklm oto o introdus in scoici caute soluţia pentru a le im plonla reuşit să se mărească randam entul 18.00 Film lo r ia i: „O liv e r Twlst" unei -doamne" (IV );
diferite corpuri străine,
scufundin-
„s ă m in ţa " a lît do
incit
profund,
(V III);
de apă rece. Au fost puse la şani (pe defileu) şl la Coşeviţa întreprins, arată că slnt ade­ du-le In apă in coşuri de bombus. scoica sâ depună In jurul ei Stratu­ perlelor, ojungindu-se ca o singură 10.30 Hai Buiău, Butâu. Emisiune 20.33 Intre metronom şl cronome­
scoică să producă trei
sou chiar
tru ;
punct Clădirile şi îm prejm ui­ pînâ la 30 Iunie. Pe traseul văraţi gospodari, anim aţi de Dupâ esperienţe caro ou durat pa- rile într-o formă perfect rotundă. potru perla In loc de una I realizată Cu concursul artiş­ 21.35 T e leju rn alu l de noapte i
rile pe principalele trasee, Ilia-Coşeviţa se vor construi sim ţul frum osului. De altfe l, ti lor am atori do la Casa da 22.10 Scanaşi
construite trotuare noi, repa­ fi refugii şl alle 2 pe traseu) din cele 30 m ilioane lei la cit cultură din Buzău; 22.33 Piesa m u ilco la catabra.
rat asfaltul şoselei. S-au efec­ Simeria-Geoagiu. se ridică valoarea m uncilor
tuat am enajări sumare In zo­ patriotice efectuate pînâ la para şl cale cinei necunoscute; 10,30
nele de agrement. O serie de monumente Isto­ 1 mal, o bună parte reprezin­ A 7-o a n ă ; 11.00 Transmisiune da la
rice vor fi restaurate sau e-
Confortul la spaţiile de ca­ menajate. Pînâ la 30 mal — tă valoarea unor acţiuni de CINEMA RADIO la ş i; 13,00 M ozaic m u ilc o l; 14.05 A l­
bumul vocilor celebre:
14.30 Aceste
zare existente In hoteluri şi la biserica din Curechiu, pînâ la înfrum useţare pe principalele m elodii sini şi cu lo ri preferinţele
DEVA i splendoare In Jerbă (CI*
particulari a fost reverificat sfirşU ul anului Cetatea Deva trasee turistice. Mister de nem otogroful „P a tria " ); Helgo şl buletcu şl Petrică V a tlle ; 15.15 Pogini Mica! publicitate
dum noavooitră; 15.00 Clntă Tllo Băr-
iar, unde a fost posibil — r i­ şi fu rn a lu l de la Govâjdia. Tim pul e înaintat şl, după O lume nebună, nebună, nebună PROGRAMUL I : 6,05 Concertul d i­ simfonice nem uritoare; 15.45 Muzică
7,00 rta d io ju rn o l;
7,15 O ro
dicat la un grad superior. — Planul de măsuri e bo­ cîte am arătat pînâ acum, mal ( „ A r ia " ) ; SIMERlA : Taina leului m in e ţii; 7,<15 M uncă populară; 6,00 uşoară: 16,00 Cintece şi jocuri popu­
votului;
__ Ce urmează a se În tre ­ sînt m ulte de făcut. E nevoie („M u re şu l") ;* H U N E D O A R A : O ­ lo re ; 16.30 Ponoramic opera; 17,00 Vînd urgent „Renault 101'.
gat în in te nţii bune. Ceea ce peraţiunea „lo d y C hoplin0 („C o n ­ humorul presei; 6,10 Ilustrate munca-
prinde In continuare, fiindcă s-a realizat plnă acum, însă, ca toţi fa ctorii care au răs­ nepătruns structorul” ) ; M oli Flanders („S i- ie ; 9,00 R adîam agaiinul fem eilor ; Almanah m uzical; 18.00 Revista lite ­ Orâţtfle, strada Crişan, 46,
rată radio.
ceea ce s-a făcut pînâ acum nu reflectă în întregim e posi­ punderea executării unor lu ­ d e ru rg is lu l"); C ALAN ; La nard 9,30 Avanprem ieră c o tid ia n ă ; 9,42 Ca­ telefon 262,
valcada ritm u rilo r; 11,05 Poşta ra dio ;
sînt activită ţi care vizează pu- crări prevăzute în planul Con­ p rin nord-vesl, seriile I—II ( „ I I
b ilită ţile reale. Care dintre Iu n ie "); TELIUC: Riscurile mese­ 11,15 M e lo d ii p o p u lo re ; 12.00 Da (co­
neiea la punct a bazei exis­ factorii cu răspunderi concre- s iliu lu i judeţean al turism u­ riei („M in e ru l") ; PETROŞANI i te pentru toţi . 13,00 R odiojurnol. ★
tente ? le nu ş î-hu onorat „la zi" o- lui să treacă de urgenţă la A dio Tezos („7 N oiem brie“ ) ; A l­ S port; 13.15 M urică uşooră; 13,30 U n­ VREMEA Vînd convenabil autotu­
da veselă;
14,00 G niece şl jocuri
Cu (oala câ au trecui mal m ult
__ Vom continua acţiunea bliga ţille ? înfăptuirea lo r ; mai cu sea­ de 60 da ani, couiale misterioasei ie rii şl Cleopatra („R ep u b lica “ ) ; p opulore; 14,30 Cine «lie, clştigă ; rism Adler modernizat. Pe­
A ngelico
sultanul
şl
IU P IN I :
dc în tă rire a bazei m ateriale După cum s-a constatat şi mă că pentru m ulţi dintre el ezplosii produse in taigaua sibe- („M uncitoresc“ ) ; Lupii a lb i 15.00 Caravono la n le iie i; ÎS,55 Estra­ PENTRU 28 ORE trila, str. Rîndufticil, 5. In spa­
a tu ric-t"iîu l cu darea în func­ ceea ce II s-a repartizat prin fia no nu iln t cunoscute. La 30 iu­ („C u ltu ra l"); LONEA: W innotou da d u m in ica lă ; 16,30 D ezbateri cul­ Vreme relativ călduroasa şi tele clubului.
in raidul organizat de ziar, nie 1908, pe d e a iu p ia Siberiei a in Valea M o rjii („M in e ru l*) ; A* tu ra le ; 16,50 Cîrvtă C ate/ina CoseHi; schim bătoare. Izolat vor cădea
ţiune pînâ la 1 iulie a hote­ 1 J B C .-ul, pînâ la această da­ plan reprezintă obligaţii ce apârut brute un „toate** cote a N IN O AS A: V irile Ingrată („M u n ­ 19.00 Gazeta ro d ia ; 19.20 Muzică u ­ ploi slaba şi averse da p lo a ie în ­ ★
lu lu i tu ristic de la Hunedoa­ tă, nu a pus la punct în în ­ derivă din p ro filu l în tre p rin ­ o ip lo d o l doo iu pro regiunii îm pă­ citoresc“ ) ; PAROŞENh Prinţul negru şoară; 19,30 Săptâm ina unul m elo­ soţite da descărcări electrice. Tem­ V tnd V olksw agen şl gar­
m an; 20,05 Tobleia de seorâ; 20,10
peratura m inim ă va oscilo intre 3
(„E n erg ia “ ) ; PETRII A : Volca p ă ­
durite a ţiu lu i Tunguska. Bubui­
tregime spaţiile de cazare şl 365 de cinlece; 20,20 Arghezlano ;
ra şl începerea construcţiei derii. tul e ip lo iie i s-a auzit pină la puşilor („M u n cito re sc"); VULCAN: şî 12 grade, iar m aiim o Intra 17 n itu ră m obila. Deva, G ol*
alte amănunte legate de con­ dlstonţe da p e ile 1 000 km, undo Beru şi com isarul San Antonio 20,25 Zece m elodii prelerote ; 21,03 şl 25 grade. Vlm slab, plnă la
celui de la Deva. precum şi fo rt la cabane. Cooperaţia de seismică incenjurind întregul glob („M uncitoresc“ ) ; URICANI: Con­ Muzică de cală-concert; 21.1S le o tru potrivit, din soctorul sudic şl lud - du, Bl. A 2, ap. 42.
scurt; 21,41 Solistul serii - Salvelor«
cu o seamă de am enajări In consum a rămas şi ea datoa­ Discuţie consemnată de terestru. Zono incendiului a cu* tem poranul tău, seriile I—II („7 Adorno; 22,00 R o d io ju rn ol; 22,10 Pa- vestic. ★
prins 2 200 km p ă lra (i de păduri. N o ie m b rie "); ORAŞTIE: Fraţii Ka­ PENTRU URMĂTOARELE
zona lacului de acumulare de re cu transpunerea în fapt a ION CIOCLEI Numeroasele espedi(ii care s-au ramazov. seriile l- ll („P a tria “ ) ; noiom le sp on lv; 22,30 Rom anţe; 22.50 VTND 0 A W A 175 cm*.
deplasat ia fa ta locului nu ou Sherlock N oim ei („F la că ra “ ) ; Moment poetic; 2JL00 Revista jlo g ă ie - 2 ZILE SIN TAN D R Eî, 166.
reuşit să e ip lic e cautele dezastru* G E O A G IU -B A I: V irid lo n a ; H A |E G : lo r; 0,05-5,00 Estrada nocturnă. Vremeo se m enţine relativ căl­
lui. Nu asista nici o urmă a pre­ Comisorul X şi „P anierele albas­ duroasă şi schim bătoare, favora­ ir
supusului m eteorit. Iar In m i|locul tre („P o p u la r"); BRAD: Mireasa PROGRAMUL II : 6.00 M atineu du­ b ilă overtoler slabe do ploaie, în­
senei devastate s-a g ă sii o por* «ra in negru („S teaua ro şie "); m in ica l; 7,45 Rodia p u b licita te ; 6,00 soţite de descărcări electrice. Tem­ VIND M OBILA COM BINATA. A-
O A M E N II d® ştiinţa so­ ces exploatarea de ,probă tiune de pădure n eoriâ. Una din GURABARZA: Noul locolat ( „ M i­ Piese Instrum entóle; 6.15 Teatru ra ­ peratura m inim a va fi cuprinsă In­ IEEA COCSAR1LOR, NR. 6, AP.
vie tici au creai un preparat Ştiaţi câ? a m icroscopului electronic multote păreri, emisă de oam enii nerul*) ; ILIA : Păcatul drogostoi diofonie pentru c o p il; 9.00 Avanpre­ tre 6 şi 12 grade, iar masîma in ­ 37, HUNEDOARA.
Caleidoscop
9,12
mieră
cotidionă ;
dc qam aglobulină n iu ll mai ..UCMV-100 L " construit in de ţliin |ă G. Altov şi V. Jura* („Lum ina” ) ■ m u ilc o l; 9,50 Coruri şcolare; 10,00 O- tre 18 şl 26 grade. Vlnt slab din
•ud şi sud-vest.
vliova. e de-a dreptul fanlosflcâ:
eficient. El reprezintă cdl Uniunea Sovietică. El mă­ •s p lo iia s-ar datora unor fiin ţa
mai pu le ţp ic remediu con­ reşte obiectele de 2 m ilio a ­ eitraterestre care. călătorind pe o
rate otrăvitoare. Bucaiaru)
tra stefiăococîlor care în ne de ori, re z ilia t nem alîn- navă cosmică au transmis un fas­
Iul Georqe W ashington, a-
prezent au începui sa rezis­ tîln ît pînă în prezent în nici cicul e itrc m de luminos ţi de o
qent secret al A ngliei, a pus maro putere, caro a provocat cra­
te la antibiotice. o tară din lume.
în frip tu ra servita coman­ terul din jurul rlu lu i Tunguska.
dantului suprem american Alte păreri susţin drept cauze
UNUL din dram aturgii LA O activitate cerebrală ,PÜBLieil»»UBLieiTÄTi 0 perlă Ia Deva
roşii pentru a-l o trăvi, după ciocnirea Păm lntului cu e cometă,
Greciei antice — Antisten intensă, creierul om ului con­
care s-a sinucis cu un cuţit Iar prol. W illo rd F. Libby, laureat
— a lăsat o descriere a u­ sumă 20 la sulă din toate
de bucătărie- a l Premiului Nobel, sus|ine că or
nul joc foarte asemănător resursele dc energie ale o r­ La poola masivului conic de pe care ruinele cetăţii
fotba lului. CELULELE şi ţesuturile vil ganism ului. cu ţoale că qre- li vorba de un fenomen nuclear, Devei domină oroşul. lingă porc, se află unul din cele mai
ulalea cre ierului nu depă­ mai ales că la locul respectiv s-a Poftiţi la cafe-b ar! cochele localuri de alim entaţie publică din Deva,
iradiază o lum ină slabă, ra ­ observat o creştere occentuală a
ÎN CENTRUL Pâm tntulul şeşte 2.5 la sută din greu­ RESTAURANTUL „PERLA CETATIl",
re poate îl înregistrată nu­ ra dio a ctivită ţii. Şavantul o calcu­
substanţele se află la o pre­ tatea totală a corpului.
mai cu aparate speciale. Es­ lat că energia degajată era agalâ O seară petrecută aici într-o am bianţă — amestec de
siune de circa 4 m ilioane Nu *e poate să v ii din altă — amestec dc băuturi spirtoa­
te interesant de rem arcai cu cea dezvoltată do 10 megotono modern şi rustic e o seoră cu adevărat plăcută.
aJmosfere. câ celulele tu m o rilo r m alig­ H ÎR TIA de filtru îm bibată pane In Dcvn şi să nu doreşti, se, lichioruri, frişcă, spumă dc Două terase acoperite, o terasă descoperită oferă
cu substanţe hidrofohe ca­ da trotil M iilc ru l asupra acestui măcar din curiozitaic. să vezi ou şi făinii© — care se ser­ posibilitatea de o petrece în serile de vară înhafînd în ace-
F IN A la începutul secolu­ ne luminează de cîteva ori pătă proprietăţi co n tra rii — fenomen o ramos •m o pina e n noul caf£-bar. Şi. o dotă cc vesc la cerere. O specialitate laşî timp, parfum de flori de liliac de care nu duce lipsă
lu i al X lX -le a . roşiile erau mai slab decît cele normale ea reţine apa şi nu perm ite da nepătruns. i-al păşii pragul, nu se pon­ a casei pentru micul dejun : masivul cetăţii, de flori de tei sou de salcîm. Cînd frigul
cu ltiva te numai ca plante trecerea lichid elor conţinind te sS nu Ic ispitească dorinţn ochiuri romaneşti. ne alungă de pe afară, sola de mese a restaurantului
decorative $i erau conside- S-A TE R M IN A T cu suc­ apă. dc a savura aici o cafea. Căci Dc la orele 20 la 24 orches­ creează o intim itate pe care numai cei ce nu ştiu nu o
aşa e C afc-barul din Deva : tra, cu un repertoriu modern, coutâ.
atrage şi ispiteşte. creează predispoziţia pentru
In bnrul special al ca(4-ha- dans pe care o stimulează Nu trebuie să fii neopârat gurmand ca să te Ispi­
Revenim în fiecare an. aici. Io locul de moşilor, loc de pioosâ reculegere în foţa istoriei. Câci ru lu i se poale s e n i — unică deosebit nota intimă a barului tească excelenta cricalâ de pui sou puiul Io grătar stropit
obîrşie al strămoşilor noştri... fiecare piatră din zidul ruinelor respiră o omîntire, un în tot judeţul — cafeaua în­ conceput şi realizat do arhi­ cu mujdei de usturoi - specialităţile casei. Acestea pot fi
tecţi şi artişti plastici. In a­
Costeşti, 1970. gînd. Fiecare urmă păstrează, pe Ungă patina veacurilor, su­ toarsă. cu frişcă — un „se­ stropite cu un vîn de Minîş, de Jîdvei sau de Murfatfar,
cret dc fabricaţie*' al localu­
Un punct minuscul pe horla ţârii. Dar a* doarea strămoşilor. Poate câ pe aceasŞâ înălţime o stot lui. ceastă atmosfură ofertele şi ori cu bere, pe care restaurantul le oferă tot timpul.
cest loc nu e o simpla aşezare de munteni. Decebal - viteazul rege de mult intrat în legendă. Poote Dar tot preparate după servirea asigurate dc T.A.P.L. O brigadă de fete şi băieţi tineri asigură servirea, lor
Deva nu rămin cu nimic mai
E un simbol. Un simbol al începuturilor de câ de aici priveo ¡ngîndurat zarea, unde se adunau reţele proprii slnt cocta llu rlle prejos. muzica localului invită Io dans. Şi seora petrecută a ld ră-
trăire pentru un popor. Aici, dacii ne*au în* norii... lor cînd o purces pe cărarea fără de întoarcere a mîne o foorte plăcută amintire.
voţot sâ lucrăm pâmîntul şl să-l apărăm eioilor, a (uot cu el, dupâ obiceiul străbun, un pumn din
Ne-ou învăţat ce*nseamnâ plug şl sabie. Şi acest pămlnt.
ne-au mai învăţat un lucru de preţ : so fim Costeşti, 1970. ăutat de fu riş ii xtrâlnl Tradiţionalele sarmale
ău
neclintiţi. Revenim şi vom reveni în fiecare an, oîcî, la locul de C Si români, edutat cu a- ardeleneşti cu sos de vin is­ „Transilvania“ — cota
Loc pe harto ţârii. Loc am intii de bătrînul eoeaji insistenta de pitesc pe toţi clienţii loca­
obîrşie al strămoşilor, pentru a păşi cu smerenie în ţi­
Herodot in letopiseţul său despre începuturi. Atunci, în consumatorul localnic de lului.
veacuri uitate, învoţotul elin a făcut ochii mari, mînunîn- nutul unde mai mult ca oriunde sălăşluiesc sufletele nein* anumite gusturi, restaurantul Dar adevăratele specialităţi superioară a servirii
fricolilor geto-dacl.
du-se de hărnicia şi vitejia locuitorilor. „ Transilvania“ satisface toate le oferă restaurantul la ca­
In fiecare on revenim aici, la locul de obirşîe ol stro- C. DEVEANU pretenţiile. Deschis de dimi­ pitolul aperitive şi deserturi.
neaţa de la ora 10 pînă Aperitivul „Transilvania*'.
noaptea la ora 2 localul fşi coctailurile speciale din a­
oferă serviciile pentru micul mestec de coniac Milcov, tr i­
dejun, prlnz, iar seara devine ple sec, jiu de lăm lie , votcă
CARTE DE V IZ IT A un admirabil loc de satisfa­ şi zahăr farin, sînt prepara­
cere a gusturilor rafinate In ţi după reţeta barului spe­
(C riptografie : 7, 4, 11, 5) „ materie“ de... petrecere. cial al restaurantului. v4st-
P. HASSE
De pe terasa localului se fel de coctailuri se găsesc
înfăţişează o minunată pri­ num ai la „ Transilvania",
w & & velişte a centrului oraşului Specialităţile de Ingheţată-
n S A U scăldat in neon, a c ă ru i per­ soufle-surprizul şi profitero­
lul, de asemenea, numai aici
spectivă
o închide
cetatea
s V-'
Deva. pot fi găsite.
•J • m a t In fRC» „Onorurile casei" — 1n Turiştilor străini li se ser­
9 aWtLri ceea ce priveşte servirea si vesc aici mîncăruri specifi­
antrenul —• le fac ospătari
I I Vi.?.., f i şt ospătare tinere care, tn ce ţării lor, iar sezonul fn
•
% « * * * \ . ■ * . V# ■ REZOLVAREA PR061EMEI majoritate, vorbesc una sau arta culiniară nu e nicăieri
0iN Wr 4761
două limbi de largă circu­ mai bine reprezentat.
O R IZO N TAL t 1) Scos d ln- reţete valoroase — Luat peste /.y.y.y tO <)?-oâ R d 5 -e * laţie şi orchestra restauran­ „ TRANSILVANIA“ ÎN­
tr-o situaţie critică I / 2) N u picior i 2) Băgate la apă — rr SEAMNĂ IN ALIMENTA­
mai încape n îd o îndoială x Opere m in o re » 3) Suport pen­ *«sr ■ 1 0 ?.DoO*oi Re2*di(BJ) tului cu un repertoriu mo­
3) Făcut g h e m ; 4) C ioplite pe tru zestrea b u n icii — Scormo­ dern. Aşteptarea a devenit ŢIA PUBLICĂ A MUNICI­
,V-»v
toate fe ţe le ; 5) G ăinărie fn nit ; 4) Schimb de va lo ri — 1 vy.vv 3.0öf-b '*’«oi|Cf5“d4 aici ceva aproape necunos­ PIULUI DEVA COTA SU­
♦ mol)
toată regula — A tac Ia Inim ă < U ltim a ştire I » 5) Am enalat • í wf cut. PERIOARA A SERVIRII. Nu mă tot duce cu vorba. Du mă la Transilvania I
— Un pic, la o adică I ; 0) M ă ­ penlru să ritu ri în aer — Deo­ ^ A
sură la... num ăr I» 71 A com ­ sebit de va lo ro s! (p l.); 6) Pus !
paniată la chitară — Pus în la cale — Rău tra ta te ; 7) La CONTROLULPOZiyiEI: Alb; Ro«,Tb;.Tf7. fihS N«yui Refl.Cfa
mtna ! ; 8) Optează pentru una libera alegere; 8) Stau la spi­
sau alia — M u tilă ri făcute tal 1 — C lin i sălbatici ; 9) De­ La „Crama dacilor'1
fără cap I ; 0) De două ort pe lim ita re în spaţiu — Ursul la
lună — Puse la gleznă 11 10) m u re i; 10) In mare m ăsură' Corespondenţă rebus
Scandaloase — V erb cu folos i — Um blă numai cu în v îrte li
I I ) Fără doar şl poate (pl.) — (p l.); I I ) M erge cu maşina. cei cu 7 vieţi
Deosebit de frum os I
V E R T IC A L : 1) Elaborează IONEL AMARIUTEI - Câta V irg il TOD OSIN - M irtilo ; Copar­ caro nl io pare Interesantă.
lo liU fO rft « lie „fo rţo lă *. N ieoloo COSTEA - Hunedoara i V-a cintat vreodată vioara
Petrlcâ FILIO N I; Nu e«-oţl Indicei Coreul „Izvoarele m edicinii" are tar fin sezon) - specialităţi t
2 3 4 5 6 7 6 9 <0 n odresa I Din tot m oterlolul trim is m ulte carenţe, core*l foc nopubli* la ureche cintece de lume ? N i­ casei - au parcă un gust de ­
om re ţinu i „lig o m e n te le *, lucrar« co b ii. M ol încărcaţi. căieri nu-i mai plăcut cîntecul osebit, pe care*l poţi cun ăa 't*
ca In tovărăşia vinului ţ i în doar la „Cram a dacilor". Şi -
atmosfera de cramă. inventive - gazdele oleră in
„Crama dacilor* din Deva e plus ceva de „im prum ut" : sa­
i $ ceva cu lotul aparte în gen. ramura de peşte.
D ezlegările jo c u rilo r apărute Amenajată intr-o pivniţă bo l­ Piinea de casă cu slănină si
w tită, cu mese masive din ste­ ceapă roşie, către care-ţi d c *-
jar şi scaune pe măsură, cra­ chide apetitul ţuica naturalo,
ma ne duce cu im aginara în sînt servite aici in cel mai nea­
m * în z ia ru l n r. 4761 pivniţele dacilor cei cu 7 vieţi oş mod ardelenesc.
şl cu suflet de eroi de legendă. Cit despre vinuri — cabern-
m Servite la masa comună de tul roşu îţi toarnă argint riu
DESPR IN SE D IN ... C O T Î- — Oc — IFA — Telr-ccoape — stejar, pe tocător din lemn de in artere. Sâ tot fii dac, dor
D IA N — careu— S — A — Ela — Acaret — Aşi stejar : şi coboritor din el e bine ; moi
1 O riz o n ta l: A utom obil — Ac - A m ctilă — Unicate — Itan O antricotul dacic ales cînd cobori cele cilero
1 — G ir — Or — N im fă — R — — Nan — Na — Acana. - Ştii pe undeva vreun local cu tradiţie in arta culinară ? £ puiul la frigare trepte pină în „Cram a da«:t
Izbăvi — IEß — ESA — ir i­
CARTE DE V IZ IT A (C ripto­
- Da I Crama dacilor din Deva.
O Irîgăruia sau mielul la gră­
lor".
tantă — M otel — Sini — N —
i riera» — A t — Be — N l — M grafie : 5. 5, G. 4) Călin Marcu
r-asier Ineu.